Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
PCdR 2

Afilierea la Komintern - „sărutul morții” pentru soarta P.C.d.R.

Prezența partidelor comuniste în peisajele politice naționale la finele primei conflagrații mondiale constituie o realitate ce contrasta cu practicile politice de până atunci. Anii 1918-1921 au fost cei mai „prolifici” din această perspectivă, constituindu-se partide comuniste în Ungaria (24 noiembrie 1918), Polonia (16 decembrie, sub titulatura de partid Muncitoresc Comunist), Germania (ianuarie 1919), Letonia (martie 1919), Iugoslavia (aprilie 1919, cu denumirea de Partidul Muncitoresc Socialist), Bulgaria (mai 1919) și chiar...

Partidul Comunist din România - un corp străin pe scena vieții politice românești din perioada interbelică (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
A.Dutu-F.Dobre.-l.Loghin-Armata romana in Al Doilea Razboi Mondial

Armata Română în Ungaria şi Cehoslovacia[1]

Începând cu 8 oct. 1944, A. 1 a acționat pe teritoriul Ungariei, cu corpurile 4, 7 armată şi de cavalerie (opt divizii), în următoarele zone importante: cursul mijlociu al Tisei (10-29 oct.). Debrețin (14-20 octombrie), între Debrețin şi Tisa - la Tiszadob şi Tiszadada (20 - 29 octombrie), între Tisa şi pantele de E ale Munților Bükk (1-21 noiembrie), în Munții Bükk (23 noiembrie16 decembrie), între Munții Bükk şi râul Ipoly (17-31 decembrie 1944) şi nu în ultimul rând pe căile de acces şi în interiorul Budapestei (30 octombrie 1944-15 ianuarie...

Jurnal de pe Frontul de Vest (1) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
PCdR 1

„Ziua socotelilor”.

Sub lunga domnie a Romanovilor (1613-1917), mânată de o lăcomie insațiabilă pentru „extinderea imensului său teritoriu și a necuprinselor sale frontiere într-un mod inacceptabil, atât din punct de vedere moral, cât și din acela al raționamentelor practice”[1], Rusia a cotropit enorme teritorii străine, sub falsul pretext al „slabei lor populări cu triburi nomade semi-barbare”[2]. Începând cu anul 1654, când „s-a unit” cu Ucraina lui Bogdan Hmelnițchi, Rusia a purces la realizarea unui grandios program expansionist, întinzându-și tentaculele spre toate punctele cardinale...

Partidul Comunist din România - un corp străin pe scena vieții politice românești din perioada interbelică (1) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Stan Poetaş
În perioada  23 septembrie - 6 octombrie 1916, în Dobrogea a fost linişte. Fiecare dintre combatanţi  şi-au restructurat forţele în vederea pregătirii viitoarelor acţiuni militare. Forţele germano-bulgaro-turce, conduse de către Mackensen, aveau ca obiectiv imediat străpungerea liniei fortificate de apărare Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla şi capturarea căii ferate strategice Cernavoda-Medgidia-Constanţa. Spre nemulţumirea generalilor bulgari, Mackensen şi statul său major au elaborat un plan conform căruia lovitura principală trebuia să se dea la flancul stâng al apărării inamicului...

Plugarii dobrogeni care l-au îngenunchiat pe Mackensen - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Dutu-Armata Romna de la Prut la Stalingrad-Jurnal 26

„Fără ei nu am fi putut face Reîntregirea Neamului” (General Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3 române).

Armata 11 germană în operaţiile militare din nordul şi centrul Basarabiei (iunie-iulie 1941)

O contribuţie importantă la înfrângerea trupelor sovietice din nordul şi centrul Basarabiei şi la flancul sudic al frontului germano-sovietic a avut şi Armata 11 germană, comandată de generalul Eugen von Schobert.

Acţionând în cadrul Grupului de armate „General Antonescu” şi având încompunere 4 corpuri de armată (11, 30 şi 54 armată germane şi Corpul de cavalerie român; plus comandamentul...

