Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

Actualitatea studiilor de istorie a Basarabiei în cadrul României Întregite.

Având ca dată inițială votul Sfatului Țării din 27 martie / 9 aprilie 1918 de unire cu România[78], iar ca dată finală, zilele de 26-28 iunie 1940, zile în care Uniunea Sovietică, având semnat din 23 august 1939 un Pact de neagresiune cu Germania însoțit de o anexă secretă[79], a adresat consecutiv două note ultimative, somând România să-i cedeze Basarabia, sub amenințarea aplicării forței militare, perioada interbelică reprezintă un segment istoric distinct, plasându-se în continuarea istoriei moderne a românilor...

Considerații privind locul și rolul perioadei interbelice în istoria contemporană a românilor (3) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
La Arhivele Naţionale Istorice Centrale, în fondul „Mănăstirea Câmpulung”, se află, printre altele, un document (LXI/62), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis la București, în 20 decembrie 1688 (7197), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, scutește schitului Golești, din județul Mușcel: „stupii și râmătorii... de dijmărit și oile de oerit și viile de vinărici... și de căminăria de la Sfântul Ilie”. De asemenea, scutește șase oameni străini de bir și de alte dări, pentru a fi „de puslușania și de treaba sfântului schit”.  Actul este validat cu un sigiliu rotund (52 mm), timbrat mobil, cu foiță de hârtie romboidală, având în emblemă, în scut în formă de măr, două personaje încoronate, redate în întregime şi din faţă, flancând un arbore, mărginit, în dreptul trunchiului, de slovo-cifrele ZP-YZ (7197), pe vârful căruia stă pasărea redată în întregime, cu aripile deschise și cu zborul în jos, cu capul întors spre aripa dreaptă, ținând o cruce în cioc, însoţită, la dextra de soare figurat, la senestra de crai nou. Scutul, timbrat de o coroană închisă, terminată cu glob cruciger, de la care pornesc lambrechini sub formă de fâşii, are pe flancuri motive baroce şi tenanţi două personaje adosate, redate din profil și pe jumătate, privind spre marginile sigiliului.   În exergă, între un cerc liniar la interior şi o ghirlandă rotundă la exterior, legenda scrisă, cu prescurtări pe alocuri, în limba slavonă: † Io COSTANDIN BASARAB VOEVOD • B(o)JÏIU M(i)L(os)TÏIU G(ospo)D(a)R ZEMLI UGR(o)VL(a)HÏI: († Io Constantin Voiuevod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Românești)   La prezentul document, cuvintele au fost transcrise ca în text, iar cele slavone au fost transliterate cu caractere latine:   † Milostïiu Bojïiu, Ïo Costandin Băsărab voevod i gospodar vsoe zemle Ungrovlahiscoi[1]. Davat gospodstvo mi sïiu povelenïe gospodstva mi[2] acestui sfântu schit, carele iaste la muntele ce să chiamă Goleștïi, ot sud[3] Mușcel, unde iaste hramul Trïe Sfetitele[4] Vasilïe velicago[5] i[6] Gligorïe Bogoslov[7] i Ïoan Zlataust[8], carele l-au făcut și l-au înălțat den timelïia lui părintele chir Grigorïe episcupul Buzăului, ca să-i fïe bucatele acestui sfântu schit stupïi și râmătorïi în pace de dijmărit și oile de oerit și vïile de vinărici pe unde ar avea acestu sfântu schit și de cămănărïia de la Sint[9] Ilïe.  