Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Curea Ovidiu-Siempre Cuba

Numele Cubei rămâne legat de un alt eveniment deosebit, rămas în istorie sub denumirea de Criza rachetelor. Un eveniment care putea evolua în mod dramatic pentru întreaga omenire. Un eveniment curios, ciudat și aproape incredibil care, revăzut acum, la peste 50 de ani de la producerea lui ne face să ne gândim la cât de fragilă este existența noastră pe acest pământ, la cât de mult depinde ea, în ultimă instanță, de reacțiile unor oameni care nu sunt nici dintre cei mai inteligenți, nici dintre cei mai înțelepți. Este înspăimântător cu câtă ușurință, indiferență și inconștiență lăsăm uneori ca...

„Criza rachetelor” - 1962 - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Gh Buzatu-Pace ai razboi 1
La scurt timp după ce a preluat puterea (6 septembrie 1940), generalul Ion Antonescu a înlăturat din armată numeroase cadre militare de conducere superioară, considerate a nu fi corespuns împrejurărilor dramatice prin care trecuse ţara în vara anului 1940.
Prin aplicarea art. 58 din Legea Înaintărilor în Armată au fost trecuţi în retragere „pentru incapaciate” 80 de ofiţeri, între care:
- 1 general de armată (Constantin Ilasievici);
- 5 generali de corp de armată (Florea Țenescu, Ioan Ilcuşu, Grigore Cornicioiu, Ioan Bengliu, Gheorghe Argeşanu);
- 2 generali de divizie (Gheorghe Mihail...

1940-1944. Conflicte între Mareșalul Antonescu și generali - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cristian Troncotă

Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române

După 1920, Serviciul de Siguranţă al Dobrogei a rămas în structura Ministerului de Interne. În anul 1924, Serviciul a fost trecut la Marele Stat Major, sub denumirea de „Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române”, fiind totodată reorganizat, în special pe linie contrainformativă. Reorganizarea Serviciului Secret ar putea să fi fost determinată şi de situaţia internă şi internaţională a momentului. În acel an, aproape jumătate din teritoriul ţării se afla sub stare de asediu, situaţie ce se datora ştirilor alarmante care veneau de pe...

Activitatea serviciilor de informații și contrainformații românești (3) - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Jurnal de pe Frontul de Est (41)

Miercuri, 7 ianuarie 1942. A 200-a zi de război!

Generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de munte, raportează generalului Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3, situaţia în care se aflau trupele române de pe frontul din Crimeea: „Trupa este extrem de obosită. Este lipsită de orice aprovizionare şi igienă. Militarii stau în frig şi continuu îmbrăcaţi. Toate batalioanele sunt în linie. Ofiţerii şi trupa sunt plini de paraziţi; sunt numeroase cazuri de scabie. Din această cauză nu se pot odihni. Tot timpul în ger şi viscol; au stat sub cerul liber sau în mici adăposturi de stâncă...

Jurnal de pe Frontul de Est (41) - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de Reintregire (13)

Ianuarie 1942

- Lupte grele la nord de Feodosia. Relaţii de comandament româno-germane. Militari români doresc să fie împroprietăriţi în Basarabia şi Bucovina. Comportarea etnicilor germani.

Angajarea majorităţii forţelor Armatei 11 germane la Sevastopol, face ca frontul din estul şi sudul peninsulei să depindă, după debarcarea trupelor sovietic ela Kerci şi Feodosia, de modul de comportare al trupelor române. O recunoaşte deschis şeful Biroului operaţii al Corpului 42 armată, care se adresează generalului Petre Dumitrescu: „Toată situaţia Armatei 11 germane depinde de puterea de rezistenţă...

Războiul de 1.421 de zile (13) - 4.5 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Sarbatori pe front

25 decembrie 1941

„Noapte de Crăciun, noapte sfântă. S-a aprins steaua. Fie ca aceasta să fie steaua mântuirii noastre. Colindele încep cu glasuri duioase, cu izbutită armonie. Ochii ostașilor sclipesc de emoție. La unii le picură lacrimi. Amintirile copilăriei, gândurile la cei dragi și scumpi de acasă. În picioare, cu capetele plecate, ascultăm colindele și urările și, de emoție, pe furiş, ne înecăm lacrimile. Nemții dintre noi sunt și emoționați, și mirați. Ei sunt hăt, de departe, din Silezia. Prizonierii ruși plâng și se închină acum liber, așa cum s-au închinat părinții lor când, în...