Jurnal de pe Frontul de Est (26) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Denes Bernard-Asii Aeronauticii Romane ww2
Aeronautica română - categorie a forţelor armate în compunerea căreia se aflau comandamente, mari unități, unități, trupe, servicii, stabilimente, baze, depozite etc., centre de instrucție şi şcoli de aviație, artilerie antiaeriană, paraşutişti, pionieri şi transmisiuni aero, aerostație etc.
Compunere: Subsecretariatul de Stat al Aerului, Statul Major al Aerului, Comandamentul Forțelor Aeriene, Comandamentul Apărării Antiaeriene, regiunile 1-3 aeriene, trei comandamente de apărare antiaeriană, 28 zone de apărare antiaeriană, trei flotile de informații, trei flotile de vânătoare, trei flotile...

Aeronautica română în Al Doilea Război Mondial (1941-1945) - Repere - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ion Calafeteanu sii Viorica  Moisuc-Unirea Basarabiei si a Bucovinei cu Romania. 1917-1918. Documente 2

Problema Basarabiei s-a pus din nou, în timpul ședințelor Consiliului Suprem din 1 și 2 iulie 1919, când s-a discutat configurația frontierelor orientale ale României. Delegația Bucureștilor cuprindea pe I.I.C. Brătianu, N. Mișu, C. Diamandi și I. Pelivan, iar cea britanică, având în frunte pe David Lloyd George, mai cuprindea pe A.J. Balfour, H. Nicolson, A.W.A. Leeper şi H. Temperley. Reprezentantul Franței, A. Tardieu, a dat citire raportului „Comitetului pentru probleme teritoriale”, care, conform principiului autodeterminării naționale a popoarelor, recunoștea desăvârșirea statală a...

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Paris privind recunoașterea suveranității României asupra Basarabiei (2) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ion Calafeteanu sii Viorica  Moisuc-Unirea Basarabiei si a Bucovinei cu Romania. 1917-1918. Documente.

Epoca contemporană începe în Centrul și Sud-Estul european prin afirmarea în viața politică internațională a unor noi state ce și-au câștigat independența sau integritatea prin hotărâri naționale, fiind decise să le apere cu orice preț. În cazul României, unirea s-a realizat treptat, prin hotărâri adoptate de fiecare provincie istorică în parte. În numele poporului basarabean, Sfatul Țării a hotărât unirea la 27 martie/9 aprilie 1918, cu 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 de abțineri. Cu unanimitate de voturi a făcut același lucru Congresul General al Bucovinei la 15 / 28 noiembrie 1918 și...

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Paris privind recunoașterea suveranității României asupra Basarabiei (1) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Petre Turlea-Catolicismul si revizionismul maghiar

Contribuţia Catolicismului în lupta pentru înlăturarea urmărilor Tratatului de la Trianon din 1920, prin susţine-rea politicii revizioniste a Ungariei, a marcat major Istoria Românilor între 1918-1945. Biserica Romano-Catolică Maghiară din Transilvania şi Vaticanul au stat alături într-o acţiune antiromânească fără întrerupere după 1918, data Unirii Transilvaniei cu România, acţiune amplificată după 1920, data când, la Trianon, Unirea a fost recunoscută. Motivaţia Bisericii Romano-Catolice Maghiare a fost una naţională - dorinţa de a se reface „Ungaria Milenară”. Motivaţia Vaticanului afost...

Trianonul şi Catolicismul - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Dutu-Armata Romna de la Prut la Stalingrad 1941-1944

Primele măsuri militare pentru apărarea Moldovei

- După pierderile teritoriale din vara și toamna anului 1940 și în noul context în care Germania și Italia garantaseră noile frontiere ale României (30 august 1940), Marele Stat Major român a decis să rămână concentrate numai 8 divizii de infanterie, 3 brigăzi de cavalerie și 2 brigăzi de munte (cu trei pătrimi din valoarea efectivelor părților active).

