Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Gheorghe Marin-Istoria cavaleriei romane

Armă din compunerea trupelor de uscat, Cavaleria era reprezentată, în 1941, în momentul intrării României în război, de Corpul de cavalerie, cu brigăzile 1, 5, 6, 7, 8 şi 9 cavalerie, care aveau în subordine regimentele 1-12 roşiori, 1-13 călăraşi (regimentele de roşiori şi regimentele 2, 3, 5, 9, 11 şi 13 călăraşi intrau în compunere celor şase brigăzi de cavalerie, iar regimentele 1, 4, 6, 7, 8, 10 şi 12 călăraşi au constituit grupurile de cercetare afectate corpurilor de armată şi diviziilor de diferite arme). Unele regimente de cavalerie erau „purtate”, altele „călare”.

- În prima...

Armata Română în al Doilea Război Mondial (1941-1945). Cavaleria - Repere - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ioan Scurtu

În volumul „Ioan Scurtu în slujba istoriei”, îngrijit de prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu şi dr. Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica Sfântu Gheorghe şi Editura Ştefadina Bucureşti, 2020, 482 p. - am publicat un masiv studiu (pp. 43-328), intitulat „Din istoria Arhivelor Statului/ Naţionale ale României. O experienţă personală (1991 -1996)”. În capitolul al V-lea am prezentat, pe bază de documente, „Înfiinţarea Facultăţii de Arhivistică”, iar în capitolul al XIV-lea (ultimul)  - „Continuitate şi afirmare - ruptură şi decădere” - m-am referit la eforturile făcute de directorii...

Facultatea de arhivistică - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Constantin Moșincat

„Preoții şi-au făcut mai mult decât datoria şi este o cinste pentru cler, care, alături de ostași, a dat mai mult decât i-am cerut noi pentru Țară şi Neam”. (General Constantin Prezan)

Serviciul religios în armata română are rădăcini din timpul domniei lui Cuza, a luat parte activă în războiul de independență și campania din 1913, însoțind în special, Crucea Roșie. În 15 mai 1915 a fost adoptată şi o decizie a Sfântului Sinod referitoare la preoţii de/pentru armată, care cerea tuturor Episcopiilor şi Mitropoliilor să dea „preoţi trebuincioşi pe timp de pace şi de război, titraţi în teologie...

Altarul de sub cerul liber - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Abdicarea lui Mihai 1947-2020-73 ani

Abdicarea de la 30 decembrie 1947 rămâne unul dintre punctele de cotitură ale istoriei recente a României, pe a cărei scenă - ca și astăzi - unii actori au luptat şi s-au sacrificat pentru Ţară, iar alţii au trădat. Pentru cunoaşterea adevărului - fie el şi parţial -, rrezentarea adevărului în toată gama sa de cenuşiu de la alb la negru este obligatorie. Înainte de lectură, invităm cititorul să „uite" pentru câteva minute că trăieşte la capătul „virusatului” an 2020 şi să accepte „teleportarea" temporară în atmosfera anului 1947. O întoarcere cu 73 de ani în urmă. Poate astfel, „Sine ira et...

Abdicarea lui Mihai - „așa cum a fost” - 5.0 out of 5 based on 6 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Nicolae Iuga

După cum se știe, în noaptea de 21 spre 22 iunie 1941 Germania nazistă și aliații ei au atacat U.R.S.S. fără o declarație formală de război, cu o armată uriașă, peste 3 milioane de soldați, pe un front lung de 2.900 km, de la Marea Baltică la Marea Neagră, dispunând de 7.000 de piese de artilerie, 3.600 tancuri și 2.700 de avioane, cea mai mare campanie de invazie din istoria omenirii[1]. Cauza războiului, formulată în retorica ideologiei naziste, era nevoia de „spațiu vital” (Lebensraum), concept care acoperea un război de cotropire și jaf, încercarea Germaniei de atunci de a ocupa prin...

De la retorica nazistă împotriva U.R.S.S. la retorica rusofobă de azi (1) - 4.1 out of 5 based on 9 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Petru Grior

În ianuarie 1941, comitetul regional Cernăuţi al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei va  primi numeroase informaţii din partea diverselor structuri ale organelor staliniste,  existente în  ţinutul „eliberat”. Aceste informaţii vor cuprinde date referitoare la munca depusă de către structurile în cauză în direcţia instaurării şi consolidării puterii sovietice. Fiecare structură bolşevică se va strădui să aducă la cunoştinţa „scumpului partid leninist” acele „realizări considerabile”, obţinute pe parcursul celor şase luni de „activitate intensă şi rodnică”, sub...

