Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Jipa Rotaru-Asumarea raspunderii 2

Drama țării din vara anului 1940 declanșată în 26-28 iunie prin cedarea fără niciun fel de rezistență a Basarabiei și a Bucovinei de Nord, act pe care Ion Antonescu îl socotea drept o îngrozitoare tragedie a românilor l-a determintat, chiar în situația de domiciliu forțat, să ceară audiență la rege. A fost primit la 1 iulie prilej cu care si-a expreimat totalul dezacord in legatura cu usurinta cedarii Basarabiei si Bucovinei de Nord, afirmand ca tara este in pragul dezastrului, iar armata „complet demoralizata si dezorganizata” si ca trebuie intreprins ceva urgent pentru a salva ce s-ar mai...

Ion Antonescu - Resorturile asumării slujirii cu responsabilitate a intereselor Ţării şi Neamului (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Jipa Rotaru-Asumarea raspunderii-1

Ion Antonescu s-a născut la 15 iunie 1882 la Pitești, într-o familie de ofițeri. Fiu al unui căpitan de logistică și descendent - prin mama - dintr-un neam de boierași, a crescut în atmosfera riguroasă a școlilor militare, (Gimnaziul fiilor de militar din Craiova, Liceul militar din Iași și Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București). Absolvent al Școlii de ofițeri, își începe cariera în armata română cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul I Roșiori. Apoi a urmat în anii 1905-1906, cursurile Școlii Superioare de Cavalerie din...

Ion Antonescu - Resorturile asumării slujirii cu responsabilitate a intereselor Ţării şi Neamului (1) - 3.8 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 3 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivă
Armata romana în vremur de cumpana academia romana

„Dacă manifestanții încearcă să ocupe cu forța instituțiile publice se vor face somațiunile legale după care se va trage o primă salvă în aer. Dacă nu se retrag și continuă a încerca să ocupe instituțiile, armata își va face datoria: va trage”. (General Nicolae Rădescu, prim-ministru)

În Februarie 1945 - forțele politice de stânga, în frunte cu partidul comunist, sprijinite de sovietici, au declanșat lupta pentru înlocuirea guvernului și schimbarea regimului politic în stat, încercând să atragă armata de partea lor sau s-o neutralizeze. Dovedind cuminţenie, oştirea s-a menţinut în afara...

Februarie 1945. Armata în situaţii de criză! - 3.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Unirea Principatelor 1859-3

Intersectarea istoriei româno-maghiare

In mijlocul înarmărilor generale ce făcea oare România? Număratu-și-o ea cel puțin inimicii seculari care o încunjurau, știa cât și ce poate?, se întrebau românii din fruntea nou pornitei gazete „Federațiunea” de la Pasta, pe 1 ianuarie 1868. Cu tenacitatea și perseverența ereditară putea-vor rezista pentru „mântuirea credinței lor în egală îndreptățire”[35], ca odinioară nația română în fața hoardelor migratoare?, se întreba deputatul bihorean Alexandru Roman. Și pentru realizarea obiectivului comun el chema la unirea în luptă a tuturor forțelor române...

Unirea Principatelor susţinută de Napoleon al III-lea (3) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Florian Bichir

„Trădare de patrie” sau „spionaj în favoarea României”

Academicianul Mircea Păcurariu, cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române nota în unul din studiile sale[1], din păcate rămas nerepublicat după 1989, că la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, Biserica românească a fost reprezentată, în primul rînd, prin delegaţii de drept: cei cinci episcopi în funcţiune, 4 vicari, 10 delegaţi ai Consistoriilor ortodoxe şi ai Capitlurilor unite, 129 de protopopi, câte un profesor de la Institutele teologice-pedagogice, cîte 2 reprezentanţi ai studenţilor de la fiecare Institut...