1941-1945. Sărbătorirea Crăciunului și a Anului Nou pe front - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-12

Decembrie 1941

Pe frontul de la Sevastopol, Armata 11 germană (7 divizii germane şi 2 brigăzi de munte române) face ultimele pregătiri pentru declanşarea ceui de-al treilea asediu asupra oraşului-port: lovitura principală urma să se desfăşoare din raionul Duvanka în lungul râului Belbek (la nord-est), concomitent cu un atac secundat din zona Nij. Ciorguni, în lungul râului Ciornaia, spre Inkerman. Între timp, sovieticii îşi întăriseră forţele, Armata independentă de litoral având la dispoziţie 5 divizii.

În şedinţa Consiliului de Miniştri, mareşalului Ion Antonescu critică modul de lucru al...

Războiul de 1.421 de zile (12) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cristian Troncota-Mihai Moruzov 2

Date despre biografia și personalitatea lui Mihail Moruzov

„Ştiind să se stre­coare prin toate uşile, atent, gata să‑şi in­tro­ducă antene peste tot, a de­ve­nit in­dis­pensa­bil celor ce voiau să ştie tot, fără efor­turi. Ro­mânul dis­preţu­ieşte spio­najul. Moruzov nu l‑a dis­preţuit. El se ştia dis­preţuit, dar şi te­mut. Şi‑a ju­cat cartea până la urmă cu pa­si­une. A în­trevă­zut fi­nalul? Cred că da. Unele fon­duri gă­site în străi­nătate ar spri­jini su­po­zi­ţia”...

„Mihail Moruzov și frontul secret” (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Cristian Troncota-Mihai Moruzov

Isto­ria servi­ci­ilor se­crete e plină de mo­mente de tensi­une şi dra­matism, de suc­cese şi de amare în­frân­geri. Şi unele şi cele­lalte sunt tre­cute tot în contul oa­me­nilor, care s‑au în­cu­metat să poarte po­vara unor grele mi­si­uni, cu con­ştiinţa că‑şi slujesc ţara.

Isto­ri­o­grafia ro­mână a în­re­gistrat - atât înainte, cât şi după de­cem­brie 1989 - lu­crări re­fe­ri­toare la mo­mente, pe­rioade sau perso­naje şi chiar...

„Mihail Moruzov și frontul secret” (1) - 3.5 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Colinnda de Craciun

Mai mulţi cercetători consideră cuvântul Crăciun că ar proveni din lat. creatione(m) (Densusianu, Hlr, 262; Pascu, Beiträge, 8; Pascu, I, 69). Dacă încercăm să derivăm rom. Crăciun de la lat. creationem întâmpinăm câteva dificultăţi de ordin fonologic, dar şi de ordin teologic. În ce priveşte problemele de ordin fonologic, Rosetti (BL., 11, 56) arată, pe bună dreptate, că lat. ea ar fi devenit e, deoarece se găseşte în poziţie neaccentuată, în timp ce e final nu trebuia să dispară (cf. amărăciune etc.). Prin urmare, ar fi trebuit să avem un „Creciune sau, în cel mai bun caz...

Originile vechi ale Crăciunului - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cotul Donului 1942 cu casca Ro
  1. -Stepa Calmucă și Cotul Donului - Cauze ale dezastrului

Problema responsabilității înfrângerii armatelor 3 și 4 române în Cotul Donului, respectiv Stepa Kalmucă a fost ridicată încă din noiembrie 1942, atât de comandamentele germane cât și de cele române.

La 26 noiembrie, la numai o săptămână de la străpungerea frontului, generalul Maximilian von Weichs, comandantul Grupului de armate ,,B”, a acuzat comandamentele celor două armate române, apreciind că dezastrul s-a datorat „moralului deosebit de scăzut” al trupelor, panicii, slabei instruiri și insuficientei înzestrări cu armament...

