Bombardamente aeriene

Istoricii consemnează că bombardamentele aeriene ale beligeranţilor au provocat moartea a circa 600 000 de germani, 500 000 de sovietici, 120 000 de francezi şi italieni, 43 000 civili britanici etc.

Numai pe continentul european au fost lansate 2 700 000 de tone de bombe. Cele mai puternice bombardamente au vizat Germania, amploarea loviturilor crescând pe măsura înaintării trupelor aliate pe teritoriul Italiei, când au fost lovite masiv peste 60 mari oraşe germane.

Puternic au fost bombardate oraşele Varşovia - 20 septembrie 1939, Rotterdam - 15 mai 1940, Coventry - 14 spre 15 noiembrie 1940, Belgrad - 6 aprilie 1941, Londra - 7 septembrie 1940, 19 aprilie 1941 etc., Köln - 30 martie, 3 mai 1942, 29 iunie 1943 etc., Sevastopol - iunie 1942, Stalingrad - din august până în noiembrie 1942, Duisburg - 12 mai 1943, Roma - 19 iulie 1943, Hamburg - între 24 iulie şi 3 august 1943, Berlin - între 18 noiembrie şi 3 decembrie 1943, 19 şi 20 ianuarie 1944, 6 martie 1944, 3 februarie, 13 martie, 20 aprilie 1945 etc., Bucureşti - 4 aprilie 1944 etc., Ploieşti - 5 aprilie 1944 etc, Tokyo - 15 aprilie, 12 octombrie 1944, 9, 10 martie, 23 mai 1945 etc, Caen - 6 iunie 1944, Rouen - 24 iunie 1944, Darmstadt - 11 septembrie 1944, Nürnberg - 2 ianuarie 1945, Dresda - 13 şi 14 februarie 1945, Pforzheim - 23 februarie 1945, Mainz - 27 februarie 1945, Essen - 11 martie 1945, Osaka - 13 martie 1945, Kobe - 16 martie 1945 şi multe altele.

În Londra, Luftwaffe a distrus circa 1,6 kmp, la Hamburg au fost lansate (în cadrul operaţiunii „Gomora”) 160 000 de bombe explozive şi incendiare, 5 000 de cutii cu fosfor, care au ucis 30 000 de oameni şi au lăsat 753 000 fără adăpost, au distrus 277 000 de imobile, 183 de uzine, 24 spitale, 277 școli și 58 de biserici), Caenul a fost distrus în proporţie de 75%, Pforzheimul în proporţie de 80%, la Dresda au fost ucise circa 100 000 de persoana), asupra Berlinului aviaţia aliată a lansat 65 000 de tone de bombe, distrugând 25 kmp din oraş, iar artileria sovietică în numai două sptămâni 40 000 de tone de obuze.

Hiroşima şi Nagasaky au fost distruse, în august 1945, de cele două bombe atomice lansate de americani.

Prizonierii

La începutul războiului, cei mai mulţi militari capturaţi au fost polonezii (693 000 de germani şi 217 000 de sovietici). A urmat, în mai 1940, în cadrul operaţiei de încercuire din Belgia şi nord-estul Franţei capturarea, tot de către germani, a 1 200 000 de militari aliaţi (în final, numărul lor avea să se ridice la 1 500 000). Numeroşi au fost şi militarii italieni capturaţi de britanici în nordul Africii, în 1940-1941: 38 300 la Sidi Barani (Egipt, 10 decembrie 1940), 45 000 la Bardia (Libia, 3 ianuarie 1941), 25 000 la Tobruk (Libia, 23 ianuarie 1941), 25 000 la Agebadia (Libia, 7 februarie 1941).

În campania-fulger din aprilie 1941, germanii au capturat 344 000 de prizonieri iugoslavi (sârbi, mai ales) şi 223 000 greci. Şi mai numeroşi au fost prizonierii făcuţi de germani pe teritoriul Uniunii Sovietice: 324.000 la Białystok şi Minsk (10 iulie 1941), 310.000 la Smolensk (6 august 1941), 103.000 la Uman (9 august 1941), 84.000 la Gomel (20 august 1941), 665.000 la Kiev (16 septembrie 1941), 107.000 la Marea Azov (11 octombrie 1941), 663.000 la Viazma şi Briansk (18 octombrie 1941), 176.000 în Kerci (mai 1942), 240.000 la Harkov (mai 1942).

După înfrângerea Armatei 6 germane la Stalingrad, în urma căreia sovieticii au capturat 110 000 de militari germani, situaţia avea să se schimbe sovieticii fiind cei care au făcut cei mai mulţi prizonieri germani, numărul acestora ajungând la sfârşitul războiului la 11 000 000 (la sovietici şi la aliaţii occidentali).

- Conform unei Note a colonelului P.Bulanov, şeful Direcţiei Penitenciare a Ministerului de Interne sovietic, în lagărele de prizonieri din U.R.S.S. s-au aflat, în perioada 1941-1945, 3.486.206 de militari capturaţi din care au decedat 518 480.

În Extremul Orient, japonezii au capturat 100 000 de olandezi, numai în Batavia (martie 1942).

Armata română a capturat 91 060 militari sovietici (82 057 au fost internaţi în România, în 12 lagăre de prizonieri), 117.798 militari germani şi maghiari şi 1.110 aviatori americani şi britanici.

Au existat situaţii în care trupe ale unui stat au arestat militari ai fostului partener după ce acesta a părăsit alianţa (germanii au arestat 650 000 de militari italieni după trecerea Italiei de partea Naţiunilor Unite, în 1943), dar şi situaţii în care trupe ale unui stat au capturat militari ai unui stat fost inamic după ce aceştia încetaseră ostilităţile militare şi deveniseră aliaţi (la scurt timp după trecerea României de partea Naţiunilor Unite, la 23 august 1944, sovieticii au dezarmat şi luat în captivitate circa 160 000 de militari români).

Precizare: cifrele prezentate în istoriografie diferă de la o sursă la alta!

Să nu ne jucăm de-a războiul!