Lupta clerului în făurirea României Mari - 4.2 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Unirea Principatelor 1859-2

Românii în fruntea luptei europene pentru neatârnare

Pe 24 iunie 1867 Gazeta Transilvanie[11] aborda, printre alte articole mărunte, trei chestiuni extrem de importante pentru soarta românilor. Mai întâi fiind vorba despre poziția explicită și clar formulată de către mitropolitul Bisericii Greco-catolice, Alexandru St. Suluțiu în chestiunea uniunii prin dualismul austro-ungar și al răspunsului formulat de acesta: „numai moartea mă poate despărți de națiune!”[12]. Apoi, interpelarea deputatului de Ceica, Alexandru Roman[13] adresată miniștrilor unguri și în fine epistola Principelui Cuza...

Unirea Principatelor susţinută de Napoleon al III-lea (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Napoleon al III-lea

Unirea chestiune europeană

Războiul Crimeii a făcut din Unirea Principatelor o problema europeană care a dominat activitatea diplomatica de la 1854 până în 1859. Pentru Anglia si Franța, care urmăreau să îngrădească puterea militară a Rusiei, chestiunea Unirii s-a pus ca un mijloc de a tăia acesteia din urmă drumul spre Constantinopol. Sub masca apărării integrității Imperiului otoman, Anglia voia să împiedice, ca supremația Rusiei în Mediterana Orientală și Asia Mică să amenințe drumul Indiilor, iar Napoleon al III-lea urmărea sa rupă coaliția din 1814 și să distrugă opera tratatelor de la...

Unirea Principatelor susţinută de Napoleon al III-lea (1) - 4.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

În România, reacțiile s-au împărțit între acceptarea entuziastă a celor două inițiative internaționale și respingerea lor categorică. Astfel, J.B. Florian de la ziarul „Adevărul”, pornind de la considerentul că „marea finanță, ca și marea industrie, din care prima își trage existența și prosperitatea, cunosc bine azi realitatea interdependenței economice a popoarelor”, își exprima ferma convingere că „trustul financiar, mai mult chiar decât manifestarea platonică a semnatarilor declarației, vor constitui o pârghie puternică pentru progresul cooperării internaționale”. Inițiativa respectivă...

La originile Celor Două Europe. Manifestul bancherilor din 20 octombrie 1926 (3) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

La încheierea Primului Război Mondial, renașterea poloneză, sprijinită de Franța și de Marea Britanie, a optat pentru al doilea model, care oferea avantajul, pentru Paris și Londra, de a înfrâna expansiunea sovietică și de a constitui, în același timp, o contrapondere a Germaniei înfrânte. Pentru Varșovia, obiectivul era de a reconstitui o Polonie care trebuia să devină o mare putere europeană și deci să se sprijine pe un teritoriu cât mai vast posibil.

În urma tratatelor de la Versailles și Trianon și a celui de la Riga cu Uniunea Sovietică, Polonia a recuperat un teritoriu de 400.000 de...

La originile Celor Două Europe. Manifestul bancherilor din 20 octombrie 1926 (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

„Nu mai e azi nimenea care să nu-și dea seama că stăpânitorii de fapt ai țării noastre sunt deținătorii marii finanțe. În realitate, marii noștri financiari, care dispun de destinele țării, alcătuiesc un mănunchi restrâns, care a și fost botezat cu numele de « oligarhie »”. (Șt. Zeletin, Burghezia română, originea și rostul ei istoric -1925)

La 28 iunie 1919, la Versailles, în Sala Oglinzilor, - acolo unde Franța, în 1871, semnase actul de capitulare în fața Germaniei, - se consuma cel mai important eveniment al Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920, prin semnarea unui tratat de pace...