Așijderea, iar să-i fïe acestui sfântu schit + 6 + oameni strïini fără de bir și fără de gâlceavă în pace și ertați de cătră domnïa mea de bir de taler, de mïere cu ceară, de găleată cu fân, de cai de olac, de podvoade, de mertice, de conace și de toate dăjdile și mâncăturile câte vor fi preste an în țara domnïi meale. De către nime nice un val și nice o bântuială să n-aibă, pentru că fïind acestu sfântu schit un loc cu nevoe și fără de nice o hrană de nice o parte, domnïa mea m-am milostivit de am ertat acestu sfântu schit de toate precum scrïe mai sus, precum am văzut domnïa mea și cartea Ducăi Vodă și a răpusatului unchiului domnïi meale Șerban Cantacuzino voevod făcute pre această milă.  Așijderea am întărit și domnïa mea mila cu această carte a domnïi meale, ca să poată fi sfântului schit de întărire și de ajutor și călugărașilor de hrană și de îmbrăcăminte. Și să-i fïe și oamenïi aceștea ce scriu mai sus în pace și ertați de toate, precum iaste mai sus zis, ca să poată fi și ei de puslușanïia și de treaba sfântului schit ce iaste mai sus numit, iar domnïi meale și răpusaților părinților domnïi meale veacinică pomenire.  Și am întărit această milă și cu blestem, pre carele va aleage Dumnezeu a fi domnu și biruitor Țărăi Rumânești în urma domnïi noastre, pre acela încă-l rog cu numele lui Dumnezeu ce iaste în troiță slăvit, să cinstească și să înnoiască această milă pre tocmeală pe cum scrïe mai sus, ca și Domnul Dumnezeu să-l cinstească și să-l ferească întru domnïia lui. Și la acela veac să i să iarte toate păcatele lui și să aibă ajutori de la prea sfințïi hramul sfântului schit, ca și ale lui derease și mile ca aceastea să se afle cinstite și în seamă ținute. Seje ubo svedeatelïi postavleaem gospodstva mi[10]: jupan Ventilă Corbeanul vel[11] ban i Ghinea Rustea vel vornic […][12] vel logofăt i Ïordache Cantacuzino vel spătar i Cârstea vel vistïiar i Alixandru vel clucer i Dumitrașco Caramalăul vel postelnic i Barbul Urdăreanul vel peharnic i Dïicul vel stolnic i Șerban vel comis i Dumitrașco Poenariul vel pitar.  I ispravnic, Bunea vtori[13] logofăt. I napisah az[14], Tudosïe, snă[15] Tudor logofăt Olănescul, u grad[16] București.  Meseța[17] dechembrie[18], 20 dni[19], leat 7197. † Ïo Costandin voevod, milostïiu Bojïiu, gospodin[20]. Io Costandin voevoda .  ----------------------------------------- [1] Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin Basarab, voievod și domn a toată Țara Românească. [2] Dă domnia mea această poruncă a domniei mele. [3] din județul. [4] Trei Ierarhi. [5] cel Mare. [6] și. [7] Grigorie Teologul. [8] Gură de Aur. [9] Sfântul. [10] Iată și martori am pus domnia mea. [11] mare. [12] Loc alb. [13] al doilea. [14] Și am scris eu. [15] fiul lui. [16] în cetatea. [17] luna. [18] decembrie. [19] zile. [20] Io Constantin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