Majoritatea trupelor au fost grupate (octombrie-noiembrie 1940) în Frontul de Est (cartierul Armatei 4, Corpul de cavalerie cu brigăzile 5, 6 și 8 cavalerie, Corpul de munte cu brigăzile 1 și...

Toamna anului 1940 - Măsuri militare pentru apărarea Moldovei - 4.5 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Misiunea Militara Germana in Romania 3

De multe ori, şefii de stat şi guvenanţii români, atunci când au decis să reorienteze politica de alianţe a ţării, au solicitat noii „puteri protectoare” trimiterea în ţară a unei Misiuni militare (sau consilieri), care să contribuie la reorganizarea şi instruirea armatei române. Aşa a procedat şi regele Carol al II-lea, la 2 iulie 1940 când a transmis lui Adolf Hitler (prin intermediul lui Wilhelm Fabricius) că guvernul român a renunțat la garanțiile franco-engleze și că dorește „o strânsă legătură cu Germania în toate domeniile, garantată prin tratate politice în beneficul ambelor...

Septembrie 1940. Starea Armatei Române şi Misiunea Militară Germană - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Miscarea Legioanara

Prin decretul regelui Mihai I, la 14 septembrie 1940 statul român a fost proclamat „stat naţional-legionar”, condus de generalul Ion Antonescu, iar Mişcarea Legionară, condusă de Horia Sima, „singura mişcare recunoscută în noul stat”. În aceeaşi zi, s-a constituit un nou guvern (condus de generalul Ion Antonescu, Horia Sima fiind vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, format din legionari (majoritari şi la nivelul prefecturilor), câţiva militari şi specialişti la departamentele economice (unii dintre ei sugeraţi/ceruţi de Legaţia germană). Întârzierea constituirii Executivului s-a datorat...

Statul Naţional-Legionar şi neînţelegerile dintre Ion Antonescu şi Mişcarea Legionară - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Harta-Romaniei 1940
Consecinţele rapturilor teritoriale: 100.296 kmp şi 6.807.112 locuitori sub ocupaţie străină. - Imense valori mareriale şi spirituale pierdute.
- Deznaţionalizare.
- Deportări şi expulzări.
- Crime şi alte atrocităţi.

Rapturile teritoriale săvârşite de Uniunea Sovietică, Ungaria şi Bulgaria în 1940 au avut consecinţe extrem de grave pentru România, statul naţional unitar român, reîntregit în istoricul an 1918, pierzând circa 100 000 de kmp şi 7 milioane de locuitori, adică aproximativ 33% din teritoriu şi din populaţie, imense valori materiale şi spirituale fiind distruse sau însuşite ce...

Acum 80 de ani! Drama României! Rapt şi umilinţă! (8) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
1940-Strigatul de durere al romanilor

S-a rupt ceva din creanga românească

Povestesc cu mama, cele petrecute în urmă cu 80 de ani, despre rădăcina lor mult mai adâncă. Era pe vremea imperiului austro-ungar o tânără închegată familie de români, din dealurile Sălajului, ambii orfani de mamă. Așa începea povestea, din tinerețe, a bunicilor mei materni: Gavrilă și Floare. Născuți din părinții Buboi(Floare) și Moldovan(Onița), al căror prenume, bătrânețile de 95 de ani ai mamei, nu-i mai recuperează din memoria timpului. Răgazul, de până acuma, nu mi-a permis să fac necesara reconstituire. În caierul amintirilor, mama, încerca să-și...

80 de ani de lacrimi şi durere - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Diktatul de la Viena 7

2 septembrie 1940. Reacţia autorităţilor şi a românilor obişnuiţi!

Sculându-se cu greutate, regele Carol al II-lea trezeşte pe Duduia „cu flori şi cu un dar de farfurii de argint, singurul lucru mai de soi” pe care l-a putut găsi „în aceste vremuri grele”.

Informat că „în rândurile oştirii şi-a făcut drumul părerea că ţara nu trebuia să se supună arbitrajului de la Viena şi că încă azi o rezistenţă ar fi posibilă”, prim-ministrul român, Ion Gigurtu, se adresează generalului Constantin Nicolescu, ministrul Apărării Naţionale: Vreau să cred că acest spirit nu este generalizat. Înţeleg foarte...

