Cu sufletele încărcate încă de emoţiile înălţătoarelor evenimente succeda si pentru pamantul sfantte de marcarea, la 24 ianuarie, la Cernăuţi, a Micii Uniri şi 150 de ani de la trecerea la cele sfinte ale cărturarului Aron Pumnul, iubitul dascăl al lui Mihai Eminescu, la 6 februarie am „înşeuat calul", cum prefera să spună simbolic Poetul, şi, la invitaţia domnului Ion Botoş, însoţind-o pe Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, împreună cu doamnele Georgeta Lazăr-Niscoromni, Aurica Fedoreac, profesoare de psihologie şi, respectiv, biologie, în clase cu limba română de predare de la Şcoala Medie mixtă din comuna Boian, raionul Noua Suliţă, elevele Silvia Fedoreac, de la aceeaşi şcoală, Tatiana Govornean, de la Gimnaziul nr.6 din Cernăuţi, am „pogorât" în Ţara Maramureşului, pe care, spiritual, Tisa n-a despărţit-o niciodată, nici dominaţia stăpânirilor ce s-au succedat, pentru a ne uni într-o îmbrăţişare frăţească, în cuget şi simţire românească, sub auspiciile creaţiei eminesciene, în cadrul Concursului literar „Mihai Eminescu".
S-au întâlnit Românii din dreapta şi stânga Tisei, cei din Ţara Fagilor - Bucovina şi din Ţara brazilor - Maramureş, două provincii româneşti cedate şi înstrăinate de Ţară
„Toţi românii au pogorât din Maramureş", spunea Poetul. De altfel, parafrazându-l pe Constantin Noica, „Omul deplin al culturii româneşti" - Mihai Eminescu, conştiinţa neamului, care a purtat în sufletul său durerea românilor din toate timpurile, i-a unit, sâmbătă, 6 februarie, sub nimbul nemuririi sale, pe românii din dreapta şi stânga Tisei, pe acei din Ţara Fagilor - Bucovina şi din Ţara brazilor - Maramureş, două provincii româneşti cedate şi înstrăinate de Ţară, într-o caldă îmbrăţişare frăţească la cea de-a X-a ediţie jubiliară a Concursului literar „Mihai Eminescu", organizată prin osârdia domnului Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia", şi doamnei Elena Şovac, directoarea Şcolii Medii din Apşa de Mijloc, manifestare de anvergură, sufletul căreia fiind doamnna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, care face posibilul şi chiar imposibilul pentru păstrarea românităţi pe aceste meleaguri străbune, după cum a sensibilizat şi doamna Natalia Lazăr, directorul Centrului Negreşti-Oaş, preşedintele juriului. Prezentă la ultimele patru ediţii ale Concursului ce se desfăşoară sub semnul lui Eminescu şi dăinuirii limbii române, adresându-le mulţumiri dl Ion Botoş şi dnei Elena Şovac pentru continuitatea proiectului literar, dedicat Voievodului Limbii Române, Luceafărului poeziei româneşti - Mihai Eminescu, pedagogilor şi tuturor organizatorilor, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan şi-a exprimat admiraţia faţă de românii maramureşeni, în deosebi, „faţă de copiii care îşi păstrează graiul şi portul popular, valorile naţionale, moştenite de la părinţi şi bunei, ce prin frumosul eveniment şi gândire prezintă nu doar cultura noastră naţională, ci poartă valul şi rădăcina Marelui Poet, care ne reprezintă ca naţiune, ca popor care are valori, patrimoniu cultural şi naţional, în constelaţia popoarelor europene, în universul literaturii şi culturii universale. Sărbătoarea de azi e un moment aniversar pentru comunitatea românească din dreapta Tisei, eveniment ce-i marchează pe românii din Maramureşul istoric, care reprezintă cultura noastră naţională. Prin creaţia sa Eminescu transmite tinerei generaţii mândria de a fi reprezentanta unui popor care are şi îşi cunoaşte rădăcinile, valorile, mândria de a avea un patrimoniu moştenit din moşi strămoşi. Eminescu este acela ce ne uneşte".