28 iunie 1940 în destinul românilor din actuala regiune Cernăuţi - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
B24 Liberator-Ju 87-Stukas
Inițial, teritoriul României a fost bombardat (în vara anului 1941) de aviația sovietică, pierderile materiale şi umane fiind reduse. Peste un an, la 12 iunie 1942 (după ce S.U.A. declaraseră război României, la 6 iunie), aviația americană a executat, cu „Detaşamentul Halpro” (13 bombardiere, care decolaseră de pe aerodromul Şcolii militare britanice de antrenament de la marginea localităţii egiptene Fayid din apropierea canalului Suez) comandat de colonelul Harry A. Halverson, primul raid asupra asupra României (și primul în Europa), zona vizată fiind cea petroliferă de la Ploiești...

Bombardamente aeriene asupra României - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
C.Mosincat-Cu dragoste de Tara

De la Oarba de Mureș la Satu Mare și Carei (3). Spre borna de hotar

Trupele fiind istovite de marş şi acţiunile din timpul nopţii, divizia şi-a constituit o avangardă formată din batalionul I/Regimentul 19 Infanterie, compania 11 Pionierii şi o baterie de tunuri care a fost dirijată pe direcţia Oarţa de Jos, Soconzel, Socond. In flancgardă a operat batalionul II/Regimentul 2 Dorobanţi, pe direcţia Ulciug, Băseşti, Salişte, Vârful Supurului, în dreapta diviziei. Pe direcţia principală, în faţa avangărzii, Grupul 11 Cercetare pentru a semnala prezenţa inamicului. Acesta a acţionat cu foc de...

Jurnal de pe Frontul de Vest (4) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Sfinx Bucegi 2

În anul 1575 şi călătorul polonez M. Strijkowski a consemnat că a trecut prin Ţara Românească şi a văzut locul unde s-a dat lupta de la Posada dintre Carol Robert de Anjou şi Basarab I, la două zile distanţă de oraşul transilvănean Sibiu iar pe locul bătăliei Basarab a ridicat o biserică și trei stâlpi de piatră. De menționat că la Istanbul unde fusese în misiune diplomatică a întâlnit în locurile istorice multe coloane de marmură cu înscrisuri latine şi greceşti, iar aici, în zona Titeştiului, spune că a văzut alături de o biserică trei stâlpi de piatră.

Prezența crucii tipice de...

Sfinxul din Bucegi și urmașii lui Basarabi (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
1989-Malta-Targoviste

Întâlnirea la vârf între Mihail Gorbaciov și George W. Bush

Au avut loc convorbiri între președinții S.U.A. și U.R.S.S., mai întâi la bordul unei nave sovietice, apoi a uneia americane. Discuțiile au avut loc atât în plenul delegațiilor, cât și între patru ochi. Ele s-au referit la problemele dezarmării, cooperării bilaterale, situației internaționale.

Din materialele publicate nu rezultă că s-ar fi discutat în mod concret situația din România și politica lui Ceaușescu. În stenograma întâlnirii apare doar o singură mențiune, aparținând lui Bush: „Noi suntem pentru autodeterminare și pentru...

Remember: Malta, 2-3 decembrie 1989 - 4.3 out of 5 based on 6 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Sfinxul din Bucegi

Sfinxul din Bucegi este încoronarea zeilor păzind intrările în templul muntelui și ar reprezenta pe zeul suprem al locuitoilor dinainte de potop, după cum spun cercetătorii Daniel Ruza, Stan Goochi, Oana Raluca Ghiocel despre civilizația dispărută după potop în „Misterul Sfinxului din Carpați”. El a fost preluat de civilizația pelasgo-daco-traco-frigiană, dovadă fiind figurinele de lut de pe Valea Dunării (Cultura Gumelnița), Oltenița (Sultana-Malul Roșu) și Vidra, vechi de 7000 de ani și care au ca simbol căciula pelasgo-daco-traco-frigiană.

Vechimea rasei pelasge. Încă înainte de...

