Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Duțu-Armata Română in Război

26 noiembrie 1941. A 158-a zi de război!

Pe frontul din Crimeea începe să curgă din belşug sânge românesc, vânătorii de munte ai Brigăzii 1 asaltând fortificaţiile de la Sevastopol.

- „Curge, curge sânge! - consemnează în Jurnal locotenent-colonelul Vasile Scârneci aflat în linia întâi. Zi întunecată, tristă… Compania 2 este prinsă de o rafală de mortiere şi sunt răpuşi soldaţii Marin Ion şi Tiron Dumitru… O escadrilă de bombardament se năpusteşte asupra crestei de piatră ocupate de Compania Cercetare (căpitan Burcu Dumitru), aruncă cu furie grenade şi mitraliează de la mică înălţime, cad...

Jurnal de pe Frontul de Est (39) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Coperta-Documente ist romanilor-Hurmuzachi

Reactivată sub egida Academiei Române, noua serie din „Documente privind istoria românilor” - Colecția Eudoxiu Hurmuzaki s-a completat recent cu valoroasa lucrare a istoricilor de la Chișinău, dr. hab. Gheorghe E. Cojocaru și dr. Eugen-Tudor Sclifos, având ca obiect de studiu „Franța și chestiunea Basarabiei la Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920”[1].

Demersul autorilor prezintă atitudinea cercurilor politice, diplomatice și militare franceze în chestiunea Basarabiei într-un interval cronologic mai larg decât cel care subscrie, propriu-zis, Conferinței de Pace de la Paris -, de la...

Basarabia anilor 1917-1920 în documente diplomatice franceze - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
George Voica-Prizonierii infernului 9

Toată lumea l-a scăldat în lacrimi!...

Când m-a luat bărbatu-meu, Ionel, nu aveam decât cinsprezece ani. Era până-n Sf. Ion. Începuse războiul. Era în Basarabia. Când ne-am dus la primărie, de emoție nu mai știam nici să mă semnez, mai ales atunci când primarul a zis că bărbatu-meu, Ionel, trebuie să-mi împrumute de la el un an, să fac șaisprezece, că n-aveam voie să mă mărit la cinsprezece ani. De fapt, eu aveam șapte clase, eram singura fată la părinți, mai aveam un frate, și aș fi vrut să merg mai departe la școală, nu să mă mărit, dar tata și mama mereu mă băteau la cap să-l iau și să-l...

Prizonierii infernului (9) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
SSI-2021

Textele biblice ca izvoare ale cercetării istorice ne spun că spionajul ca îndeletnicire a apărut ca necesitate de cunoaștere a resurselor teritoriilor vecine și a intențiilor populațiilor acestora.

Limitele răsăritene  ale patriei neamului românesc  sunt atestate cu mult dincolo de Nistru. Harta „Răspândirea românilor transnistreni”, întocmită de locțiitorul prefectului județului Tiraspol, Ilie Zaftur ( publicată în revista „Transnistria nr. 2, București, 1941) evidențiază că Ucraina lui Duca Vodă[1] se întindea până la Nipru, iar disparați ca număr, românii  erau prezenți și...

Elemente de context istorico-geopolitic al confruntării româno-ruse pe frontul informațiilor secrete - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Iorga  2021

„Lupte și injurii, destăinuri și răspunsuri, calomnii și contracalomnii, ațâțări și alte ațâțări... - iată spectacolul de azi al României… Hidos și condamnabil spectacol!...V-ați mâncat între voii ca niște câini, ca niște fiare, pentru glorie, pentru câștig, pentru ambiții de leneși și capricii de femei. Ați făcut dintr-o țară întreagă scopul desprețuit al gâlcevilor voastre copilărești și criminale. Și azi vă sfâșiați din nou, la un ceas ca acesta, punând pe ruinele oricărei ordine și autorități, care dispar, cu tron cu tot, în furioasa voastră încleștare, stegulețe de partid, în locul...