„Suntem români şi punctum"
Domnul Ion Botoş a dat citirii mesajului, Ambasadorului Extraordinar şi Plenipotenţiar al României la Kiev, Corneliu Ionescu, cu prilejul ediţiei jubiliare, privind promovarea culturii şi identităţii naţionale de către românii din dreapta Tisei, iar dl Tiberiu Moraru, preşedintele Asociaţiei „Morăriţa" din Oradea, a transmis mesajul directorului revistei „Familia", care anul precedent şi-a sărbătorit 150 de ani de la apariţie, iar în martie 2016 va marca 150 de ani de la publicarea primei poezii a lui Eminescu, dăruind Muzeului de Istorie şi Etnografie, condus de Ion Botoş, din partea directorului Ion Moldovan, un document preţios, o plachetă editată cu ocazia respectivului jubileu al publicaţiei. În lumina acestui crez şi ideal naţional - „Suntem români şi punctum", la respectivul for de cultură şi civilizaţie românească, ajuns la ediţia a X-a, desfăşurat în trei secţiuni - poezie, dramatizare şi interpretare muzicală - în incinta Şcolii Medii din Apşa de Jos, au participat elevi de la 10 şcoli cu limba română de predare din regiunea Transcarpatică: Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Bouţu Mic, Cărbuneşti, Dobric, Plăiuţ, Slatina, Strâmtura, Topcino, Apşa de Jos, un grup de copii volohi din localitatea Poroşcovo, care, deşi nu ştiu a scrie şi nici a citi în limba română, a conştientizat dl Ion Botoş, nu au şcoli cu limba română de predare, nici bogăţii, dar cântă din suflet în limba română, îndrumaţi de păstorul Vasile Lacatoş de la Centrul penticostal. De altfel, dascălul a salvat 200 de suflete dornice de a învăţa şi de a cânta în limba română, aceşti copii beneficiind de căldura inimii lui generoase.
Deşi cea mai dificilă secţiune a fost cea de recitire, fiindcă poezia a fost prioritară, după cum a specificat doamna Natalia Lazăr, preşedinta juriului, iar pentru a crea un spectacol complet, copiii au adus în faţa publicului momente muzicale şi dramatizări. Cu premiul III (secţiunea poezie) a fost premiată şi Tatiana Govornean de la Gimnaziul nr. 6 din Cernăuţi, pentru declamarea poeziei „Luna iese dintre codri". Desemnându-i cu Premiul I pe cei mai buni elevi, participanţi la Concurs: Silvia Fedoreac (elevă în clasa românească a 8-a „A" de la Ş.M. Boian, care a interpretat cu suflet înălţătorul imn al limbii române - „Pentru ea", îndrumată de diriginta Georgeta Lazăr-Niscoromni) şi Andreea Chiş (secţiunea interpretare), grupul de elevi de la Şcoala din Cărbuneşti (secţiunea dramatizare, „Scrisoarea a 3-a"), Maria Borta de la Şcoala din Bouţu Mic (secţiunea poezie"), doamna Consul General Eleonora Moldovan le-a înmânat diplome şi plachete cu chipul lui Eminescu, asigurând tot sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi, pe acest palier educaţional respectivii tineri beneficiind şi în anul curent de odihnă pe gratis pe litoralul Patriei noastre istorice. Surprinzătoare a fost pentru noi, cei din nordul Bucovinei, prezenţa la eveniment a celor 10 directori de şcoli cu limba română de predare din regiunea Transcarpatică (pe directorii şcolilor româneşti din nordul Bucovinei nu-i aduni la manifestările noastre culturale nici cu arcanul, cu excepţia a doar 1-2 persoane), pentru ei Excelenţa Sa a avut nu doar o simpatie aparte şi alese mulţumiri, ci şi câte un colet de carte românească, cu premii speciale şi personale băneşti menţionându-i pe copilaşii din Poroşcovo, pe micuţii de la grădiniţa din Apşa de Mijloc, pe elevii de la Şcoala din Fântâna Albă şi pe cele două membre ale Grupului Internaţional vocal „Anghelina Iovdii" şi Andreea Chiş - chitară, participante la toate cele zece ediţii ale concursului. În incinta Euroclubului, de pe lângă Școală Medie, la doi ani de activitate a organizației, doamna Eleonora Moldovan a făcut donaţie de carte românească, discutând cu conducerea acestuia despre proiecte de perspectivă.
Ceea ce se face din dragoste de neam, de grai, nu se pierde, dăinuie
Alături de elevii de la Şcolii Medii Apşa de Jos, care au delectat oaspeţii printr-un concert de zile mari, „Din Boian la Vatra Dornei", de pe meleagul Bihorului, au încins o horă mare a cântecului românesc profesoarele Maria Matei din Oradea şi Georgeta Niscoromni din s. Boian, oaspete de onoare al Şcolii Medii Apşa de Jos, originară din această pitorească localitate, confirmând prin cântec adevărul că „Suntem ai României" şi avem datoria de „A lupta pentru unire şi pentru pământul sfânt". Avându-l ca reper pe Eminescu, avem certitudinea să credem în destinul limbii române, să transmitem această iubire, pentru că ceea ce se face din dragoste de neam, de grai, nu se pierde, dăinuie. Să nu încetăm să iubim, să gândim, să vorbim, să visăm în limba română, că Limba Română, Patria noastră, va dăinui prin Eminescu, prin aceşti tineri frumoşi şi talentaţi ce învaţă în dulcele şi sfântul grai al strămoşilor.
Foto: „Zorile Bucovinei"
Grafica - Ion Măldărescu