Sfinxul din Bucegi și urmașii lui Basarabi (1) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Brigada 7 cavalerie. Comandanți: coloneii Gheorghe Săvoiu (10 ianuarie - 25 iulie 1941), Cristu Cantuniar (25 iulie - 5 aug. 1941), Mihail Râmniceanu (5 august - 14 oct. 1941), Gheorghe Munteanu (14 octombrie 1941 - 15 martie 1942). Compunere: regimentele 9 călăraşi, 11 roşiori purtat, 12 roşiori, 5 artilerie călăreață. La 22 iun. 1941 se afla în subordinea Corpului 2 armată, în Dobrogea, în curs de concentrare în zona Basarabi, Cobadin, Bărăganul. La începutul lunii iulie a fost introdusă pe frontul din Basarabia, în subordinea Corpului 3 armată, în zona Sărățeni, Troița Nouă, cu misiunea de a pune stăpânire pe pădurea de la S de Hârtoape şi de a trimite recunoaşteri spre Tigheci, Cimişlia, Grădiştea, Zloți etc. După ce a declanşat atacul spre Sud, pe direcția Sărățeni - pădurea S Hârtoape, a fost oprită (16 iulie) de puternice rezistențe inamice pe aliniamentul Bulgărica, Bestemac. Contraatacată puternic dinspre Sălişte şi bombardată continuu de artileria inamică, brigada a fost obligată să se retragă spre Mingir, antrenând şi trupele Diviziei 1 grăniceri aflate între Manucbeevka şi Sărățica Nouă. După eliberarea Basarabiei a primit misiune de apărare pe cursul inferior al Nistrului şi de supraveghere a litoralului Mării Negre. La sfârşitul lunii august a fost deplasată în zona de acțiuni militare de la Vest de Dalnik, pe frontul Odessei, fiind introdusă în luptă la 2 septembrie 1941, între Iosefsthal şi Tătarka. In noaptea de 14 spre 15 septembrie a trecut la urmărirea inamicului, ajungând, la 17 septembrie, pe litoralul Mării Negre, în zona lacului Suhoi. După bătălia de la Odessa a revenit în țară, fiind reorganizată şi transformată în Divizia 7 cavalerie (15 martie 1942). Brigada 6 cavalerie. Comandanți: generalul Aurel Racoviță (22 iunie - 24 iul. 1941), coloneii Gheorghe Munteanu (24 iulie - 4 aug. 1941), Ion Codreanu (4 august 1941 - 10 febr. 1942; în perioada 21 decembrie 1941 - 10 februarie 1942 când a fost în concediu a fost înlocuit de colonelul Dumitru Popescu), Cristu Cantuniar (10 februarie 1942 - 15 mart. 1942). Compunere: regimentele 5 călăraşi, 9 roşiori, 10 roşiori purtat, 4 artilerie călăreață. Efective şi armament: 232 ofițeri, 225 subofițeri, 5 613 trupă; 5 610 puşti, 147 puşti-mitralieră, 44 mitraliere, 10 aruncătoare de mine, 90 tunuri; 4 248 cai, 351 căruțe, 170 autovehicule. La 22 iunuarie 1941 se afla în Moldova, între Santa Maria şi Cârniceni, în subordinea Corpului 30 armată german, care i-a ordonat să constituie capul de pod de la Bădărăi pe care l-a menținut până la 25 iunie 1941. A participat apoi la formarea capetelor de pod de la Ripiceni, Movila Ruptă şi Şerbeni (2-3 iulie 1941), după care a luptat la Dumeni, Cuconeştii Noi, Cuconeştii Vechi şi Corpaci (3-4 iulie) şi a urmărit inamicul spre Nistru (6-8 iulie 1941). La 17 iulie 1941 a forțat fluviul în zona Moghilev, luptând la Liasevți şi în pădurea Vili (17-20 iulie), apoi la Aleksandrovka (22 iulie), Odaia (23 iulie), Mihailovka, Nemirovka, Ghenzilovo şi Mazurovo (4 august) şi Krivoe Ozero (5 august 1941). La 21 august 1941 a trecut Bugul şi a înaintat spre Nipru, unde a ocupat un dispozitiv defensiv, între Gavrilovka şi Gruşevka, pe care l-a păstrat în pofida atacurilor puternice executate de inamic la începutul lunii sept. 1941, în timpul bătăliei de pe Nipru. Cele mai grele lupte au fost date la Gavrilovka, Zolotaia Balka şi Mihailovka, când brigada a făcut față celor 28 de încercări inamice de trecere a Niprului şi a executat şapte contraatacuri. După şapte zile de marş prin Stepa Nogai, a luptat în apărare, la N de Marea Azov, la Izvestia şi Adamovista (26 septembrie - 3 octombrie 1941), executând alte şapte contraatacuri, apoi la Saltiskia şi Obitocinaia, la Nord-Est de Melitopol (8-10 octombrie). În perioada noiembrie 1941 - martie 1942 a primit misiune de siguranță pe litoralul Mării Azov, între Mariupol şi vărsarea Niprului. Pentru modul în care s-au comportat în lupte, regimentele 5 călăraşi și 4 artilerie călăreață au fost decorate cu ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a (1942), iar regimentele 9 roşiori şi 10 roşiori purtat, cu ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a II-a (1942). Comandamentul Brigăzii 6 cavalerie a primit ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a şi stindardul de comandament (1942). La 15 mart. 1942 a fost reorganizată şi transformată în Divizia 6 cavalerie. Brigada 5 cavalerie Comandant: colonelul Vasile Măinescu (27 ianuarie 1941 - 15 martie 1942). Compunere: regimentele 6, 7, 8 roşiori, 2 artilerie călăreață. Efective şi armament: 234 ofițeri, 187 subofițeri, 6 696 trupă; 3.764 puşti, 201 puşti mitralieră, 48 mitraliere, 18 aruncătoare, 19 tunuri anticar, 6 tunuri antiaeriene; 4.512 cai, 185 autovehicule, 442 căruțe. La 22 iun. 1941 se afla pe frontul din Nordul Bucovinei, executând incursiuni spre Dealul Bourului, Dealul Bobeica şi localitatea Vancicăuții Mari. Apoi, s-a deplasat (30 iunnie) în zona Zahoreni-Borolea, trecând Prutul, la 4 iulie 1941, cu Detaşamentul „colonel Korne” (pe la Ripiceni), după care a atacat pe direcția Edineț-Lipnic, ajungând pe Nistru (7 iulie), unde a intrat în dispozitiv de acoperire, între Otaci şi Voloşcova, respingând incursiunile executate de trupele sovietice. După ce a constituit (cu majoritatea forțelor) Detaşamentul „colonel Măinescu” (Regimentul 3 călăraşi-purtat, Regimentul 6 roşiori-purtat, şase divizioane de artilerie călăreață, o companie pionieri din Batalionul 58 pionieri, o baterie de artilerie grea, 45 punți de asalt, 20 vase de echipaj) a forțat Nistrul, la 17 iulie 1941, în sectorul Liasevți, constituind, după lupte grele, un cap de pod adânc de 1,5 - 2 km pe care l-a lărgit în zilele de 18 şi 19 iul. Imediat a trecut la urmărire spre Kuneva, ajungând, în seara zilei de 20 iulie, la Obodovka (cu Detaşamentul „colonel Korne”). Până la 4 august 1941 s-a deplasat spre Bug, în rezerva Corpului de cavalerie. A reluat lupta la 5 august, cucerind a doua zi gara Sirovo şi cooperând cu Detaşamentul german „Lindemman” la alungarea inamicului din Vradievka. La 8 august 1941 a schimbat direcția de atac spre Filimonovka-Veseloe, respingând trupele sovietice din Novo Pavlovka şi (a doua zi) din halta Bobric şi din Mukejevo. După ce a ajuns pe Nipru a fost subordonată Corpului 30 armată german, între limanul Niprului şi Kol. Kaiserthal, la flancul drept al dispozitivului de luptă germano-român, cu misiunea de a supraveghea litoralul Mării Azov spre Kirilovka şi a bara direcția Melitopol-Akimovka. Atacul puternic executat de forțele sovietice la 26 septembrie 1941 (cu circa două divizii) a reuşit să disloce temporar apărarea brigăzii. Cu mari eforturi, marea unitate a reuşit să facă față situației şi chiar să contraatace în zilele următoare. După înfrângerea grupării principale de trupe sovietice care contraatacase, Brigada 5 cavalerie trecut (7 octombrie) la urmărire pe direcția Akimovka-Melitopol-Berdiansk, respingând trupele sovietice de la Kol. Zarizina. La 10 octombrie 1941 a intrat în dispozitiv de acoperire a litoralului de Nord al Mării Azov, între Berdiansk şi Sud de Melitopol, până la 17 octombrie, când a fost înlocuită cu trupe de vânători de munte şi trecută în rezervă. Subordonată Grupării blindate germane comandate de generalul Ewald von Kleist (6 decembrie 1941) a primit misiune de luptă între Mariupol şi limanul Miusokoi. La 6 ianuarie 1942 a fost subordonată Corpului 11 armată german, până la 23 ian. 1942 când a fost pusă la dispoziția Grupării „von Forster”. Pentru modul în care s-au comportat în lupte, regimentele 6 roşiori purtat, 7 şi 8 roşiori și 2 artilerie călăreață au fost decorate cu ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a (1942), iar comandamentul brigăzii a primit ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a (1942) şi stindardul de comandament. La 15 mart. 1942 a fost reorganizată şi transformată în Divizia 5 cavalerie. Notă: denumirile localităţilor sunt cele din documentele vremii! Bibliografie: Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata română în al Doilea Război Mondial, 1941-1945. Dicţionar, Editura Encicopedică, Bucureşti, 2017.