La Arhivele Naţionale Istorice Centrale, în fondul „Mănăstirea Câmpulung”, se află, printre altele, un document (LXI/62), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis la București, în 20 decembrie 1688 (7197), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, scutește schitului Golești, din județul Mușcel: „stupii și râmătorii... de dijmărit și oile de oerit și viile de vinărici... și de căminăria de la Sfântul Ilie”. De asemenea, scutește șase oameni străini de bir și de alte dări, pentru a fi „de puslușania și de treaba sfântului schit”.

Actul...

Sigiliul domnitorului Constantin Brâncoveanu aplicat pe un document din 20 decembrie 1688 - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

Perioada interbelică în istoriografia din Republica Moldova.

A doua jumătate a anilor ’80 și începutul anilor ’90 au constituit  un veritabil moment de cotitură / ruptură inclusiv în evoluția științei istorice academice din Republica Moldova. A fost ceea ce istoricii califică drept „revolta istoriografică din Moldova Sovietică”[27], când devenise evident că „ceea ce numim istoriografie sovietică moldovenească, după conținutul și ideile de bază pe care le propagă, constituie, cu unele excepții, o totalitate de cunoștințe despre trecutul țării și poporului nostru, compartimentate și...

Considerații privind locul și rolul perioadei interbelice în istoria contemporană a românilor (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

Argument.

În ultimii ani și mai ales începând din 1989/1991, atât în România cât și în Republica Moldova au loc ample dezbateri asupra semnificației și importanței perioadei interbelice, a locului și rolului acesteia în istoria contemporană a românilor. Așa cum este și firesc pentru o societate democratică și pluralistă, au fost și continuă să fie invocate tot atâtea opinii, câți specialiști invitați să se pronunțe. Astfel, exprimându-și dezacordul cu opinia celor care prezintă perioada interbelică într-o lumină strălucitoare, ca o vreme de excelență în ordine intelectuală și politică, ca o...

Considerații privind locul și rolul perioadei interbelice în istoria contemporană a românilor (1) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radu Negru Voda 6

Cavalerii templieri, după prigoana efectuată de Carol Robert de Anjou, și-au găsit adăpost oferit de Basarab I. Pentru acest lucru și ei l-au ajutat pe Basarab I prin tehnica de luptă. La Severin, voievodul Basarab a trimis un sol de pace cu o scrisoare a lui  Basarab către Carol Robert de Anjou. Acest lucru reiese din Diplomele lui Carol Robert de Anjou după cum urmează: După ce regele a cuprins Zeurinul (Severinul) și fortăreața lui, le-a încredințat toate numitului Dionisie împreuna cu demnitatea de Ban. Făcându-se aceasta, Bazarad a trinns la rege o solie vrednică de toată cinstea ca...

Radu Negru Vodă (6) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Dutu 2021

La 77 de ani de evenimentele petrecute în România la 23 august 1944, percepţia istoricilor, memorialiştilor şi a pasionaţilor de istorie despre semnificaţia a ceea ce s-a întâmplat atunci, continuă (şi va continua) să fie divergentă (ca în atâtea alte cazuri), admiratorii regelui Mihai I apreciindu-l ca un act de demnitate naţională, iar cei ai mareşalului Ion Antonescu ca un act de trădare naţională.

Ce s-a întâmplat de fapt?

În după-amiaza zilei, regele Mihai I a decis punerea în aplicare a planului de înlăturare de la putere a lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului şi prim-ministru -...

23 august 1944. Câteva precizări şi păreri - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Încet, dar sigur, adevărul iese la iveală. „Dumnezeu nu bate cu parul!”.

Cu ani în urmă, un fost ofiţer a predat lui Nicolae Ceauşescu agenda lui Carol al II-lea - ţinută în secret decenii la rând - în paginile căreia Mareşalul Ion Antonescu şi-a consemnat impresiile fierbinţi ale orelor petrecute în camera-seif, unde fusese închis de regele Mihai. Preşedintele de atunci al României nu a distrus-o. A dat ordin să fie păstrată pentru posteritate. Prin amabilitatea regretatului profesor Gheorghe Buzatu, portalul Ziariştii online şi revista ART-EMIS, au publicat conţinutul însemnărilor...

23 august 1944. Așa cum a fost - 5.0 out of 5 based on 11 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Churchill_Maniu_Antonescu

Istoria loviturii de stat gândite de Winston Churchill pentru România. Secrete de stat date de englezi, ruşilor[1].

Pe lângă cele două subiecte (sabotajele şi propaganda antinazistă) care erau cap de afiş al colaborării dintre Iuliu Maniu şi Special Operations Executive (Serviciul secret britanic - S.O.E.), o seamă de informaţii vizau secrete de stat. Istoricul dezvăluie faptul că în anul 1942, britanicii cereau informaţii despre Armata Română care operează într-un anumit raion. „Aici cam seamănă a trădare, pentru că britanicii nu aveau nicio unitate militară care se lupta cu românii. Ce-i...

Iuliu Maniu - plătit de englezi pentru trădarea de la 23 august 1944 - 5.0 out of 5 based on 8 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Calul-aliatul soldatuluiu

În condițiile insuficienței mijloacelor de transport auto, caii (158 621 în 1941, în Basarabia și nordul Bucovinei) au reprezentat un ajutor prețios pentru militarii români, inclusiv în zonele muntoase. De multe ori, flămânzi, însetați, înghețați și obosiți au urcat, sub greutatea samarelor, povârnișuri abrupte pentru a transporta hrană, armament sau muniție pentru ostași.