Jurnal de pe frontul de Est (40) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radu Negru Voda 7

Crucile cavalerilor de Malta ne arată că și românii noștri erau în ton cu cavalerii occidentali, dovada fiind și cavalerii români care au participat la Cruciadele conduse de Andrei al-II-lea al Ungariei, după cum a scris istoricul P. P. Panaitescu. Acest lucru ne indică azi că valahii din Țara Făgarașului erau bine organizați și aveau „armata lor”.

Referitor la Reynold, el făcea parte din aristocrația franceză și era strămoșul nobilului maghiar  Rozgony care s-a bătut cu Carol Robert de Anjou.

Lui Renauld de Chatillon (1125-1187, cf. Wikipedia), prinț al Antiohiei între 1153-1160 și în...

Radu Negru Vodă (7) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Duțu-Armata Română in Război

26 noiembrie 1941. A 158-a zi de război!

Pe frontul din Crimeea începe să curgă din belşug sânge românesc, vânătorii de munte ai Brigăzii 1 asaltând fortificaţiile de la Sevastopol.

- „Curge, curge sânge! - consemnează în Jurnal locotenent-colonelul Vasile Scârneci aflat în linia întâi. Zi întunecată, tristă… Compania 2 este prinsă de o rafală de mortiere şi sunt răpuşi soldaţii Marin Ion şi Tiron Dumitru… O escadrilă de bombardament se năpusteşte asupra crestei de piatră ocupate de Compania Cercetare (căpitan Burcu Dumitru), aruncă cu furie grenade şi mitraliează de la mică înălţime, cad...

Jurnal de pe Frontul de Est (39) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Coperta-Documente ist romanilor-Hurmuzachi

Reactivată sub egida Academiei Române, noua serie din „Documente privind istoria românilor” - Colecția Eudoxiu Hurmuzaki s-a completat recent cu valoroasa lucrare a istoricilor de la Chișinău, dr. hab. Gheorghe E. Cojocaru și dr. Eugen-Tudor Sclifos, având ca obiect de studiu „Franța și chestiunea Basarabiei la Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920”[1].

Demersul autorilor prezintă atitudinea cercurilor politice, diplomatice și militare franceze în chestiunea Basarabiei într-un interval cronologic mai larg decât cel care subscrie, propriu-zis, Conferinței de Pace de la Paris -, de la...

Basarabia anilor 1917-1920 în documente diplomatice franceze - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
George Voica-Prizonierii infernului 9

Toată lumea l-a scăldat în lacrimi!...

Când m-a luat bărbatu-meu, Ionel, nu aveam decât cinsprezece ani. Era până-n Sf. Ion. Începuse războiul. Era în Basarabia. Când ne-am dus la primărie, de emoție nu mai știam nici să mă semnez, mai ales atunci când primarul a zis că bărbatu-meu, Ionel, trebuie să-mi împrumute de la el un an, să fac șaisprezece, că n-aveam voie să mă mărit la cinsprezece ani. De fapt, eu aveam șapte clase, eram singura fată la părinți, mai aveam un frate, și aș fi vrut să merg mai departe la școală, nu să mă mărit, dar tata și mama mereu mă băteau la cap să-l iau și să-l...

Prizonierii infernului (9) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
SSI-2021

Textele biblice ca izvoare ale cercetării istorice ne spun că spionajul ca îndeletnicire a apărut ca necesitate de cunoaștere a resurselor teritoriilor vecine și a intențiilor populațiilor acestora.

Limitele răsăritene  ale patriei neamului românesc  sunt atestate cu mult dincolo de Nistru. Harta „Răspândirea românilor transnistreni”, întocmită de locțiitorul prefectului județului Tiraspol, Ilie Zaftur ( publicată în revista „Transnistria nr. 2, București, 1941) evidențiază că Ucraina lui Duca Vodă[1] se întindea până la Nipru, iar disparați ca număr, românii  erau prezenți și...