Brigada 7 Cavalerie.

Comandanți: coloneii Gheorghe Săvoiu (10 ianuarie - 25 iulie 1941), Cristu Cantuniar (25 iulie - 5 aug. 1941), Mihail Râmniceanu (5 august - 14 oct. 1941), Gheorghe Munteanu (14 octombrie 1941 - 15 martie 1942).

Compunere: regimentele 9 călăraşi, 11 roşiori purtat, 12 roşiori, 5 artilerie călăreață.

La 22 iun. 1941 se afla în subordinea Corpului 2 armată, în Dobrogea, în curs de concentrare în zona Basarabi, Cobadin, Bărăganul. La începutul lunii iulie a fost introdusă pe frontul din Basarabia, în subordinea Corpului 3 armată, în zona Sărățeni, Troița Nouă, cu...

Jurnal de pe Frontul de Est (27) - Repere - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
C.Mosimncat-Cronica de mars

De la Oarba de Mureș la Satu Mare și Carei (2)

Divizia 11 Infanterie, după înlocuire, s-a concentrat, după executarea marşului, în raionul Moara de Sus, Silvaş, Spalnaca în rezerva Corpului 2 Armată. Din prezentarea acestor aspecte ale epopeii de la Oarba de Mureş, ar fi firesc să evocăm şi câteva fapte de eroism. Întrucât succesiunea evenimentelor a făcut din fiecare ostaş un erou, vom recurge doar la o pildă, ea înglobându-le prin simbol pe toate. Faptele de vitejie, virtuţile şi slăbiciunile sunt strânse în mănunchi în fapta căpitanului de rezervă Gheorghe Pănoiu, sublocotenentul şi...

Jurnal de pe Frontul de Vest (3) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Paratrup Ro

Prima companie de paraşutişti din compunerea Armatei Române a fost înfiinţată la 10 iunie 1941, cu personal recrutat pe bază de voluntariat din rândul militarilor din Aeronautică (la 20 octombrie aceasta a devedit sarcină de mobilizare a Flotilei 1 aerostație).

Pentru a fi admişi, candidații trebuiau să îndeplinească următoarele condiții: să fie cetățeni români, să aibă între 18 şi 24 de ani, să nu fie căsătoriți, să fie perfect sănătoşi etc. Cei admişi erau angajați pe un termen de trei ani. Prima serie a fost compusă din 15 ofițeri, 13 subofițeri şi 180 soldați. După ce au fost instruiți...

Parașutiștii militari români în Al Doilea Război Mondial - Repere - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
PCdR 3

România Mare - „un stat tipic cu multe națiuni”?

Ceea ce a contribuit cel mai mult la imaginea străină a P.C.d.R., făcându-l extrem de vulnerabil pe scena vieții politice românești din perioada interbelică, au fost directivele cu caracter militar ale Kominternului în „problema națională”, care constituiau un atac fățiș la integritatea României. Deja la congresul de constituire al P.C.d.R. din 1921, „problema națională” a figurat pe ordinea de zi, însă arestările operate de jandarmi și polițiști în ziua de 12 mai au zădărnicit examinarea chestiunii în cauză. La congresul II al P.C.d.R. ținut...