Acum 80 de ani! Drama României! Rapt şi umilinţă! (7) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Petru Grior

În timpul sovietizării şi comunizării plaiurilor voievodale, puterea stalinistă a realizat în viaţă  chemarea „Internaţionalei”: „Sfârşiţi odată cu trecutul negru!”. Sub securea dezmăţului bolşevic al primului stat socialist din lume au căzut nu numai închipuiţii „duşmani ai poporului”, dar şi nevinovatele monumente, ridicate în perioada interbelică, în oraşele şi satele din ţinut.

„Eliberatorii” vor distruge:
- monumentul din satul Boian, actualul raion Noua Suliţă, înălţat în 1936, în memoria locuitorilor căzuţi pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial;
- bustul...

Destinul românilor din actuala regiune Cernăuţi la 28 iunie 1940 - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
C.Mosincat-Pasi pe caldaram 1-5

Sabotaj în stil cărăian.

O fantomă străvezie începea să ia trup, tot mai palpabil. Când a sunat goarna războiului, oamenii s-au privit zăpăciţi, o clipă. Apoi au început a se dumiri, încetul cu încetul. Printr-o înţelegere mută, întrevedeau că sunase ceasul. Ungurii încălecaţi tot mai mult de germani, vedeau aievea, ceea ce li se năzărea de la începutul războiului: zădărnicia luptei lor. Poetul Ady imortaliza în versuri de bronz, prăpastia, ce deschidea în întuneric, gura ei flămândă. „Pe noi ne mănâncă - spunea el la începutul războiului, într-un vers -, Muscalul sau altcineva, dar ne...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Memorii M.Manoilescu- Dctatul de la Viena-6iena

27-28 august 1940. Cine, unde şi cum a decis răşluirea Ardealului!

„Ungaria trebuie să accepte efectiv orice compromis deoarece nu ar obține nimic prin propriile ei eforturi, ci datorează satisfacerea revendicărilor ei exclusive fascismului și național-șovinismului. României trebuie să i se arate limpede că un compromis cu Ungaria înseamnă totuși salvarea unui teritoriu național, care, la urma urmelor, este încă destul de mare” (Adolf Hitler)

După eşuarea tratativelor româno-ungare de la Turnu Severin (24 august 1940), încercând „să evite cu orice preţ o criză în Balcani”, Joachim von...

Acum 80 de ani! Drama României! Rapt şi umilinţă! (6) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
C.Mosincat-Pasi pe caldaram 1-4

Propaganda ungurească și-a reluat tirul cu și mai mare intensitate, dar potrivit următoarelor coordonate: „până când va veni timpul potrivit pentru un atac, relaţiile pacifiste cu România trebuie menţinute, totuşi orice oportunitate trebuie folosită pentru a o izola diplomatic, iar o organizaţie iredentistă activă trebuie să continue să existe în Transilvania". Organizaţia „Magyar a Magyaert” a lansat apelul de întâlnire, la cota 504 pe Meseş, pentru a trece la tulburări interne. Pe borna 58 de pe frontieră, grănicerii unguri au scris: „Trianonul a murit, venim să ocupăm Ardealul”...

„Paşi pe caldarâm, vol. 1 - De la Pace la Diktat (1815-Viena 1940)” (4) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Manastirea Tismana-Tezaur

Înlăturarea de la putere a Mareşalului Ion Antonescu, la 23 august 1944, ca urmare a unui complot al regelui Mihai și camarilei, a însemnat pentru România o tragedie istorică fără egal. În seara de 23 august 1944, regele Mihai ordonă Armatei Române să capituleze în fața rușilor, fără a fi fost semnat armistițiul. În 24 august 1944, Ion Antonescu voia să semneze cu U.R.S.S. și Națiunile Unite un armistițiu îndelung negociat la Stockholm. Mihai și camarila (Ion M. Stârcea, M. Ionnițiu, D. Dămăceanu, gen. C. Sănătescu, Gr. Niculescu-Buzești… şi Iuliu Maniu-spion al MI6[1]), nu...