Elemente de context istorico-geopolitic al confruntării româno-ruse pe frontul informațiilor secrete - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Iorga  2021

„Lupte și injurii, destăinuri și răspunsuri, calomnii și contracalomnii, ațâțări și alte ațâțări... - iată spectacolul de azi al României… Hidos și condamnabil spectacol!...V-ați mâncat între voii ca niște câini, ca niște fiare, pentru glorie, pentru câștig, pentru ambiții de leneși și capricii de femei. Ați făcut dintr-o țară întreagă scopul desprețuit al gâlcevilor voastre copilărești și criminale. Și azi vă sfâșiați din nou, la un ceas ca acesta, punând pe ruinele oricărei ordine și autorități, care dispar, cu tron cu tot, în furioasa voastră încleștare, stegulețe de partid, în locul...

Note de lectură. 1915 - Nicolae Iorga: „Stâmpărați-vă”! - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
28 iunie 1940

„În mentalul poporului român va dăinui mereu ideea că la 1940 au fost răpite părți din « spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale », dar acest popor trebuie să cunoască un adevăr mai puțin știut și anume că răpitorii nu s-au mulțumit doar cu furtul de pământ, bogății și sclavi pentru șantierele lor faraonice. Jefuitorii au atentat și la portofelul societății românești”. (Vitalie Văratic, „Misterul leilor”, 2020)

Problema stocului monetar românesc rămas în teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică în iunie 1940

În seara zilei de 26 iunie 1940, la orele 22:00, V.M. Molotov i-a...

O pagină inedită de istorie contemporană a românilor. - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cismeaua General Georgescu P Ion

Am scris deja despre re-inaugurarea Monumentului „Cișmeaua Generalului Ion P. Georgescu” din Valea Morilor[1]. Am demonstrat că acest monument îmbină câteva momente istorice pe care noi, basarabenii, nu avem dreptul să le uităm nici după moarte.

Monumentul original a fost dezvelit (sfințit) pe data de 21 noiembrie 1937, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la victoriile Armatei Române la Mărăști și Mărășești asupra inamicului german. Placa din partea dreaptă a monumentului restabilit a păstrat inscripția originală: „1937. La 20 ani după biruințele Armatelor Române asupra Germanilor la...

Monumentul din Valea Morilor și reacția neadecvată a Rusiei - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Ms. Sf Ana-Orsova-Pamfil Seicaru

La Mânăstirea „Sf. Ana” de la Orșova își doarme somnul de veci cel mai mare ziarist român din perioada interbelică, Pamfil Șeicaru. O figură enigmatică, prin mintea și sufletul căruia s-au filtrat toate marile evenimente din țară și din străinătate mai bine de o jumătate de veac.

S-a născut la Buzău în 1894. A absolvit liceul la Bârlad și Facultatea de Drept la București. Primul Război Mondial l-a prins în floarea vârstei. A fost mobilizat ca ofițer și trimis pe front. A luat parte la luptele de pe Dealul Moșu de lângă Orșova. A scăpat ca prin minune de moarte, dar camarazii din plutonul său...

Pamfil Șeicaru și Mânăstirea „Sfânta Ana”, ctitoria sa de la Orșova - 3.7 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Petru Grior

Ecoul măcelului de la Lunca, din ianuarie 1941, s-a răspândit repede în ţinut. Cei rămaşi acasă au aflat despre marea tragedie de la ţăranii din localităţile herţene, mobilizaţi pentru a săpa gropi, în care au fost aruncaţi morţii. Ce proporţii trebuia să atingă teroarea dezlănţuită de regimul totalitar comunist, ca după 10 zile, către frontiera instalată de sovietici la finele cireşarului istoric, să se îndrepte al doilea grup de oameni, îndrumaţi de Vasile Moldovan, secretarul Consiliului Sătec Mahala, raionul Noua Suliţă?.. Înseamnă că locuitorii meleagurilor voievodale au băut paharul...

Anul 1941 şi teroarea stalinistă în regiunea Cernăuţi (2) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Mareșal Ion Antonnescu

La 31 august 1944, din ordinul Consiliului Militar al Frontului 2 ucrainean, generalii I.Z. Susaikov şi A.H. Tevcenkov s-au deplasat la Bucureşti pentru a afla „unde se află mareşalul Antonescu şi dacă-l descoperă, să-l ia sub paza noastră”, aşa cum raporta mareşalul R.I. Malinovski în telegrama trimisă lui I.V. Stalin la 2 septembrie 1944.

