Reînființarea Academiei de Științe din România sub numele de Asociația Oamenilor de Știință din România - context istoric, inițiatori

Proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport la 11 iunie 1948, reforma învățământului de toate gradele au pus bazele unor transformări profunde în structura economică, socială și politică în țara noastră. În urma transformării Academiei Române în Academia Republicii Populare Române în anul 1948 (sursa: Monitorul Oficial), în perioada 1949-1968, societățile și asociațiile științifice ale cadrelor didactice, medicilor, inginerilor și arhitecților au adoptat noi statute de organizare și funcționare. Prin art. 7 al Hotărârii C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri din 1951 (sursa: Editura de stat pentru literatura științifică), Ministerul Instrucțiunii Publice primea sarcina de a „lua măsurile necesare pentru întărirea societăților științifice". Între anii 1952-1972, activitatea societăților și asociațiilor științifice a fost subvenționată din fondurile Ministerului Învățământului, iar din 1974, în conformitate cu prevederile HCM nr. 425/15 mai 1973, societățile și asociațiile științifice au luat măsuri pentru autofinanțarea activității din fonduri proprii, provenite din încasarea cotizațiilor și din beneficiile realizate din vânzarea publicațiilor.

Personalități marcante ale vieții științifice din România din cadrul Academiei de Științe din România

De-a lungul celor 13 ani de existență, Academia de Științe a cuprins în rândurile sale personalități marcante ale vieții științifice din România, creatori de școală, savanți de prestigiu, cu o largă recunoaștere internă și internațională. De asemenea, a atras în sânul ei profesori universitari și cercetători de renume din străinătate, inclusiv laureați ai Premiului Nobel. Prezentăm, succint, pe cei șapte laureați ai Premiului Nobel, membri ai Academiei de Științe din România:

Friedrich Bergius (11 octombrie 1884 - martie 1949). Chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1931. Profesor la Universitatea din Heidelberg. Membru de onoare al Academiei de Științe din România din 4 iunie 1937.

Max Born (11 decembrie 1882 - 5 ianuarie 1970). Matematician și fizician german. Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1954. Profesor universitar la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt, la Universitatea din Göttingen și la Universitatea din Edinburgh. Membru de onoare al Academiei de Științe din România din 4 iunie 1937.

Louis Victor Pierre Raymond de Broglie (15 august 1892-19 martie 1987). Fizician francez. Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1929. Profesor la Universitatea din Paris, Sorbona. Membru de onoare al Academiei de Științe din România din 4 iunie 1937. Decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare în 1961. Membru al Academiei de Științe din Franța din 29 mai 1933 (secția mecanică) și secretar perpetuel pentru divizia de științe matematice. Membru al Biroului Longitudinilor. Membru al Academiei Franceze din 1944. Membru al Academiei Române din 18 ianuarie 1957.

Werner Heisenberg (5 decembrie 1901 - 1 februarie 1976). Fizician german. Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932. Profesor la Universitățile din Göttingen, Leipzig, Berlin și München. Membru de onoare al Academiei de Științe din România din 4 iunie 1937. Director al Institutului de Fizică Kaiser Wilhelm. Președinte al Consiliului German al Cercetării în 1949. Membru al Academiei de Științe din Göttingen, Bavaria, Saxonia, Prusia, Suedia, Norvegia, Spania, Olanda, Roma (Pontifical), al Deutsche Akademie der Naturforscher Leopoldina (Halle), al Academia dei Lincei (Roma) și al American Academy of Sciences. Membru al Academiei Române din 31 mai 1938 (3 februarie 1965).

Paul Karrer (9 aprilie 1889-18 iunie 1971). Chimist elvețian. Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1937. Profesor de chimie la Universitatea din Zurich. Membru de onoare al Academiei de Științe din România din 7 iunie 1942. Director al Institutului de Chimie. Membru al Royal Society (Londra), National Academy of Science (Washington), Academiei Regale de Științe din Stockholm, Academiei Naționale din Roma, Academiei Regale din Belgia, Academiei de Științe din India, Academiei Regale de Științe din Olanda. Membru corespondent al Academiei de Științe din Franța pentru secțiunea de chimie din 28 aprilie 1947. Membru asociat străin din 30 iunie 1952.