Note de lectură. 1915 - Nicolae Iorga: „Stâmpărați-vă”! - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
28 iunie 1940

„În mentalul poporului român va dăinui mereu ideea că la 1940 au fost răpite părți din « spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale », dar acest popor trebuie să cunoască un adevăr mai puțin știut și anume că răpitorii nu s-au mulțumit doar cu furtul de pământ, bogății și sclavi pentru șantierele lor faraonice. Jefuitorii au atentat și la portofelul societății românești”. (Vitalie Văratic, „Misterul leilor”, 2020)

Problema stocului monetar românesc rămas în teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică în iunie 1940

În seara zilei de 26 iunie 1940, la orele 22:00, V.M. Molotov i-a...

O pagină inedită de istorie contemporană a românilor. - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cismeaua General Georgescu P Ion

Am scris deja despre re-inaugurarea Monumentului „Cișmeaua Generalului Ion P. Georgescu” din Valea Morilor[1]. Am demonstrat că acest monument îmbină câteva momente istorice pe care noi, basarabenii, nu avem dreptul să le uităm nici după moarte.

Monumentul original a fost dezvelit (sfințit) pe data de 21 noiembrie 1937, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la victoriile Armatei Române la Mărăști și Mărășești asupra inamicului german. Placa din partea dreaptă a monumentului restabilit a păstrat inscripția originală: „1937. La 20 ani după biruințele Armatelor Române asupra Germanilor la...

Monumentul din Valea Morilor și reacția neadecvată a Rusiei - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Ms. Sf Ana-Orsova-Pamfil Seicaru

La Mânăstirea „Sf. Ana” de la Orșova își doarme somnul de veci cel mai mare ziarist român din perioada interbelică, Pamfil Șeicaru. O figură enigmatică, prin mintea și sufletul căruia s-au filtrat toate marile evenimente din țară și din străinătate mai bine de o jumătate de veac.

S-a născut la Buzău în 1894. A absolvit liceul la Bârlad și Facultatea de Drept la București. Primul Război Mondial l-a prins în floarea vârstei. A fost mobilizat ca ofițer și trimis pe front. A luat parte la luptele de pe Dealul Moșu de lângă Orșova. A scăpat ca prin minune de moarte, dar camarazii din plutonul său...

Pamfil Șeicaru și Mânăstirea „Sfânta Ana”, ctitoria sa de la Orșova - 3.7 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Petru Grior

Ecoul măcelului de la Lunca, din ianuarie 1941, s-a răspândit repede în ţinut. Cei rămaşi acasă au aflat despre marea tragedie de la ţăranii din localităţile herţene, mobilizaţi pentru a săpa gropi, în care au fost aruncaţi morţii. Ce proporţii trebuia să atingă teroarea dezlănţuită de regimul totalitar comunist, ca după 10 zile, către frontiera instalată de sovietici la finele cireşarului istoric, să se îndrepte al doilea grup de oameni, îndrumaţi de Vasile Moldovan, secretarul Consiliului Sătec Mahala, raionul Noua Suliţă?.. Înseamnă că locuitorii meleagurilor voievodale au băut paharul...

Anul 1941 şi teroarea stalinistă în regiunea Cernăuţi (2) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Mareșal Ion Antonnescu

La 31 august 1944, din ordinul Consiliului Militar al Frontului 2 ucrainean, generalii I.Z. Susaikov şi A.H. Tevcenkov s-au deplasat la Bucureşti pentru a afla „unde se află mareşalul Antonescu şi dacă-l descoperă, să-l ia sub paza noastră”, aşa cum raporta mareşalul R.I. Malinovski în telegrama trimisă lui I.V. Stalin la 2 septembrie 1944.

- Deplasându-se la Comandamentul Militar al Capitalei, generalul A.H. Tevcenkov, şeful Direcţiei Politice a Frontului 2 ucrainean, a discutat telefonic, prin intermediul generalului Iosif Teodorescu, comandantul militar al Capitalei, cu generalul Aurel...

Preluarea Mareșalului Ion Antonescu de către sovietici - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Grupul de armate general Antonescu

Grupul de armate „General Antonescu” a fost o structură de comandament româno-germană, constituită din armatele 3 și 4 române și 11 germană, concepută de către Hitler la 12 iunie 1941 când Führer-ul i-a precizat lui Ion Antonescu (în timpul întrevederii de la München), că intenționează să îl lase să apară în fața poporului român drept „comandantul suprem” pe frontul din Basarabia și Bucovina.