- Deplasându-se la Comandamentul Militar al Capitalei, generalul A.H. Tevcenkov, şeful Direcţiei Politice a Frontului 2 ucrainean, a discutat telefonic, prin intermediul generalului Iosif Teodorescu, comandantul militar al Capitalei, cu generalul Aurel...

Preluarea Mareșalului Ion Antonescu de către sovietici - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Grupul de armate general Antonescu

Grupul de armate „General Antonescu” a fost o structură de comandament româno-germană, constituită din armatele 3 și 4 române și 11 germană, concepută de către Hitler la 12 iunie 1941 când Führer-ul i-a precizat lui Ion Antonescu (în timpul întrevederii de la München), că intenționează să îl lase să apară în fața poporului român drept „comandantul suprem” pe frontul din Basarabia și Bucovina.

Cu același prilej, Führer-ul a menționat că, „un stat major de legătură”, condus de generalul Eugen von Schöbert, urma să se îngrijească de respectarea liniilor directoare operative generale. Ignorând...

Grupul de armate „General Antonescu” (22 iunie - 17 iulie 1941) - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-11

Septembrie 1941. În încercarea de a opri/încetini pătrunderea trupelor germane în Crimeea, sovieticii declanşează la nord de Marea de Azov, în zona şanţului anticar Balki-Melitopol, puternice acțiuni ofensive, care aveau să se intensifice în zilele le următoare.

Pe frontul Odessei, datorită insuficienței muniției pentru artileria grea, oboselii trupei, aşteptării sosirii a 3-4 divizii din țară cu efective complete şi a înfrângerii înregistrate de Corpul 5 armată în ziua precedentă, atacul planificat se amână. Motivându-şi decizia, mareşalul Ion Antonescu precizează (şi acuză): „Un corp...

Războiul de 1.421 de zile (11) - Pe frontul Odessei - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Document C Bancoveanu-Govora

La Arhivele Naţionale Istorice Centrale (A.N.I.C.), în fondul „Mănăstirea Govora”, se află, printre altele, un document (XVI/3), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis în 8 ianuarie 1702 (7210), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, întărește Mănăstirii Govora stăpânirea peste via de la Licura, din județul Vâlcea, toată partea lui Mecul logofăt din Ocnele Mari.

Actul este validat cu un sigiliu rotund (55 mm), timbrat mobil, cu foița de hârtie sub formă de opt frunze, patru mai mari, poziționate în cruce, intercalate de alte patru mai...

Document de la Constantin Brâncoveanu pentru Mănăstirea Govora (1702) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-10

Presate continuu de trupele Armatei 3 române şi de cele ale Corpului 30 armată german, forţele sovietice aflate la nord de Marea Azov se retrag spre est.

- Dinspre nord, inamicul este manevrat de Grupul blindat german, comandat de feldmareşalul Ewald von Kleist (două divizi blindate şi o divizie motorizată), care pătrunde adânc de la Dnepropetrovsk spre Mariupol şi Berdiansk, ajungând în zona de luptă la 7 şi 8 octombrie.

- Generalul Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3, elogiază faptele de arme ale militarilor români: „Bătălia defensivă a luat sfârsit. Atacul puternic inamic s-a frânt...

Războiul de 1 421 de zile (10) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
George Voica-Prizonierii infernului 8

Aveam douăzeci de ani, când în februarie ʼ42  m-au încorporat în Regimentul 2 Rm. Vâlcea, compania a opta, unde am făcut patru luni de instrucție la infanterie, arma mitralieră. Apoi, ne-au dat concediu o lună de zile; o altă lună am stat în regiment, mai mult degeaba. Probabil că ofițerii noștri știau că trebuia să  plecăm pe front și de aceea ne lăsau cam liberi. Într-adevăr, după ce s-au terminat cele șase luni, am pornit pe front în direcția Cotul Donului, unde divizia noastră trebuia să schimbe ostașii italieni.

Am ajuns la Cotul Donului și ne-am instalat în linia a doua...