La originile Celor Două Europe. Manifestul bancherilor din 20 octombrie 1926 (1) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Acad. Ioan-Aurel Pop

Am primit un mesaj prin poșta electronică, pe care îl reproduc aici:  „Dragii mei prieteni, vin către voi cu o mare dilemă… Am un mai mult decât prieten, care, de câțiva ani, a descoperit… slavismul! Nu în sensul general, istoric, ci în permanența lui pe teritoriul ce formează azi România! Îmi explica că, în fond, românii sunt slavi, că și dacii/geții erau slavi și că prezența lor pe acest teritoriu este de la… 3.000 de ani înaintea lui Hristos, că toponimele sunt majoritar slave, că boierii erau slavi, că Biserica, obiceiurile etc.! Că țăranii noștri moldoveni fugeau în Basarabia...

Mică lecţie de istorie - 4.7 out of 5 based on 13 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Sentinela - editie Craciun - Anul Nou
Maiorul Vasile Scârneci: „Începe anul 1942. Ce ne va aduce oare acest an?”.
Căpitanul Ion Dăscălescu: „În acea noapte ne-am urat cu toți, de la soldat la general, după un vechi obicei strămoșesc « La Mulți Ani »!”.
Generalul Leonard Mociulschi: „Prima zi din anul 1945 a fost o zi de luptă”.

1941/1942, în faţa Sevastopolului

„După-amiază pe când ne pregăteam să sărbătorim Anul Nou, după o pregătire masivă de artilerie, ruşii atacă. Orele 3. Nicio şoaptă, niciun zgomot, toţi la posturi, ochii la inamic. Ruşii veneau în coloană de marş, crezând că în urma formidabilei pregătiri n-a mai rămas...

Pe front, la cumpăna dintre ani! - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Col (r) Remus Macovei

Perioada 16 decembrie 1989 ora 21.30 (când, la Timișoara, s-a ordonat intervenția militarilor aparținând M.Ap.N.) - 22 decembrie 1989, ora 10.25 (când, la București, subunitățile aparținând M.Ap.N. au început retragerea în cazărmi) reprezintă cea mai neagră perioadă din istoria armatei române. Militarii români s-au confruntat în această perioadă cu o gravă problemă de conștiință. Juraseră credință poporului român, dar și să execute întocmai ordinele comandantului suprem. Poporul se revoltase împotriva conducătorului prea iubit, iar acesta a ordonat armatei, ca și forțelor Ministerului de...

Represiunea armată. 16-22 decembrie 1989 - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Armata Romana in vremuri de cumpana

Primele trupe sovietice au pătruns pe teritoriul României în primăvara anului 1944, frontul stabilizându-se apoi (în urma unor lupte grele) pe aliniamentul nord Târgu Neamţ, nord Iaşi, nord Chişinău, Nistru, până la 19 august când Fronturile 2 şi 3 ucrainene au declanșat operația „Iași-Chișinău”, producând mari pierderi armatelor 3 și 4 române. A urmat (după 23 august 1944) marşul prin Câmpia Română spre Porţile de Fier, reintrarea prin luptă în podişul transilvan şi în Banat, apoi continuarea operațiile militare pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

În conformitate cu...

Decembrie 1944 - începutul staţionării trupelor sovietice pe teritoriul României - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Acad. Alexandru Surdu

Marea Adunare de la Alba Iulia s-a desfășurat în timp ce Transilvania era ocupată de armata austro-ungară, iar trupele feldmareșalului Mckensen se retrăgeau, trecând prin Sebeș și ocolind Alba Iulia, conform înțelegerii cu organizatorii Adunării care au promis că nu vor dezarma soldații germani din grupurile răzlețe. Condițiile Unirii de la Alba Iulia erau, deci, de dublă ocupație străină. Spunem aceasta pentru cei care mai susțin că Unirea s-ar fi făcut sub presiunea și ocupația armatei române.

Din fericire, după o sută de ani, sărbătoarea Centenarului Marii Uniri s-a făcut fără ocuparea...