Cu același prilej, Führer-ul a menționat că, „un stat major de legătură”, condus de generalul Eugen von Schöbert, urma să se îngrijească de respectarea liniilor directoare operative generale. Ignorând...

Grupul de armate „General Antonescu” (22 iunie - 17 iulie 1941) - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-11

Septembrie 1941. În încercarea de a opri/încetini pătrunderea trupelor germane în Crimeea, sovieticii declanşează la nord de Marea de Azov, în zona şanţului anticar Balki-Melitopol, puternice acțiuni ofensive, care aveau să se intensifice în zilele le următoare.

Pe frontul Odessei, datorită insuficienței muniției pentru artileria grea, oboselii trupei, aşteptării sosirii a 3-4 divizii din țară cu efective complete şi a înfrângerii înregistrate de Corpul 5 armată în ziua precedentă, atacul planificat se amână. Motivându-şi decizia, mareşalul Ion Antonescu precizează (şi acuză): „Un corp...

Războiul de 1.421 de zile (11) - Pe frontul Odessei - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Document C Bancoveanu-Govora

La Arhivele Naţionale Istorice Centrale (A.N.I.C.), în fondul „Mănăstirea Govora”, se află, printre altele, un document (XVI/3), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis în 8 ianuarie 1702 (7210), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, întărește Mănăstirii Govora stăpânirea peste via de la Licura, din județul Vâlcea, toată partea lui Mecul logofăt din Ocnele Mari.

Actul este validat cu un sigiliu rotund (55 mm), timbrat mobil, cu foița de hârtie sub formă de opt frunze, patru mai mari, poziționate în cruce, intercalate de alte patru mai...

Document de la Constantin Brâncoveanu pentru Mănăstirea Govora (1702) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-10

Presate continuu de trupele Armatei 3 române şi de cele ale Corpului 30 armată german, forţele sovietice aflate la nord de Marea Azov se retrag spre est.

- Dinspre nord, inamicul este manevrat de Grupul blindat german, comandat de feldmareşalul Ewald von Kleist (două divizi blindate şi o divizie motorizată), care pătrunde adânc de la Dnepropetrovsk spre Mariupol şi Berdiansk, ajungând în zona de luptă la 7 şi 8 octombrie.

- Generalul Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3, elogiază faptele de arme ale militarilor români: „Bătălia defensivă a luat sfârsit. Atacul puternic inamic s-a frânt...

Războiul de 1 421 de zile (10) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
George Voica-Prizonierii infernului 8

Aveam douăzeci de ani, când în februarie ʼ42  m-au încorporat în Regimentul 2 Rm. Vâlcea, compania a opta, unde am făcut patru luni de instrucție la infanterie, arma mitralieră. Apoi, ne-au dat concediu o lună de zile; o altă lună am stat în regiment, mai mult degeaba. Probabil că ofițerii noștri știau că trebuia să  plecăm pe front și de aceea ne lăsau cam liberi. Într-adevăr, după ce s-au terminat cele șase luni, am pornit pe front în direcția Cotul Donului, unde divizia noastră trebuia să schimbe ostașii italieni.

Am ajuns la Cotul Donului și ne-am instalat în linia a doua...

Prizonierii infernului (8) - 5.0 out of 5 based on 6 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Document sigiliu Baâncoveanu

La Arhivele Naţionale Istorice Centrale (A.N.I.C.), în fondul „Mănăstirea Câmpulung”, se află, printre altele, un document (XXII/10), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis în 16 noiembrie 1706 (7215), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, întărește Mănăstirii de la Câmpulung stăpânirea peste a treia parte de moșie din Câlcești, din județul Mușcel, toată partea lui Onofrie călugărul, precum și peste două roate de moară și una de piuă de acolo.

Actul este autentificat cu un sigiliu octogonal (18 x 16 mm), imprimat cu chinovar, ce are în...

Document de la Constantin Brâncoveanu pentru Mănăstirea din Câmpulung (1706) - 4.3 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

Actualitatea studiilor de istorie a Basarabiei în cadrul României Întregite.