23 august 1944 - Tragedie istorică fără egal - 4.8 out of 5 based on 8 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Valeriu Pop-Batalia pentru Ardeal-Drama Romaniei 5

20 august 1940.

Buletinele informative menţionează că populaţia românească din Ardeal „este într-o continuă frământare, datorită faptului că ideea rezistenţei totale pentru menţinerea actualei frontiere de vest şi-a făcut drum tot mai mult în rândul populaţiei. Numărul celor ce socot că nu se poate ceda nimic creşte mereu. Se afirmă că în unele comune locuitorii ar fi depus jurământ în biserică pentru a apăra cu preţul vieţii lor pământul Ardealului; se afirmă că mulţi ofiţeri vor demisiona pentru a protesta astfel contra cedărilor de teren făcute fără concursul armatei”.

Agitate...

Acum 80 de ani! Drama României! Rapt şi umilinţă! (5) - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Diktat 80 - 4

19 august 1940. Tratative româno-ungare la Turnu Severin.

La reluarea tratativelor de la Turnu Severin, Valer Pop face cunoscut că invocarea de către guvernul ungar a evacuării Basarabiei și a nordului Bucovinei și eventuala cedarea a Cadrilaterului „n-au niciun raport” cu problema discutată și repetă punctul de vedere al guvernului român conform căruia „schimbul de populație domină chestiunile teritoriale, în sensul că acestea din urmă trebuie să se pună în mod logic numai în funcție de chestiunile de schimb de populație [...] deplasările de frontiere nu pot fi oportune decât în măsura în...

Acum 80 de ani! Drama României. Rapt şi umilinţă! (4) - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
C.Mosincat-Pasi pe caldaram 1-2

În mozaicul de limbi și popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9.000 de ani pe același teritoriu, și o scriere de 7.000 de ani, sunt românii de azi. Transilvania nu a fost maghiară și nici nu putea fi când strămoșii ungurilor de astăzi locuiau în nordul Mongoliei, sursa turco-finică nu numai a ungurilor, dar și a bulgarilor (care au năvălit în România și în teritoriile Bizantine, din sudul Dunării în secolul al VI-lea), a turcilor și a finlandezilor din zilele noastre. Hunii, pătrunseră în Europa, până la Paris, Roma și Constantinopol, sub Attila, în secolul V, dar...

„Paşi pe caldarâm, vol. 1 - De la Pace la Diktat (1815-Viena 1940)” (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Diktat 80 (3)

10 august 1940. Incredibil şi inadmisibil. Răspunsul guvernului român la propunerile ungare.

După ce a luat la cunoştinţă de conţinutul Aide-mémoire-ului guvernului ungar din 7 august 1940 prin care se arăta că „Ungaria n-a renunțat niciodată la recuperarea părților sale pe care România a pus mâna”„starea de lucruri creată în 1920 a fost considerată de toți ungurii ca provizorie și că nu va fi pace și înțelegere sinceră între Ungaria și România fără rezolvarea problemelor teritoriale”,„o stăpânire de 20 de ani nu se poate compara cu o posesiune milenară” etc., guvernul român...

Drama României. Rapt şi umilinţă! (3) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
C.Mosincat-Pasi pe caldaram 1-1

Acest volum, croit pentru spațiul tipografic, prezintă interes deoarece adaugă argumente specifice, care dau strălucire locurilor, adesea uitate de lume, sau oricum necunoscute la nivel mare. Pentru vestul Transilvaniei, cartea aduce în actualitate informații care ar putea fi valorificate, pentru importanța lor de detaliu, în cercetări monografice locale. Pentru că totul se leagă, asemenea urmelor rămase pe caldarâm, exemplificările pot fi considerate adevărate moșteniri de patrimoniu. Multe și prețioase informații completează și istoria locală sătmăreană. Intenția noastră a fost aceea de a...