România de la 1 decembrie 1918 până în 1920 - 4.4 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Jipa Rotaru-Asumarea raspunderii

„Mi-am asumat răspunderea pentru destinul țării, când toți fugeau de răspundere...” (Ion Antonescu)[1]

Secolul al XX-lea, cel mai încărcat veac de istorie tragică, a dat lumii personalități de mare rezonanță care asumându-și cu curaj și tenacitate responsabilitățile supreme s-au impus prin decizia lor în locuri și momente cheie ale istoriei lor naționale și chiar universale. Americanii i-au avut pe Wilson și Roosevelt, englezii pe Churchill, germanii Hitler, italienii pe Musolinni, spaniolii pe Franco, portughezii pe Salazar, francezii pe De Gaulle, rușii pe Lenin și Stalin...

Asumarea răspunderii - 5.0 out of 5 based on 6 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Posada 1330

Culegeri şi interpretări din Kronika Polska, Litewska, Zmodzka, Wscystkiej, rusi. Macieja stryjkowskiego şi documente (epigrafice) din Ţara Loviştei

Țara Loviștei este o minunăție a naturii, localizată între Munții Făgarașului la nord-est, Munții Lotrului la vest, fiind străbătută, de la nord la sud, de Olt, și care se îmbrățișează la Brezoi cu Lotrul și ale căror văi, precum două surori siameze, se unesc     printr-un cordon ombilical, alcătuind un tot unitar, apărate înspre sud de Munții Coziei, cu Kogaionul sfânt al dacilor și protejați de zeul nemuritor, Zamolxis...

Mărturii ale independenţei Ţării Româneşti după războiul dintre regele Carol Robert de Anjou şi Basarab I - Posada 1330 - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dincolo de orizonturi-Ovidiu C.Iosif

Organizarea şi funcţionarea diplomaţiei militare în perioada premergătoare Primului Război Mondial

Perioada premergătoare Primului Război Mondial a fost deosebit de complexă, fiind caracterizată de dorinţa marilor puteri de a-şi promova şi impune interesele, atât prin folosirea forţei diplomaţiei, cât şi a forţei politicii. La nivel european şi global s-a definit o nouă configuraţie a raporturilor dintre acestea, care în pofida aparenţelor şi a eforturilor diplomatice, ascundea puternice stări conflictuale. Bătălia lor geostrategică şi gruparea în două importante tabere, Puterile Centrale şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
C. Mosincat-Cele tre iCrisuri

„Cine a văzut Columna lui Traian din Roma va avea puține dubii că acești valahi, ca cei din Moldo-Vlahia, sunt descendenții poporului lui Decebal”

În articolul intitulat: „Mișcarea uniților din Ardeal”[1], Alexandru Keresztury, făcea radiografia trecerii și alipirii bisericii greco-catolice din Ardeal de la ortodoxie, în schimbul obținerii unor avantaje pentru sine, la sprijinirea politicii catolice a habsburgilor, după înstăpânirea Ardealului de către aceștia de la 23 august 1692. Împăratul promitea tuturor preoților greco-orientali aceleași avantaje ca celor catolici. Arhiepiscopul de...

Cele trei Crişuri la povaţa... „Luminii Luminei” - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Jurnal de pe Frontul de Est (35) 2019

Rezistenţa diviziilor româneşti încercuite la Stalingrad

Militarii români s-au bătut până la capăt, în ciuda sorţilor potrivnici, respectând întocmai ordinele primite de la generalul Maximilian von Weichs de a lupta până la ultimul om. Diviziile 5 și 6 Infanterie alături de părți ale diviziilor 13, 14, 15 Infanterie au fost prinse ca într-un clește după ce frontul pe linia Donului a fost spart în urmă atacului sovietic din 19 noiembrie 1942. Generalul Mihail Lascăr a preluat imediat comandă diviziilor, pentru a menține coeziunea unităților încercuite și a pregătit apărarea pe cât se putea de...

Jurnal de pe Frontul de Est (35) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Diploma Leopoldiana

„Totdeauna furtunile m-au fascinat. Oricât ar fi fost de dramatice le contemplam dezlănţuirea cu o bucurie ciudată, cu un sentiment pe care l-aş numi frică contemplativă, chiar dacă termenul este hazardat” . (Ana Maria Marin von Saanen).