- Relevându-le contribuţia în bătălia de pe Dealu Sângeorgiu (septembrie 1944), generalul Costin Ionașcu, comandantul Diviziei 9 infanterie, rememora: ,,Pentru evacuarea răniților, caii de la cărucioarele brancarde făceau...

Calul - ajutorul soldatului - în războiului 1941-1945 - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Petru Grior

În prima jumătate a anului 1941 vor continua informaţiile referitoare la activitatea diverselor structuri ale dictaturii staliniste. Reprezentanţii regimului totalitar raportau comitetului regional Cernăuţi al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei despre succesele obţinute în direcţia instaurării şi consolidării puterii sovietice. În ianuarie 1941, conducerea organizaţiei regionale a comsomolului raporta partidului scump că în ţinutul „eliberat” îşi desfăşoară activitatea rodnică trei comitete orăşeneşti şi 14 comitete raionale ale Comsomolului Leninist, care coordonează munca a 208...

Anul 1941 şi teroarea stalinistă în regiunea Cernăuţi (1) - 4.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
George Voica-Prizonierii infernului 7

Volodia, fratele meu din Rusia

În februarie '42, când am plecat în armată la Regimentul 96 „Rovine” din Craiova, aveam 21 de ani și câteva luni. Tata murise când aveam 18 ani; murise tânăr și ne lăsase singuri și săraci, pe mine și pe frații mei. Nu apucase, bietul, să ne facă niciunuia casă, ori zestre pentru fată. Murise supărat pe lume și pe soarta lui.

În iarna aia, din '42, am făcut instrucție la Craiova, de-am zis că nu mai scap; militărie, nu glumă! Habar n-aveam însă de ce urma să mi se întâmple în următorii ani, mai ales în cumplitele ierni din Rusia, pe câmpiile înghețate sub...

Prizonierii infernului (7) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radu Negru Voda 5

Dovezi ale existenței Basarabilor înainte de anul 1300

Din informația că la anul 1239 Radu se căsătorește cu Marga Bucura rezultă faptul că în dreapta Carpaților exista o căpetenie locală cu numele de Basarab, pe lângă cele pe care le cunoaștem din Diploma Ioaniților și anume Litovoi, Seneslau (Mișelev?) Ioan și Farcaș. DEși pentru istoriografia noastră această ipoteză pare mai mult decât fantezistă la prima vedere, având în vedere că primul oficial cu numele de Basarab este Ioan (Ivanco sau Vlaico) Basarab la anul 1317, există două izvoare care întăresc sau completează aeastă informație...

Radu Negru Vodă (5) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Statuie Gh Mardarescu 2021

„Camera de Comerț și Industrie a României (C.C.I.R.), cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Cluj (C.C.I. Cluj) și al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, a organizat miercuri, 7 august 2019, ceremonia de dezvelire a statuii Generalului Gheorghe Mărdărescu. Inaugurarea statuii încununează cei 100 de ai de când trupele române au ocupat Budapesta, în august 1919. La ceremonia de dezvelire a statuii au participat înalți demnitari de stat, reprezentanți ai administrației publice locale, președinți de camere de comerț județene precum și un număr mare de români care și-au dorit să fie de față...

Remember - Generalul Gheorghe Mărdărescu, unul dintre artizanii României libere și unite - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Dutu-Armata Romana de la Prut la Stalingrad 1941-1944

2 august 1941

„I se dă unui moş nişte pâine şi nişte carne friptă. El nu se lasă până nu sărută mâna celui care i le dă şi începe să plângă în timp ce săruta pâinea şi carnea. Scena aceasta a înduioşat pe soldaţi. Compania comandă şi fiecare caută să dea câte ceva din pituca ce o mai aveau”. (Jurnal de operaţii - Batalionul 16 vânători de munte).