Având ca dată inițială votul Sfatului Țării din 27 martie / 9 aprilie 1918 de unire cu România[78], iar ca dată finală, zilele de 26-28 iunie 1940, zile în care Uniunea Sovietică, având semnat din 23 august 1939 un Pact de neagresiune cu Germania însoțit de o anexă secretă[79], a adresat consecutiv două note ultimative, somând România să-i cedeze Basarabia, sub amenințarea aplicării forței militare, perioada interbelică reprezintă un segment istoric distinct, plasându-se în continuarea istoriei moderne a românilor...

Considerații privind locul și rolul perioadei interbelice în istoria contemporană a românilor (3) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
La Arhivele Naţionale Istorice Centrale, în fondul „Mănăstirea Câmpulung”, se află, printre altele, un document (LXI/62), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis la București, în 20 decembrie 1688 (7197), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, scutește schitului Golești, din județul Mușcel: „stupii și râmătorii... de dijmărit și oile de oerit și viile de vinărici... și de căminăria de la Sfântul Ilie”. De asemenea, scutește șase oameni străini de bir și de alte dări, pentru a fi „de puslușania și de treaba sfântului schit”.  Actul este validat cu un sigiliu rotund (52 mm), timbrat mobil, cu foiță de hârtie romboidală, având în emblemă, în scut în formă de măr, două personaje încoronate, redate în întregime şi din faţă, flancând un arbore, mărginit, în dreptul trunchiului, de slovo-cifrele ZP-YZ (7197), pe vârful căruia stă pasărea redată în întregime, cu aripile deschise și cu zborul în jos, cu capul întors spre aripa dreaptă, ținând o cruce în cioc, însoţită, la dextra de soare figurat, la senestra de crai nou. Scutul, timbrat de o coroană închisă, terminată cu glob cruciger, de la care pornesc lambrechini sub formă de fâşii, are pe flancuri motive baroce şi tenanţi două personaje adosate, redate din profil și pe jumătate, privind spre marginile sigiliului.   În exergă, între un cerc liniar la interior şi o ghirlandă rotundă la exterior, legenda scrisă, cu prescurtări pe alocuri, în limba slavonă: † Io COSTANDIN BASARAB VOEVOD • B(o)JÏIU M(i)L(os)TÏIU G(ospo)D(a)R ZEMLI UGR(o)VL(a)HÏI: († Io Constantin Voiuevod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Românești)   La prezentul document, cuvintele au fost transcrise ca în text, iar cele slavone au fost transliterate cu caractere latine:   † Milostïiu Bojïiu, Ïo Costandin Băsărab voevod i gospodar vsoe zemle Ungrovlahiscoi[1]. Davat gospodstvo mi sïiu povelenïe gospodstva mi[2] acestui sfântu schit, carele iaste la muntele ce să chiamă Goleștïi, ot sud[3] Mușcel, unde iaste hramul Trïe Sfetitele[4] Vasilïe velicago[5] i[6] Gligorïe Bogoslov[7] i Ïoan Zlataust[8], carele l-au făcut și l-au înălțat den timelïia lui părintele chir Grigorïe episcupul Buzăului, ca să-i fïe bucatele acestui sfântu schit stupïi și râmătorïi în pace de dijmărit și oile de oerit și vïile de vinărici pe unde ar avea acestu sfântu schit și de cămănărïia de la Sint[9] Ilïe.  Așijderea, iar să-i fïe acestui sfântu schit + 6 + oameni strïini fără de bir și fără de gâlceavă în pace și ertați de cătră domnïa mea de bir de taler, de mïere cu ceară, de găleată cu fân, de cai de olac, de podvoade, de mertice, de conace și de toate dăjdile și mâncăturile câte vor fi preste an în țara domnïi meale. De către nime nice un val și nice o bântuială să n-aibă, pentru că fïind acestu sfântu schit un loc cu nevoe și fără de nice o hrană de nice o parte, domnïa mea m-am milostivit de am ertat acestu sfântu schit de toate precum scrïe mai sus, precum am văzut domnïa mea și cartea Ducăi Vodă și a răpusatului unchiului domnïi meale Șerban Cantacuzino voevod făcute pre această milă.  Așijderea am întărit și domnïa mea mila cu această carte a domnïi meale, ca să poată fi sfântului schit de întărire și de ajutor și călugărașilor de hrană și de îmbrăcăminte. Și să-i fïe și oamenïi aceștea ce scriu mai sus în pace și ertați de toate, precum iaste mai sus zis, ca să poată fi și ei de puslușanïia și de treaba sfântului schit ce iaste mai sus numit, iar domnïi meale și răpusaților părinților domnïi meale veacinică pomenire.  Și am întărit această milă și cu blestem, pre carele va aleage Dumnezeu a fi domnu și biruitor Țărăi Rumânești în urma domnïi noastre, pre acela încă-l rog cu numele lui Dumnezeu ce iaste în troiță slăvit, să cinstească și să înnoiască această milă pre tocmeală pe cum scrïe mai sus, ca și Domnul Dumnezeu să-l cinstească și să-l ferească întru domnïia lui. Și la acela veac să i să iarte toate păcatele lui și să aibă ajutori de la prea sfințïi hramul sfântului schit, ca și ale lui derease și mile ca aceastea să se afle cinstite și în seamă ținute. Seje ubo svedeatelïi postavleaem gospodstva mi[10]: jupan Ventilă Corbeanul vel[11] ban i Ghinea Rustea vel vornic […][12] vel logofăt i Ïordache Cantacuzino vel spătar i Cârstea vel vistïiar i Alixandru vel clucer i Dumitrașco Caramalăul vel postelnic i Barbul Urdăreanul vel peharnic i Dïicul vel stolnic i Șerban vel comis i Dumitrașco Poenariul vel pitar.  I ispravnic, Bunea vtori[13] logofăt. I napisah az[14], Tudosïe, snă[15] Tudor logofăt Olănescul, u grad[16] București.  Meseța[17] dechembrie[18], 20 dni[19], leat 7197. † Ïo Costandin voevod, milostïiu Bojïiu, gospodin[20]. Io Costandin voevoda .  ----------------------------------------- [1] Din mila lui Dumnezeu, Io Constantin Basarab, voievod și domn a toată Țara Românească. [2] Dă domnia mea această poruncă a domniei mele. [3] din județul. [4] Trei Ierarhi. [5] cel Mare. [6] și. [7] Grigorie Teologul. [8] Gură de Aur. [9] Sfântul. [10] Iată și martori am pus domnia mea. [11] mare. [12] Loc alb. [13] al doilea. [14] Și am scris eu. [15] fiul lui. [16] în cetatea. [17] luna. [18] decembrie. [19] zile. [20] Io Constantin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