În Octombrie 1542, prin oficierea missei evanghelice, celebrată de Johannes Honterus, Braşovul devine primul centru al Reformei. În Dieta din Alba Iulia-1543, au fost prezentate Reformationsbuchlein. Un an mai târziu, 1544, la Universitatea Săsească cu prilejul adunării de Sf. Ecaterina s-a adoptat acceptarea Reformei la oraşe, iar la sate în 1545. În 1547...

Reforma în Transilvania - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 3 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Antonescu Ioachim von Ribbentrop

Octombrie 1943. Ion Antonescu rezistă presiunilor economice germane.
Carl Clodius: „Dacă noi vom da curs cererii române și vom plăti livrările de produse agrare în aur, atunci acest lucru ne va costa probabil 3-4 vagoane aur în valoare de 84 până la 112 milioane mărci germane”.

Dacă în ceea ce privește participarea militară românească la război alături de germani, la parametri cât mai mari, mareșalul Ion Antonescu nu a avut nicio reținere, acceptând cererile lui Hitler (cel puțin până la înfrângerea de la Stalingrad), în problema relațiilor economice lucrurile au stat cu totul altfel...

Jurnal de pe Frontul de Est (34) - 3.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radio Romania Bucuresti

„Alo, aici Radio Bucureşti!, România”, au fost primele cuvinte ce s-au rostit pe postul naţional de radio, la 1 noiembrie 1928, ora 17:00. Profesorul Dragomir Hurmuzescu, inițiatorul radiofoniei româneşti a inaugurat cu apelul său postul naţional de radio, după care a urmat un recital de versuri, compuse de Horia Furtună, în care radioul românesc era socotit „Un suflet nou”. Programul a mai cuprins: muzică, informații din presă, buletine meteo și vești din lumea sportului. La microfon au vorbit: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Ion Finteșteanu, Constantin Nottara și...

Postul naţional de radio - 1 noiembrie 1928: „Alo, aici Radio Bucureşti, România !” - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ziua Armatei-75 ani

La 75 de ani de la eliberarea oraşului Carei încă se mai caută „adevărul” referitor la semnificaţia zilei de 25 octombrie 1944 când trupele germane şi ungare au fost respinse dincolo de granița firească din vestul ţării, când partea de nord-vest a României ocupată de Ungaria în 1940 a fost eliberată, anulându-se, astfel, consecințele dictatului de la Viena din 30 august 1940. Acest adevăr l-au avut în vedere şi cei care au decis (în 1959) ca 25 octombrie să devină Ziua Armatei României, ca recunoaştere a sacrificiilor făcute de militarii români de-a lungul veacurilor, ca simbol al luptei...

Câteva păreri privind alte păreri referitoare la semnificaţia zilei de 25 octombrie pentru Armată! - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alex-Mihai-Stoenescu-Istoria-loviturilor-de-stat-in-Romania-vol-II-Esecul-democratiei-romane

Portretul real al lui Iuliu „Tom” Maniu, „spionul patriotic”

A făcut puțină vâlvă în spațiul românesc seria de interviuri acordate de istoricul britanic Dennis Deletant, în care acesta recunoaște deschis faptul că Iuliu Maniu, fost lider țărănist în perioada interbelică, a fost agent al serviciilor secrete britanice. Adminisiunea, chit că făcută cu precizarea comică - „agent patriotic” - este un pas înainte: recunoașterea cercetărilor făcute de istorici români în trecutul recent, față de negarea vehementă a acestui statut, de până acum. Într-un interviu din 2015[1]...