În timpul înaintării spre Bug, Corpul de cavalerie începe, prin detaşamente de recunoaştere, sprijinite de artilerie, cercetarea zonei situată la sud-est de Savram.

- Subunităţi din Brigada 6 cavalerie ajung la Nedelkovo şi la Poleanetkoe. În zona...

Războiul de 1.421 de zile! (9) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radu Negru Voda 4

Arborele genealogic al banului Micud

„Că cel ce a perfectat acest matrimoniu în numele său a fost însuși Thotomer sau vreo ruda de-a sa (vezi figurile 1-5) ce stăpânea un teritoriu nedefinit transcarpatic, este încă de demonstrat din punct de vedere istoric. Cert este faptul că a devenit clară consangvinitatea dintre viitorii Basarabi și familia Dobokai, cel mai probabil prin acest personaj transalpin cunoscut prin diploma regală maghiară din 1332”.

Conform ultimelor analize arhondologice putem plasa guvernarea lui Micud/Mikod în Severin între septembrie 1275 (cu siguranță deja la 10...

Radu Negru Vodă (4) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-8

19 iulie 1941

Eliberarea Chișinăului este sărbătorită cu bucurie și entuziasm în București și în toată țara.
- Pentru celebrarea victoriei, din ordinul lui Ion Antonescu, la Patriarhie și la toate bisericile din țară au fost oficiate Te-Deumuri „spre a mulțumi lui Dumnezeu că a ajutat armatei române să reocupe Chișinăul și pentru realipirea Basarabiei”.

Armata 3 finalizează acţiunea de forțare a Nistrului și de străpungere a liniei fortificate „Stalin”, pierzând 666 de militari uciși și 1 226 răniți.

- „În această acțiune atât vânătorii de munte cât și cavaleria s-au întrecut în acte de...

Războiul de 1.421 de zile! (8) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Scrisoarea lui Neacsu din Campulung

Pe la mijlocul anului 1521, negustorul Neacşu din Câmpulung îl informa printr-o scrisoare pe judele Braşovului Hans Benkner despre mişcӑrile turcilor pe Dunӑre („au trecut ciale corӑbii ce ştii şi domniia ta pre Dunӑre în sus”). Este cel mai vechi document scris în limba românӑ identificat pânӑ acum. Deşi nu are o valoare istoricӑ sau literarӑ deosebitӑ, scrisoarea s-a bucurat de multӑ atenţie din partea cercetӑtorilor (şi nu numai) încӑ de la descoperirea ei în arhivele Braşovului în anul 1894. Scrisӑ cu caractere chirilice, scrisoarea este o mostrӑ de limbӑ românӑ de acum 500 de ani, puţin...

500 de ani de scris în limba românӑ - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-7

12 iulie 1941

În nordul Basarabiei, brigăzile Armatei 3 continuă să înainteze spre Moghilev, în după-amiaza zilei vânătorii de munte ocupând deja un dispozitiv de luptă în zona Româncăuţi.

- „Din numeroase informații primite la acest comandament rezultă că o parte din trupele intrate pe teritoriul Basarabiei ca eliberatori comit abateri grave dând astfel impresia că de găsesc pe un teritoriu dușman ocupat” (Armata 3).
Marele Cartier General român difuzează ordinul nr. 487 prin care a precizează concepţia manevrei de forţe care avea să după la cucerirea masivului Corneşti.
În...

Războiul de 1.421 de zile! (7) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
George Voica-Prizonierii infernului 6

Auzeam, noaptea, oceanul gemând...

Pentru mine, copilăria și tinerețea mi-au fost un blestem! Un blestem de cuc, primăvara, când te spurcă și nu-ți merge bine tot anul acela. Dar mie mi-a cântat cucul cu glas de cucută mai bine de jumătate din viață!... Mama a murit și m-a lăsat numai de doi ani și șase luni; după moartea ei, tata s-a însurat cu o altă femeie, în alt sat, și a făcut copii cu ea. De mine n-a avut habar; nici de fratele meu, mai mic cu un an.  Ne-au crescut niște vecini miloși, până la șase ani, iar de aici încolo, până am plecat în armată, am fost amândoi slugi la...