La Arhivele Naţionale Istorice Centrale, în fondul „Mănăstirea Câmpulung”, se află, printre altele, un document (LXI/62), scris în limbile slavonă și română (cu caractere chirilice), emis la București, în 20 decembrie 1688 (7197), prin care Constantin Brâncoveanu voievod, domnul Țării Românești, scutește schitului Golești, din județul Mușcel: „stupii și râmătorii... de dijmărit și oile de oerit și viile de vinărici... și de căminăria de la Sfântul Ilie”. De asemenea, scutește șase oameni străini de bir și de alte dări, pentru a fi „de puslușania și de treaba sfântului schit”.

Actul...

Sigiliul domnitorului Constantin Brâncoveanu aplicat pe un document din 20 decembrie 1688 - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

Perioada interbelică în istoriografia din Republica Moldova.

A doua jumătate a anilor ’80 și începutul anilor ’90 au constituit  un veritabil moment de cotitură / ruptură inclusiv în evoluția științei istorice academice din Republica Moldova. A fost ceea ce istoricii califică drept „revolta istoriografică din Moldova Sovietică”[27], când devenise evident că „ceea ce numim istoriografie sovietică moldovenească, după conținutul și ideile de bază pe care le propagă, constituie, cu unele excepții, o totalitate de cunoștințe despre trecutul țării și poporului nostru, compartimentate și...

Considerații privind locul și rolul perioadei interbelice în istoria contemporană a românilor (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

Argument.