Jean Baptiste Perrin (30 septembrie 1870 - 17 aprilie 1942). Fizician german. Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1926. Membru de onoare al Academiei de Științe din România din 28 mai 1938. Membru al Academiei de Științe din Franța din 11 iunie 1923 (secțiunea de fizică generală). Președinte al Academiei de Științe din Franța în 1936. Commandeur de la Légion d'honneur în 1926. Membru de onoare al Academiei Române din 28 mai 1930.

Paul Sabatier (5 noiembrie 1854 - 14 august 1941). Chimist francez. Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1912. Profesor la Universitatea din Toulouse. Membru de onoare al Academiei de Științe din România din 4 iunie 1937. Membru corespondent al Academiei de Științe din Franța din 25 martie 1901. Membru nerezident al Academiei din Franța din 21 aprilie 1913 (secția de chimie). Membru de onoare al Academiei Române din 11 iunie 1925.

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA (A.O.S.R.) - 1996

Schimbarea denumirii Asociației în Academie - semnificație

Adoptarea denumirii de „Academia Oamenilor de Știință din România (A.O.Ş.R.)" a fost aprobată de adunarea generală A.O.Ş.R. din 22-24 mai 1996, care s-a desfășurat sub denumirea de „Congresul I A.O.Ş.R." în Palatul Parlamentului, în prezența a numeroși membri ai Academiei Române (Eugen Simion, vicepreședinte al Academiei Române, Marius Sabin Peculea, secretarul general al Academiei Române, N.N. Constantinescu, fost secretarul general al Academiei Române, în perioada 1990-1994, Alexandru Balaci, Mihnea Gheorghiu, președintele Secției „Arte, Arhitectura si Audiovizual" a Academiei Române, Nicolae Cajal, președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, Cristofor Simionescu, Vasile Stanescu, Toma Dordea, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Gabriel Tepelea, Răzvan Theodorescu, Dorel Zugrăvescu), a unor membri marcanți ai A.O.Ş.R. (Dan Amedeo Lăzărescu, Corneliu Coposu) și a 40 de oameni de știință de peste hotare. Domnul academician Eugen Simion, vicepreședinte al Academiei Române, la acel timp, a participat în calitate de membru al prezidiului adunării generale. La punerea în dezbatere a schimbării denumirii nu a fost nici o obiecție din partea participanților, iar hotărârea a fost adoptată în unanimitate.

Academia Oamenilor de Știință din România este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România (1936-1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România înființată prin H.C.M. nr.1012/30 mai 1956 și care în 1996 și-a schimbat titulatura din Asociația Oamenilor de Știință din România în Academia Oamenilor de Știință din România (Hotărârea judecătorească din 3 octombrie 1996, adoptată de judecătoria sectorului 1 București, Dosar 231/P.J./1996).

Activitatea internațională și națională a A.O.Ş.R.

Academia Oamenilor de Știința din România coordonează anual circa 30 de manifestări științifice importante. Dintre acestea menționăm conferințele tematice din cadrul secțiilor științifice, sesiunile bianuale de comunicări științifice și congresele A.O.Ş.R., organizate periodic, la câțiva ani:
Congresul I București, 22-24 mai 1996 - „Știința la sfârșit de mileniu";
Congresul II București, 27-29 sept. 1998 - „Dezvoltarea în pragul mileniului al treilea";
Congresul III Constanța, 1-4 iunie 2004 - „Apa, un miracol";
Congresul IV Timișoara, 15-17 octombrie 2009 – „Calitatea vieții";
Congresul V București, 29-31 mai 2013 – „Pământul, casa noastră".
De asemenea, academia patronează o serie de conferințe internaționale periodice, cum ar fi: „International Conference on Advanced Materials - R.O.C.A.M.", „International Conference on Energy and Environment", „Advanced Many-body and Statistical Methods in Mesoscopic Systems", „Balcanic Conference on Physics" etc.

Principalele apariţii editoriale şi publicistice ale A.O.Ş.R.

Academia Oamenilor de Știința din România dispune de o editură cu tipografie, care a publicat până în prezent 120 de cărți. Aceasta publică semestrial reviste științifice sub forma „Annals of A.O.Ş.R"., cu 12 serii, „Anuarul A.O.Ş.R"., care conține biografiile membrilor, precum și Discursurile de recepție. Academia are, de asemenea, sub egida sa, o serie de publicații de prestigiu, cum ar fi: „Digest Journal of Nanomaterials and Biostructures" și „Chalgogenite Letter" (cotate ISI), „Romanian Journal of Cardiovascular Surgery", „Medica Academica", „International Journal of Medical Dentistry", „International Journal of Communication Research".