Patriarhul Miron Cristea - Caracterizarea lui Iuliu Maniu - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
F.Bichir-Cruciada Diviziei de cremene

Victoria de la Nalcik

În luptele din centrul Caucazului a fost angajată și Divizia 2 Munte română, comandată de generalul Ioan Dumitrache, care a declanșat, în seara zilei de 22 august 1942, acțiunea de forțare a râului Baksan, fără pregătire de artilerie. Surprinderea nu a reușit, deoarece, la ajungerea pe malul râului, unitățile au fost primite cu un foc năpraznic, de toate calibrele, care a provocat trupelor române mari pierderi. A doua zi, atacul Diviziei 2 Munte s-a dezlănțuit pe tot frontul. Grupul 4 Vânători de Munte a ocupat, cu Batalioanele 7 și 15, satele Malka și Kisburun 2, însă...

„Cruciada Diviziei de Cremene. Cu tricolorul în Caucaz: viața și memoriile generalului Ioan Dumitrache, Cavaler al « Crucii de Fier »” - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Dutu-Razboiul 1941-1945-6

Dezertorii!

Conform legislației românești din timp de război, dezertările (considerate drept crimă) erau pedepsite cu moartea și confiscarea averii. Cu toate că instanțele de judecată au condamnat sute de militari pentru dezertare, multora li s-a schimbat pedeapsa, unii dintre ei fiind trimiși la unități spre a fi introduși în prima linie de luptă. Aceasta nu înseamnă că nu au avut loc și execuții (în perioada 1 aprilie 1943 -1 aprilie 1944 au fost executați 10 militari din cei condamnați la moarte pentru dezertare, urmând a mai fi executați încă trei). Dezertorii prinși pe front sau în...

Adevărata faţă a războiului 1941-1945 (6) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Tomis Calatis 4

„Şi-n fiecare limpede apus,/ Cu fiecare-ngenunchere-n tină,/ Ţi-agoniseşti, departe-n cer, lumină/ Şi-n cartea veşnicii-nscrii un plus”. (Demostene Andronescu)

Poate că cel mai mare dar oferit de Dumnezeu, fiului Său creat - Omul, după Suflet, Viaţă, Cunoaşterea lui Dumnezeu şi Mântuire este Darul scrisului.  Daco-românul creştin ortodox – renăscut prin aderarea şi asumarea jertfelnică a Evangheliei, Crucii şi Învierii lui Hristos, trebuie să devină o conştiinţă trează, creativă, ca ales al Neamului, cu suflet curat, iubitor şi mărturisitor în faţa lui Dumnezeu, dârz şi apărător al...

Şoala literară de la Tomis - între primele Universităţi ale lumii creştine (4) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Spiru Haret

Ieșită din Primul Război Mondial cu împlinirea integrală a idealului național de a trăi în libertate și demnitate în perimetrul neciuntit al pământului străbun, România Întregită s-a plasat, în așa mod, pe traiectoria evoluției istorice europene și universale. Obținând reașezarea societății românești pe noile fundamente garantate de împlinirea idealului național, în urma războiului de reîntregire (1916-1918), tânăra generație a considerat că se poate acum dedica în întregime operei de reconstrucție spirituală a Noii Românii[1].

În studiul său din 1934 dedicat generației, Mircea Vulcănescu...

„Ex Occidente lux!” Școala - factor civilizator în România interbelică - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Alesandru Dutu-Razboiul 1941-1945-5

Manifestări, atitudini neostăşeşti

Mai mult decât la alte instituţii ale statului, apartenenţa la instituţia militară presupune/impune (în permanenţă) manifestări şi atitudini ostăşeşti (în orice împrejurare) din partea fiecărui militar (indiferent de grad şi funcţie), activ sau concentrat, inclusiv în timp de război. Documentele epocii relevă (şi în această privinţă) numeroase situaţii de indisciplină încă de la începutul războiului, generalul Nicolae Ciupercă, comandantul Armatei 4, făcând cunoscut, la 16 iulie 1941: „Domnul Mareşal Antonescu observă zilnic ofițeri într-o ținută...

Adevărata faţă a războiului 1941-1945 (5) - 1.0 out of 5 based on 1 vote
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.