În ultimii ani și mai ales începând din 1989/1991, atât în România cât și în Republica Moldova au loc ample dezbateri asupra semnificației și importanței perioadei interbelice, a locului și rolului acesteia în istoria contemporană a românilor. Așa cum este și firesc pentru o societate democratică și pluralistă, au fost și continuă să fie invocate tot atâtea opinii, câți specialiști invitați să se pronunțe. Astfel, exprimându-și dezacordul cu opinia celor care prezintă perioada interbelică într-o lumină strălucitoare, ca o vreme de excelență în ordine intelectuală și politică, ca o...

Considerații privind locul și rolul perioadei interbelice în istoria contemporană a românilor (1) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radu Negru Voda 6

Cavalerii templieri, după prigoana efectuată de Carol Robert de Anjou, și-au găsit adăpost oferit de Basarab I. Pentru acest lucru și ei l-au ajutat pe Basarab I prin tehnica de luptă. La Severin, voievodul Basarab a trimis un sol de pace cu o scrisoare a lui  Basarab către Carol Robert de Anjou. Acest lucru reiese din Diplomele lui Carol Robert de Anjou după cum urmează: După ce regele a cuprins Zeurinul (Severinul) și fortăreața lui, le-a încredințat toate numitului Dionisie împreuna cu demnitatea de Ban. Făcându-se aceasta, Bazarad a trinns la rege o solie vrednică de toată cinstea ca...

Radu Negru Vodă (6) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Dutu 2021

La 77 de ani de evenimentele petrecute în România la 23 august 1944, percepţia istoricilor, memorialiştilor şi a pasionaţilor de istorie despre semnificaţia a ceea ce s-a întâmplat atunci, continuă (şi va continua) să fie divergentă (ca în atâtea alte cazuri), admiratorii regelui Mihai I apreciindu-l ca un act de demnitate naţională, iar cei ai mareşalului Ion Antonescu ca un act de trădare naţională.

Ce s-a întâmplat de fapt?

În după-amiaza zilei, regele Mihai I a decis punerea în aplicare a planului de înlăturare de la putere a lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului şi prim-ministru -...

23 august 1944. Câteva precizări şi păreri - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Încet, dar sigur, adevărul iese la iveală. „Dumnezeu nu bate cu parul!”.

Cu ani în urmă, un fost ofiţer a predat lui Nicolae Ceauşescu agenda lui Carol al II-lea - ţinută în secret decenii la rând - în paginile căreia Mareşalul Ion Antonescu şi-a consemnat impresiile fierbinţi ale orelor petrecute în camera-seif, unde fusese închis de regele Mihai. Preşedintele de atunci al României nu a distrus-o. A dat ordin să fie păstrată pentru posteritate. Prin amabilitatea regretatului profesor Gheorghe Buzatu, portalul Ziariştii online şi revista ART-EMIS, au publicat conţinutul însemnărilor...

23 august 1944. Așa cum a fost - 5.0 out of 5 based on 11 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Churchill_Maniu_Antonescu

Istoria loviturii de stat gândite de Winston Churchill pentru România. Secrete de stat date de englezi, ruşilor[1].

Pe lângă cele două subiecte (sabotajele şi propaganda antinazistă) care erau cap de afiş al colaborării dintre Iuliu Maniu şi Special Operations Executive (Serviciul secret britanic - S.O.E.), o seamă de informaţii vizau secrete de stat. Istoricul dezvăluie faptul că în anul 1942, britanicii cereau informaţii despre Armata Română care operează într-un anumit raion. „Aici cam seamănă a trădare, pentru că britanicii nu aveau nicio unitate militară care se lupta cu românii. Ce-i...

Iuliu Maniu - plătit de englezi pentru trădarea de la 23 august 1944 - 5.0 out of 5 based on 8 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Calul-aliatul soldatuluiu

În condițiile insuficienței mijloacelor de transport auto, caii (158 621 în 1941, în Basarabia și nordul Bucovinei) au reprezentat un ajutor prețios pentru militarii români, inclusiv în zonele muntoase. De multe ori, flămânzi, însetați, înghețați și obosiți au urcat, sub greutatea samarelor, povârnișuri abrupte pentru a transporta hrană, armament sau muniție pentru ostași.