Prizonierii infernului (6) - 4.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Berthelot Henri Mathias

Generalul Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze din România ı̂n timpul Primului Război Mondial, a devenit o figură legendară ı̂n țara noastră. Și aceasta pentru că, prin faptele sale, el a știut să ı̂ntruchipeze ı̂ntr-o singură persoană două idealuri – cel francez și cel român - și să contribuie, astfel, la izbânda lor. Prezența Misiunii Berthelot timp de 18 luni ı̂n România, ı̂ncepând cu 15 octombrie 1916, a ı̂nsemnat un important sprijin moral, politic și material pentru războiul de eliberare și ı̂ntregire declanșat ı̂n vara aceluiași an de armata și...

Misiunea în România a generalul Henri Mathias Berthelot - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-6

7 iulie 1941

Generalul Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, transmite felicitări militarilor Armatei 3 române pentru modul în care au acționat în nordul Bucovinei şi ordonă ca după eliberarea Hotinului, trupele române să schimbe direcţia de acţiune spre Moghilev în vederea forţării Nistrului, între Kozlov şi Liasevți, şi străpungerii aliniamentului fortificat „Stalin”. În afara Corpului de munte i s-a subordonat şi Corpul de cavalerie.

- În timpul deplasării spre noua zonă de luptă, șeful Biroului operații al Diviziei 7 infanterie consemnează: ,,Pe tot timpul marșului...

Războiul de 1.421 de zile (6) - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Legea reformei Agrare-Basarabia 1918

„Pădurea înseamnă pentru noi nu numai o mare bogăție și un puternic rezervor de sănătate, dar și o parte a ființei noastre sufletești, o notă constitutivă a noțiunii de român”. (Acad. Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până astăzi, 1976)

Factorul determinant care a contribuit efectiv la consolidarea unirii din 1918 l-a constituit proclamarea de către Sfatul Țării și realizarea, pe parcursul anilor 1918-1924 a reformei agrare radicale, apreciată drept „reforma pozitivă cea mai simțită”, „piatra de temelie a activității Statului român” în...

Reforma agrară basarabeană din anii 1918-1924 și dosarul pădurilor - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Oltea Rascanu Gramaticu-Razboiul si jertfa datoriei

2 iulie 1941

Armatele 3, 4 române și 11 germană forțează Prutul și trec la ofensiva propriu-zisă (ipoteza „München”).
- Lovitura principală o execută Armata 11 germană (general Eugen von Schobert), în partea centrală a Basarabiei, pe direcția nord Iași - Moghilev (la nord de masivul Corneşti). • Armata 3 română (general Petre Dumitrescu) acţionează în subordinea Armatei 11 germane, în nordul Bucovinei, pe direcţia Storojineţ-Cernăuţi-Hotin, iar Armata 4 română (general Nicolae Ciupercă), în subordinea Marelui Cartier General român, pe direcţia Leova-Cetatea Albă.
- În unele...

Războiul de 1.421 de zile (5) - 4.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Prizonierii infernului 5
Venise primăvara. Începuse să se încălzească și să fie timp frumos. Era verde peste tot și soare. Parcă mă simțeam iarăși tânăr și fără griji, ca și cum nu doar cu puțin mai înainte trecusem prin atâtea. Mă uitam pe cer și vedeam norii și cerul albastru. Zburau păsări: pescăruși, berze... Am dat de un izvor. Cei din grupa mea au tăbărât pe el. Era o apă rece și bună și parcă era dulceagă. Te răcorea și simțeai că te curăță de mirosul ăla de front, de fum, de năclăială. Băuserăm apă și ne întinseserăm pe iarbă, la soare. Stam pe spate, cu mâinile sub cap, așa cum stai, vara, la coasă, când te...

Prizonierii infernului (5) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-4

30 iunie 1941. A noua zi de război!

Pe front se desfăşoară acţiuni de importanţă locală, prioritare fiind activităţile pentru reorganizarea dispozitivelor de luptă în vederea viitoarei ofensive.