Partidul Comunist din România - un corp străin pe scena vieții politice românești din perioada interbelică (3) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
C.Mosimncat-Ordine de zi si de operatii

De la Oarba de Mureș la Satu Mare și Carei (1)

 „Gloria începe cu atât mai târziu cu cât are să dureze mai mult, precum toate lucrurile alese ajung încet la maturitate. Numele menit a trece ca renume la posteritate, seamănă cu stejarul, care creste încet din sămânță, iar gloria uşoară şi efemeră ca buruienile care ies la iveală şi se stârpesc tot aşa de iute”.

Ţăranul Român cu haina de Ostaş a Patriei

Documentare, studii și lucrări de amploare de amintiri și memorii, rapoarte,, dări de seamă, ordine de operații și ordine de zi despre acțiunile din cel de-al doilea război mondial sunt...

Jurnal de pe Frontul de Vest (2) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
PCdR 2

Afilierea la Komintern - „sărutul morții” pentru soarta P.C.d.R.

Prezența partidelor comuniste în peisajele politice naționale la finele primei conflagrații mondiale constituie o realitate ce contrasta cu practicile politice de până atunci. Anii 1918-1921 au fost cei mai „prolifici” din această perspectivă, constituindu-se partide comuniste în Ungaria (24 noiembrie 1918), Polonia (16 decembrie, sub titulatura de partid Muncitoresc Comunist), Germania (ianuarie 1919), Letonia (martie 1919), Iugoslavia (aprilie 1919, cu denumirea de Partidul Muncitoresc Socialist), Bulgaria (mai 1919) și chiar...

Partidul Comunist din România - un corp străin pe scena vieții politice românești din perioada interbelică (2) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
A.Dutu-F.Dobre.-l.Loghin-Armata romana in Al Doilea Razboi Mondial

Armata Română în Ungaria şi Cehoslovacia[1]

Începând cu 8 oct. 1944, A. 1 a acționat pe teritoriul Ungariei, cu corpurile 4, 7 armată şi de cavalerie (opt divizii), în următoarele zone importante: cursul mijlociu al Tisei (10-29 oct.). Debrețin (14-20 octombrie), între Debrețin şi Tisa - la Tiszadob şi Tiszadada (20 - 29 octombrie), între Tisa şi pantele de E ale Munților Bükk (1-21 noiembrie), în Munții Bükk (23 noiembrie16 decembrie), între Munții Bükk şi râul Ipoly (17-31 decembrie 1944) şi nu în ultimul rând pe căile de acces şi în interiorul Budapestei (30 octombrie 1944-15 ianuarie...

Jurnal de pe Frontul de Vest (1) - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
PCdR 1

„Ziua socotelilor”.

Sub lunga domnie a Romanovilor (1613-1917), mânată de o lăcomie insațiabilă pentru „extinderea imensului său teritoriu și a necuprinselor sale frontiere într-un mod inacceptabil, atât din punct de vedere moral, cât și din acela al raționamentelor practice”[1], Rusia a cotropit enorme teritorii străine, sub falsul pretext al „slabei lor populări cu triburi nomade semi-barbare”[2]. Începând cu anul 1654, când „s-a unit” cu Ucraina lui Bogdan Hmelnițchi, Rusia a purces la realizarea unui grandios program expansionist, întinzându-și tentaculele spre toate punctele cardinale...

Partidul Comunist din România - un corp străin pe scena vieții politice românești din perioada interbelică (1) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Stan Poetaş
În perioada  23 septembrie - 6 octombrie 1916, în Dobrogea a fost linişte. Fiecare dintre combatanţi  şi-au restructurat forţele în vederea pregătirii viitoarelor acţiuni militare. Forţele germano-bulgaro-turce, conduse de către Mackensen, aveau ca obiectiv imediat străpungerea liniei fortificate de apărare Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla şi capturarea căii ferate strategice Cernavoda-Medgidia-Constanţa. Spre nemulţumirea generalilor bulgari, Mackensen şi statul său major au elaborat un plan conform căruia lovitura principală trebuia să se dea la flancul stâng al apărării inamicului...

Plugarii dobrogeni care l-au îngenunchiat pe Mackensen - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Dutu-Armata Romna de la Prut la Stalingrad-Jurnal 26

„Fără ei nu am fi putut face Reîntregirea Neamului” (General Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3 române).

Armata 11 germană în operaţiile militare din nordul şi centrul Basarabiei (iunie-iulie 1941)

O contribuţie importantă la înfrângerea trupelor sovietice din nordul şi centrul Basarabiei şi la flancul sudic al frontului germano-sovietic a avut şi Armata 11 germană, comandată de generalul Eugen von Schobert.