- Relevându-le contribuţia în bătălia de pe Dealu Sângeorgiu (septembrie 1944), generalul Costin Ionașcu, comandantul Diviziei 9 infanterie, rememora: ,,Pentru evacuarea răniților, caii de la cărucioarele brancarde făceau...

Calul - ajutorul soldatului - în războiului 1941-1945 - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Petru Grior

În prima jumătate a anului 1941 vor continua informaţiile referitoare la activitatea diverselor structuri ale dictaturii staliniste. Reprezentanţii regimului totalitar raportau comitetului regional Cernăuţi al Partidului Comunist (bolşevic) al Ucrainei despre succesele obţinute în direcţia instaurării şi consolidării puterii sovietice. În ianuarie 1941, conducerea organizaţiei regionale a comsomolului raporta partidului scump că în ţinutul „eliberat” îşi desfăşoară activitatea rodnică trei comitete orăşeneşti şi 14 comitete raionale ale Comsomolului Leninist, care coordonează munca a 208...

Anul 1941 şi teroarea stalinistă în regiunea Cernăuţi (1) - 4.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
George Voica-Prizonierii infernului 7

Volodia, fratele meu din Rusia

În februarie '42, când am plecat în armată la Regimentul 96 „Rovine” din Craiova, aveam 21 de ani și câteva luni. Tata murise când aveam 18 ani; murise tânăr și ne lăsase singuri și săraci, pe mine și pe frații mei. Nu apucase, bietul, să ne facă niciunuia casă, ori zestre pentru fată. Murise supărat pe lume și pe soarta lui.

În iarna aia, din '42, am făcut instrucție la Craiova, de-am zis că nu mai scap; militărie, nu glumă! Habar n-aveam însă de ce urma să mi se întâmple în următorii ani, mai ales în cumplitele ierni din Rusia, pe câmpiile înghețate sub...

Prizonierii infernului (7) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radu Negru Voda 5

Dovezi ale existenței Basarabilor înainte de anul 1300

Din informația că la anul 1239 Radu se căsătorește cu Marga Bucura rezultă faptul că în dreapta Carpaților exista o căpetenie locală cu numele de Basarab, pe lângă cele pe care le cunoaștem din Diploma Ioaniților și anume Litovoi, Seneslau (Mișelev?) Ioan și Farcaș. DEși pentru istoriografia noastră această ipoteză pare mai mult decât fantezistă la prima vedere, având în vedere că primul oficial cu numele de Basarab este Ioan (Ivanco sau Vlaico) Basarab la anul 1317, există două izvoare care întăresc sau completează aeastă informație...

Radu Negru Vodă (5) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Statuie Gh Mardarescu 2021

„Camera de Comerț și Industrie a României (C.C.I.R.), cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Cluj (C.C.I. Cluj) și al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, a organizat miercuri, 7 august 2019, ceremonia de dezvelire a statuii Generalului Gheorghe Mărdărescu. Inaugurarea statuii încununează cei 100 de ai de când trupele române au ocupat Budapesta, în august 1919. La ceremonia de dezvelire a statuii au participat înalți demnitari de stat, reprezentanți ai administrației publice locale, președinți de camere de comerț județene precum și un număr mare de români care și-au dorit să fie de față...

Remember - Generalul Gheorghe Mărdărescu, unul dintre artizanii României libere și unite - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Dutu-Armata Romana de la Prut la Stalingrad 1941-1944

2 august 1941

„I se dă unui moş nişte pâine şi nişte carne friptă. El nu se lasă până nu sărută mâna celui care i le dă şi începe să plângă în timp ce săruta pâinea şi carnea. Scena aceasta a înduioşat pe soldaţi. Compania comandă şi fiecare caută să dea câte ceva din pituca ce o mai aveau”. (Jurnal de operaţii - Batalionul 16 vânători de munte).

În timpul înaintării spre Bug, Corpul de cavalerie începe, prin detaşamente de recunoaştere, sprijinite de artilerie, cercetarea zonei situată la sud-est de Savram.

- Subunităţi din Brigada 6 cavalerie ajung la Nedelkovo şi la Poleanetkoe. În zona...

Războiul de 1.421 de zile! (9) - 5.0 out of 5 based on 1 vote
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.