În conformitate cu concepţia generală, Armata 4 precizează, prin Instrucțiunea operativă nr. 1, că în prima fază a ofensivei Armate 11 germane, marile unităţi din subordine aveau misiune de „fixare, prin atacuri demonstrative şi foc pe tot frontul, în zonele cele mai favorabile, creându-şi în acelaşi timp condiţii favorabile pentru înaintare”. Ulterior, urmau să atace cu efortul la flancul stâng şi...

Războiul de 1.421 de zile (4) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radu Negru Voda 1

Radu Negru Vodă și fiul lui, Basarab I, au fost români, având ca strămoși casta sarabilor lui Decebal și ca simbol căciula dacică, basara (piele de vulpe) și cognomenul Negru, citat de geograful Ptolemeu încă din anul 170. Radu Negru Vodă pe românește, Thocomerius pe latinește și Tihomir-Tugomer pe slavonă, unul și aceeași persoană, a fost primul voievod român după Decebal. În Muntenia (Țara Muntenească, Țara Românească sau Țara Transalpină) și a cărui continuitate pe intervalul sec. IV-XIV o reprezintă cognomenul de Negru dat în istorie de vecini  începând cu geograful egiptean Ptolomeu...

Radu Negru Vodă (1) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
22 iunie 1941-80 de ani-3

25 iunie 1941. A patra zi de război!

În urma constatării faptului că forţele sovietice din Basarabia şi nordul Bucovinei nu aveau intenţia să se retragă, generalul Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, trimite Marelui Cartier General român ordinul de operații nr. 0129 pentru executarea variantei „München” în care se preciza că ofensiva propriu-zisă trebuia să înceapă la 2 iulie 1941, cu efortul pe direcția nord Iaşi-Moghilev-Vinnița . În afara precizării că misiunea generală a Armatei 4 rămânea, iniţial, neschimbată, comandantul Armatei 11 germane cerea ca la 2 iulie 1941 să...

Războiul de 1.421 de zile! (3) - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Romania eroica-22 iunie 1941 cu Ordin către Armată

Duminică, 22 iunie 1941. Prima zi de război!

Acum 80 de ani, la 22 iunie 1941, când Germania a atacat Uniunea Sovietică, Generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului român, și-a asumat responsabilitatea angajării ţării în Războiul de Reîntregire națională:

„Ostaşi,

V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc la biruinţă; să şterg pata de dezonoare din cartea Neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri.
Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a Bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti...

Războiul de 1.421 de zile! (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Harta 1939

Presiuni și amenințări externe!

Presiunile şi ameninţările statelor revizioniste la adresa integrităţii teritoriale a României s-au intensificat după ce Germania și Uniunea Sovietică au încheiat pactul de neagresiune din 23 august 1939, art. 3 al Protocolului secret prevăzând „interesul U.R.S.S. faţă de Basarabia”, respectiv „dezinteresul politic total faţă de aceste regiuni” din partea Germaniei. La scurt timp, diplomați germani și sovietici, dar și cei ai puterilor occidentale democratice, au făcut cunoscut (tot mai des) că nu vor interveni în sprijinul României. Doar simpla prezentare a...

Războiul de 1.421 de zile (1941-1945). Preliminarii (1) - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
George Voica-Prizonierii infernului 4

După o permisie de vreo nouă-zece zile, făcută acasă, m-am înapoiat pe front, și iar am început lupta în munți, în Caucaz, unde am ocupat munții și am trecut la limanul mării. Acolo ne-am întâlnit cu divizia a nouăsprezecea și cu alte două divizii cu care am ocupat portul Novorosisk. În spate aveam mitralierele, tunurile, iar în urma lor, comandamentul. Într-una din nopți, rușii au dat cu fumigene și-au făcut o ceață, de a cuprins toată marea; apoi, au dat buzna și-au debarcat în fund de tot. Ne-au ocupat comandamentul, conducerea, tot, tot! Au trecut și prin noi, cu artilerie cu tot, și tot...

Prizonierii infernului (4) - 5.0 out of 5 based on 3 votes
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.