Acţionând în cadrul Grupului de armate „General Antonescu” şi având încompunere 4 corpuri de armată (11, 30 şi 54 armată germane şi Corpul de cavalerie român; plus comandamentul...

Jurnal de pe Frontul de Est (26) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Denes Bernard-Asii Aeronauticii Romane ww2
Aeronautica română - categorie a forţelor armate în compunerea căreia se aflau comandamente, mari unități, unități, trupe, servicii, stabilimente, baze, depozite etc., centre de instrucție şi şcoli de aviație, artilerie antiaeriană, paraşutişti, pionieri şi transmisiuni aero, aerostație etc.
Compunere: Subsecretariatul de Stat al Aerului, Statul Major al Aerului, Comandamentul Forțelor Aeriene, Comandamentul Apărării Antiaeriene, regiunile 1-3 aeriene, trei comandamente de apărare antiaeriană, 28 zone de apărare antiaeriană, trei flotile de informații, trei flotile de vânătoare, trei flotile...

Aeronautica română în Al Doilea Război Mondial (1941-1945) - Repere - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ion Calafeteanu sii Viorica Moisuc-Unirea Basarabiei si a Bucovinei cu Romania. 1917-1918. Documente 2

Problema Basarabiei s-a pus din nou, în timpul ședințelor Consiliului Suprem din 1 și 2 iulie 1919, când s-a discutat configurația frontierelor orientale ale României. Delegația Bucureștilor cuprindea pe I.I.C. Brătianu, N. Mișu, C. Diamandi și I. Pelivan, iar cea britanică, având în frunte pe David Lloyd George, mai cuprindea pe A.J. Balfour, H. Nicolson, A.W.A. Leeper şi H. Temperley. Reprezentantul Franței, A. Tardieu, a dat citire raportului „Comitetului pentru probleme teritoriale”, care, conform principiului autodeterminării naționale a popoarelor, recunoștea desăvârșirea statală a...

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Paris privind recunoașterea suveranității României asupra Basarabiei (2) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ion Calafeteanu sii Viorica Moisuc-Unirea Basarabiei si a Bucovinei cu Romania. 1917-1918. Documente.

Epoca contemporană începe în Centrul și Sud-Estul european prin afirmarea în viața politică internațională a unor noi state ce și-au câștigat independența sau integritatea prin hotărâri naționale, fiind decise să le apere cu orice preț. În cazul României, unirea s-a realizat treptat, prin hotărâri adoptate de fiecare provincie istorică în parte. În numele poporului basarabean, Sfatul Țării a hotărât unirea la 27 martie/9 aprilie 1918, cu 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 de abțineri. Cu unanimitate de voturi a făcut același lucru Congresul General al Bucovinei la 15 / 28 noiembrie 1918 și...

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Paris privind recunoașterea suveranității României asupra Basarabiei (1) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Petre Turlea-Catolicismul si revizionismul maghiar

Contribuţia Catolicismului în lupta pentru înlăturarea urmărilor Tratatului de la Trianon din 1920, prin susţine-rea politicii revizioniste a Ungariei, a marcat major Istoria Românilor între 1918-1945. Biserica Romano-Catolică Maghiară din Transilvania şi Vaticanul au stat alături într-o acţiune antiromânească fără întrerupere după 1918, data Unirii Transilvaniei cu România, acţiune amplificată după 1920, data când, la Trianon, Unirea a fost recunoscută. Motivaţia Bisericii Romano-Catolice Maghiare a fost una naţională - dorinţa de a se reface „Ungaria Milenară”. Motivaţia Vaticanului afost...

Trianonul şi Catolicismul - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Dutu-Armata Romna de la Prut la Stalingrad 1941-1944

Primele măsuri militare pentru apărarea Moldovei

- După pierderile teritoriale din vara și toamna anului 1940 și în noul context în care Germania și Italia garantaseră noile frontiere ale României (30 august 1940), Marele Stat Major român a decis să rămână concentrate numai 8 divizii de infanterie, 3 brigăzi de cavalerie și 2 brigăzi de munte (cu trei pătrimi din valoarea efectivelor părților active).