Prizonierii infernului (8) - 5.0 out of 5 based on 6 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Document sigiliu Baâncoveanu

La Arhivele Naţionale Istorice Centrale (A.N.I.C.), în fondul „Mănăstirea Câmpulung”, se află, printre altele, un document (XXII/10), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis în 16 noiembrie 1706 (7215), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, întărește Mănăstirii de la Câmpulung stăpânirea peste a treia parte de moșie din Câlcești, din județul Mușcel, toată partea lui Onofrie călugărul, precum și peste două roate de moară și una de piuă de acolo.

Actul este autentificat cu un sigiliu octogonal (18 x 16 mm), imprimat cu chinovar, ce are în...

Document de la Constantin Brâncoveanu pentru Mănăstirea din Câmpulung (1706) - 4.3 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

Actualitatea studiilor de istorie a Basarabiei în cadrul României Întregite.

Având ca dată inițială votul Sfatului Țării din 27 martie / 9 aprilie 1918 de unire cu România[78], iar ca dată finală, zilele de 26-28 iunie 1940, zile în care Uniunea Sovietică, având semnat din 23 august 1939 un Pact de neagresiune cu Germania însoțit de o anexă secretă[79], a adresat consecutiv două note ultimative, somând România să-i cedeze Basarabia, sub amenințarea aplicării forței militare, perioada interbelică reprezintă un segment istoric distinct, plasându-se în continuarea istoriei moderne a românilor...