„Paşi pe caldarâm, vol. 1 - De la Pace la Diktat (1815-Viena 1940)” (1) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Dictatul de la Viena 2-2020

2 august 1940 - Noi presiuni germane - Uniunea Sovietică fragmentează unitatea geografică şi etnică a Basarabilei.

Secretarul de stat Ernst von von Weizsäcker cere ambasadorului român la Berlin, Alexandru Romalo, ca România să înceapă cât mai curând să finalizeze rapid tratativele directe cu Ungaria şi Bulgaria. Presiuni asemănătoare face, la Bucureşti, şi ambasadorul german Manfred von Killinger.  În locuinţa lui Ion Gigurtu din Bucureşti, se desfăşoară o consfătuire a fruntaşilor ardeleni (în absenţa lui Iuliu Maniu), la care Mihail Manoilescu precizează că în acel moment nu exista...

Drama României. Rapt şi umilinţă! (2) - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Gheorghe Gheorghiu-Dej

La peste cinci decenii de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, personalitatea liderului comunist suscită în istoriografia românească actuală numeroase controverse.  Născut într-un sat din Moldova, la 8 noiembrie 1901, pleacă de acasă la vârsta de 11 ani pentru a învăţa meserie; după ce lucrează ucenic la diverse ateliere de cherestea reuşeşte să se încadreze ca electrician la uzinele electrice „Steaua Română”. Ulterior ajunge muncitor şi lider de sindicat la atelierele C.F.R. din Galaţi şi apoi la cele din Dej. În 1932 este concediat şi rămâne fără loc de muncă până în 1933, când se...

Sfârşitul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Asasinat sau moarte naturală? - 4.5 out of 5 based on 8 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Dictatul de la Viena Memorii

26 iulie 1940.

În cadrul vizitei întreprinse în Germania, prim-ministrul român Ion Gigurtu şi ministrul de Externe Mihail Manoilescu sunt primiţi de ministrul german de Externe Joachim von Ribbentrop, care adoptă o atitudine extrem de rece şi dură faţă de România, acuză că aceasta a promovat o politică, dacă nu anti-germană, „evident pro-britanică” şi face cunoscut că „interesele germane în Balcani sunt limitate la dorinţa de a vedea că în această regiune domneşte liniştea, pacea şi ordinea”, că Germania are în zonă doar interese economice şi în niciun caz teritoriale. După ce apreciază că...

Drama României. Rapt şi umilinţă! (1) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ion Antonescu-Titu Georgescu-Steaua lui David

Solicitarea oamenilor de ştiinţă, a cărturarilor istorici, profesorilor şi cercetătorilor în ale istoriei, spre a-şi spune cuvântul, cu concluziile lor argumentate, asupra unor probleme ale veacului douăzeci, reprezintă un semn bun, semn de temeinicie. Participarea multor reputaţi oameni de ştiinţă şi cultură, din ţară şi de peste hotare, este de bun augur.

Mărturisesc din capul locului că nu fac parte din nici o fundaţie sau forum care organizează această dezbatere; nici din vreun partid politic. Am răspuns solicitării spre a veni în faţa dumneavoastră cu concluzii de istoric, pe tema...

Mareşalul Ion Antonescu, evreii din România şi cercetarea ştiinţifică - 5.0 out of 5 based on 6 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Petru Grior

Ultima lună de vară a coborât pe acest mioritic plai cu Legea din 2 august 1940, adoptată de către sesiunea a VII-ea a Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, care are următoarea redacţie: „Să se includă partea de nord a Bucovinei şi judeţele Hotin, Akerman şi Ismail ale Basarabiei în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene”.

La 3 august, în ţinut şi-a desfăşurat lucrările prima conferinţă a reprezentanţilor comitetelor muncitoreşti, înfiinţate în cadrul fostelor întreprinderi particulare. La ea a participat şi a luat cuvântul Ivan Gruşeţki, primul...

28 iunie 1940 în destinul românilor din actuala regiune Cernăuţi (3) - 5.0 out of 5 based on 1 vote
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.