Majoritatea trupelor au fost grupate (octombrie-noiembrie 1940) în Frontul de Est (cartierul Armatei 4, Corpul de cavalerie cu brigăzile 5, 6 și 8 cavalerie, Corpul de munte cu brigăzile 1 și...

Toamna anului 1940 - Măsuri militare pentru apărarea Moldovei - 4.5 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Misiunea Militara Germana in Romania 3

De multe ori, şefii de stat şi guvenanţii români, atunci când au decis să reorienteze politica de alianţe a ţării, au solicitat noii „puteri protectoare” trimiterea în ţară a unei Misiuni militare (sau consilieri), care să contribuie la reorganizarea şi instruirea armatei române. Aşa a procedat şi regele Carol al II-lea, la 2 iulie 1940 când a transmis lui Adolf Hitler (prin intermediul lui Wilhelm Fabricius) că guvernul român a renunțat la garanțiile franco-engleze și că dorește „o strânsă legătură cu Germania în toate domeniile, garantată prin tratate politice în beneficul ambelor...

Septembrie 1940. Starea Armatei Române şi Misiunea Militară Germană - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Miscarea Legioanara

Prin decretul regelui Mihai I, la 14 septembrie 1940 statul român a fost proclamat „stat naţional-legionar”, condus de generalul Ion Antonescu, iar Mişcarea Legionară, condusă de Horia Sima, „singura mişcare recunoscută în noul stat”. În aceeaşi zi, s-a constituit un nou guvern (condus de generalul Ion Antonescu, Horia Sima fiind vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, format din legionari (majoritari şi la nivelul prefecturilor), câţiva militari şi specialişti la departamentele economice (unii dintre ei sugeraţi/ceruţi de Legaţia germană). Întârzierea constituirii Executivului s-a datorat...

Statul Naţional-Legionar şi neînţelegerile dintre Ion Antonescu şi Mişcarea Legionară - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Harta-Romaniei 1940
Consecinţele rapturilor teritoriale: 100.296 kmp şi 6.807.112 locuitori sub ocupaţie străină. - Imense valori mareriale şi spirituale pierdute.
- Deznaţionalizare.
- Deportări şi expulzări.
- Crime şi alte atrocităţi.

Rapturile teritoriale săvârşite de Uniunea Sovietică, Ungaria şi Bulgaria în 1940 au avut consecinţe extrem de grave pentru România, statul naţional unitar român, reîntregit în istoricul an 1918, pierzând circa 100 000 de kmp şi 7 milioane de locuitori, adică aproximativ 33% din teritoriu şi din populaţie, imense valori materiale şi spirituale fiind distruse sau însuşite ce...

Acum 80 de ani! Drama României! Rapt şi umilinţă! (8) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
1940-Strigatul de durere al romanilor

S-a rupt ceva din creanga românească

Povestesc cu mama, cele petrecute în urmă cu 80 de ani, despre rădăcina lor mult mai adâncă. Era pe vremea imperiului austro-ungar o tânără închegată familie de români, din dealurile Sălajului, ambii orfani de mamă. Așa începea povestea, din tinerețe, a bunicilor mei materni: Gavrilă și Floare. Născuți din părinții Buboi(Floare) și Moldovan(Onița), al căror prenume, bătrânețile de 95 de ani ai mamei, nu-i mai recuperează din memoria timpului. Răgazul, de până acuma, nu mi-a permis să fac necesara reconstituire. În caierul amintirilor, mama, încerca să-și...

80 de ani de lacrimi şi durere - 5.0 out of 5 based on 4 votes
  1. Acum 80 de ani! Drama României! Rapt şi umilinţă! (7)
  2. Destinul românilor din actuala regiune Cernăuţi la 28 iunie 1940
  3. „Paşi pe caldarâm, vol. 1 - De la Pace la Diktat (1815-Viena 1940)” (5)
  4. Acum 80 de ani! Drama României! Rapt şi umilinţă! (6)

Pagina 1 din 43

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Maria Diana Popescu
Editoriale Maria Diana Popescu

Mai întîi voi, fraierilor, că mie mi-e ruşine

Textul de mai jos, nu e o „băşcălie”, ci un pamflet. Pe înţelesul celor de la C.N.A., o creaţie literară. Orice asemănare cu personaje politice din realitate este pur întîmplătoare, dar… adevărată.(M.D.P.) Proaspătul Guvern de saltimbanci (formatat pe…
Citeşte articol complet...

societatea culturala art-emis
Membri de onoare
Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.