Considerații privind locul și rolul perioadei interbelice în istoria contemporană a românilor (3) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
La Arhivele Naţionale Istorice Centrale, în fondul „Mănăstirea Câmpulung”, se află, printre altele, un document (LXI/62), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis la București, în 20 decembrie 1688 (7197), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, scutește schitului Golești, din județul Mușcel: „stupii și râmătorii... de dijmărit și oile de oerit și viile de vinărici... și de căminăria de la Sfântul Ilie”. De asemenea, scutește șase oameni străini de bir și de alte dări, pentru a fi „de puslușania și de treaba sfântului schit”.  Actul este validat cu un sigiliu rotund (52 mm), timbrat mobil, cu foiță de hârtie romboidală, având în emblemă, în scut în formă de măr, două personaje încoronate, redate în întregime şi din faţă, flancând un arbore, mărginit, în dreptul trunchiului, de slovo-cifrele ZP-YZ (7197), pe vârful căruia stă pasărea redată în întregime, cu aripile deschise și cu zborul în jos, cu capul întors spre aripa dreaptă, ținând o cruce în cioc, însoţită, la dextra de soare figurat, la senestra de crai nou. Scutul, timbrat de o coroană închisă, terminată cu glob cruciger, de la care pornesc lambrechini sub formă de fâşii, are pe flancuri motive baroce şi tenanţi două personaje adosate, redate din profil și pe jumătate, privind spre marginile sigiliului.   În exergă, între un cerc liniar la interior şi o ghirlandă rotundă la exterior, legenda scrisă, cu prescurtări pe alocuri, în limba slavonă: † Io COSTANDIN BASARAB VOEVOD • B(o)JÏIU M(i)L(os)TÏIU G(ospo)D(a)R ZEMLI UGR(o)VL(a)HÏI: († Io Constantin Voiuevod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Românești)   La prezentul document, cuvintele au fost transcrise ca în text, iar cele slavone au fost transliterate cu caractere latine:   † Milostïiu Bojïiu, Ïo Costandin Băsărab voevod i gospodar vsoe zemle Ungrovlahiscoi[1]. Davat gospodstvo mi sïiu povelenïe gospodstva mi[2] acestui sfântu schit, carele iaste la muntele ce să chiamă Goleștïi, ot sud[3] Mușcel, unde iaste hramul Trïe Sfetitele[4] Vasilïe velicago[5] i[6] Gligorïe Bogoslov[7] i Ïoan Zlataust[8], carele l-au făcut și l-au înălțat den timelïia lui părintele chir Grigorïe episcupul Buzăului, ca să-i fïe bucatele acestui sfântu schit stupïi și râmătorïi în pace de dijmărit și oile de oerit și vïile de vinărici pe unde ar avea acestu sfântu schit și de cămănărïia de la Sint[9] Ilïe.  Așijderea, iar să-i fïe acestui sfântu schit + 6 + oameni strïini fără de bir și fără de gâlceavă în pace și ertați de cătră domnïa mea de bir de taler, de mïere cu ceară, de găleată cu fân, de cai de olac, de podvoade, de mertice, de conace și de toate dăjdile și mâncăturile câte vor fi preste an în țara domnïi meale. De către nime nice un val și nice o bântuială să n-aibă, pentru că fïind acestu sfântu schit un loc cu nevoe și fără de nice o hrană de nice o parte, domnïa mea m-am milostivit de am ertat acestu sfântu schit de toate precum scrïe mai sus, precum am văzut domnïa mea și cartea Ducăi Vodă și a răpusatului unchiului domnïi meale Șerban Cantacuzino voevod făcute pre această milă.  Așijderea am întărit și domnïa mea mila cu această carte a domnïi meale, ca să poată fi sfântului schit de întărire și de ajutor și călugărașilor de hrană și de îmbrăcăminte. Și să-i fïe și oamenïi aceștea ce scriu mai sus în pace și ertați de toate, precum iaste mai sus zis, ca să poată fi și ei de puslușanïia și de treaba sfântului schit ce iaste mai sus numit, iar domnïi meale și răpusaților părinților domnïi meale veacinică pomenire.  Și am întărit această milă și cu blestem, pre carele va aleage Dumnezeu a fi domnu și biruitor Țărăi Rumânești în urma domnïi noastre, pre acela încă-l rog cu numele lui Dumnezeu ce iaste în troiță slăvit, să cinstească și să înnoiască această milă pre tocmeală pe cum scrïe mai sus, ca și Domnul Dumnezeu să-l cinstească și să-l ferească întru domnïia lui. Și la acela veac să i să iarte toate păcatele lui și să aibă ajutori de la prea sfințïi hramul sfântului schit, ca și ale lui derease și mile ca aceastea să se afle cinstite și în seamă ținute. Seje ubo svedeatelïi postavleaem gospodstva mi[10]: jupan Ventilă Corbeanul vel[11] ban i Ghinea Rustea vel vornic […][12] vel logofăt i Ïordache Cantacuzino vel spătar i Cârstea vel vistïiar i Alixandru vel clucer i Dumitrașco Caramalăul vel postelnic i Barbul Urdăreanul vel peharnic i Dïicul vel stolnic i Șerban vel comis i Dumitrașco Poenariul vel pitar.  I ispravnic, Bunea vtori[13] logofăt. I napisah az[14], Tudosïe, snă[15] Tudor logofăt Olănescul, u grad[16] București.  Meseța[17] dechembrie[18], 20 dni[19], leat 7197. † Ïo Costandin voevod, milostïiu Bojïiu, gospodin[20]. Io Costandin voevoda .  ----------------------------------------- [1] Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin Basarab, voievod și domn a toată Țara Românească. [2] Dă domnia mea această poruncă a domniei mele. [3] din județul. [4] Trei Ierarhi. [5] cel Mare. [6] și. [7] Grigorie Teologul. [8] Gură de Aur. [9] Sfântul. [10] Iată și martori am pus domnia mea. [11] mare. [12] Loc alb. [13] al doilea. [14] Și am scris eu. [15] fiul lui. [16] în cetatea. [17] luna. [18] decembrie. [19] zile. [20] Io Constantin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

La Arhivele Naţionale Istorice Centrale, în fondul „Mănăstirea Câmpulung”, se află, printre altele, un document (LXI/62), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis la București, în 20 decembrie 1688 (7197), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, scutește schitului Golești, din județul Mușcel: „stupii și râmătorii... de dijmărit și oile de oerit și viile de vinărici... și de căminăria de la Sfântul Ilie”. De asemenea, scutește șase oameni străini de bir și de alte dări, pentru a fi „de puslușania și de treaba sfântului schit”.

Actul...

Sigiliul domnitorului Constantin Brâncoveanu aplicat pe un document din 20 decembrie 1688 - 5.0 out of 5 based on 4 votes
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.