Armă din compunerea trupelor de uscat, Cavaleria era reprezentată, în 1941, în momentul intrării României în război, de Corpul de cavalerie, cu brigăzile 1, 5, 6, 7, 8 şi 9 cavalerie, care aveau în subordine regimentele 1-12 roşiori, 1-13 călăraşi (regimentele de roşiori şi regimentele 2, 3, 5, 9, 11 şi 13 călăraşi intrau în compunere celor şase brigăzi de cavalerie, iar regimentele 1, 4, 6, 7, 8, 10 şi 12 călăraşi au constituit grupurile de cercetare afectate corpurilor de armată şi diviziilor de diferite arme). Unele regimente de cavalerie erau „purtate”, altele „călare”.

- În prima parte a războiului, brigăzile 5, 6 şi 8 cavalerie au acționat în subordinea Corpului de cavalerie, iar celelalte la alte comandamente.

- În anumite situații, din unitățile de cavalerie au fost constituite detaşamente speciale (în Basarabia, Ucraina, Crimeea, Kuban, Stepa Kalmucă etc.), distingându-se în special, cele conduse de colonelul Radu Korne.

- La 15 mart. 1942, brigăzile de cavalerie au fost transformate în divizii (în 1943 Divizia 7 cavalerie a fost desființată, la scurt timp fiind înființate dublurile diviziilor 1 şi 5 cavalerie).

- În toamna anului 1944, în contextul măsurilor impuse de Comisia Aliată de Control, au fost desființate comandamentele Corpului de cavalerie, diviziile 5 şi 6 cavalerie, precum şi numeroase regimente de cavalerie.

- La 25 oct. 1944, C. era încadrată cu 1.375 ofițeri (18 generali, 46 colonei, 86 locotenent-colonei, 248 maiori, 241 căpitani. 205 sublocotenenți, 351 sublocotenenți).

- După 23 aug. 1944, Cavaleria a participat la operațiuni militare cu 49.970 militari (1.529 ofițeri, din care 800 activi şi 729 de rezervă, 1.683 subofițeri - 1.181/502 şi 46.758 trupă - 12.624 activi/34.134 concentrați).

Chiar dacă în cel de-Al Doilea Război Mondial nu a mai reprezentat ceea ce fusese la începutul secolului al XX-lea, Cavaleria. română s-a remarcat în acțiunile militare din Basarabia şi de la N de Marea Azov, din Caucaz, Crimeea şi apoi în Campania din Vest până la sfârşitul războiului.