Inițial, teritoriul României a fost bombardat (în vara anului 1941) de aviația sovietică, pierderile materiale şi umane fiind reduse. Peste un an, la 12 iunie 1942 (după ce S.U.A. declaraseră război României, la 6 iunie), aviația americană a executat, cu „Detaşamentul Halpro” (13 bombardiere, care decolaseră de pe aerodromul Şcolii militare britanice de antrenament de la marginea localităţii egiptene Fayid din apropierea canalului Suez) comandat de colonelul Harry A. Halverson, primul raid asupra asupra României (și primul în Europa), zona vizată fiind cea petroliferă de la Ploiești, considerată de Winston Churchill drept „rădăcina pivotantă a puterii germane”.
- Ineditul acțiunii a făcut ca acţiunea să eşueze, avioanele pătrunzând în spațiul Dobrogei și Munteniei, fără să producă pagube însemnate.
- Ca urmare, autorităţile americane l-au trecut sub tăcere. La rându-le, autoritățile germane şi române, nefiind interesate să se afle că aviația americană era în măsură să execute bombardamente asupra unor obiective din Europa, nu au consemnat evenimentul în comunicatele oficiale de război.
Al doilea raid, de această dată eficient, s-a produs la 1 august 1943 sub denumirea de cod „Tidal Wave” (Valul nimicitor).
- Pregătit cu minuțiozitate, de această dată, raidul a fost executat cu 177 bombardiere „Consolidated B-24 Libertador”, din Armata 9 aeriană a S.U.A., care au parcurs de la Benghazi (Libia) până la Ploieşti 3 700 km într-un singur zbor şi au atacat la mică înălțime (până la 150 m), în formațiuni mici (10-18 avioane) oraşul Ploieşti şi zona înconjurătoare.
- Au fost aruncate 520 bombe explozive de 225 şi 450 kg (58 nu au explodat) şi 4 338 bombe incendiare (1.195 nu au explodat).
- Din 162 avioane care au ajuns în zona petroliferă s-au înapoiat la bază 88, din care 55 cu avarii (unele au aterizat pe parcurs).
- Deşi a produs pagube însemnate rafinăriilor din Valea Prahovei, producția de benzină nu a fost afectată în mod hotărâtor. În urma intervenției aviației şi artileriei antiaeriene române şi gemane au fost doborâte 41 de avioane.
- Din cei 1.762 aviatori americani, 627 au fost pierduți.
Al treilea raid a fost declanşat la 4 aprilie 1944 de către Armata 15 aeriană americană tot cu bombardiere „Consolidated B-24 Liberator", escortate de această dată de numeroase avioane de vânătoare şi de către Grupul 205 aerian britanic. Executat asupra Capitalei Bucureşti (cu 313 bombardiere, susţinute de 119 avioane de vânătoare), raidul s-a soldat cu uciderea a 2 942 de persoane şi rănirea altor 2 416.
Au urmat, până la 19 aug. 1944, alte serii succesive de raiduri, mai ales supra regiunii petrolifere (dar şi asupra altor oraşe, mai ales din sudul ţării), care au dat naştere la „Bătălia aeriană a Ploieştiului”, denumită de generalul de divizie N.F. Twining „una din cele mai mari epopei a celui de-al doilea război mondial”, în cadrul căreia Forțele Aeriene Strategice Aliate din Mediterana au produs pierderi umane cifrate la 15.502 de oameni (7.693 de morţi şi 7.809 de răniţi) şi distrugerea a 47 344 de clădiri.
În cursul celor 1 487 confruntări cu aviația română şi germană şi ca urmare a reacției artileriei antiaeriene, aviația americană a pierdut 223 bombardiere şi 36 avioane de vânătoare, iar cea britanică 38 de avioane. Pierderile umane s-au cifrat la peste 2 200 de oameni (morți şi prizonieri).
Dintre cei 1.110 prizonieri americani şi britanici existenți în România în aug. 1944, 110 au fost capturați în urma raidului din 1 august 1943, 270 în apr. 1944 (115 ofițeri şi 155 subofițeri), 221 în mai [202 americani (95 ofițeri şi 107 subofițeri) și 19 englezi (6 ofițeri şi 13 subofițeri), 339 în iunie-iulie acelaşi an (334 americani - 141 ofițeri şi 193 subofițeri - şi 5 englezi - 4 ofițeri şi un subofițer)].
După trecerea României de partea Națiunilor Unite, teritoriul României a fost bombardat de aviația germană.
- Cele mai violente atacuri s-au executat, în valuri, asupra oraşului Bucureşti, Capitala țării, între 24-26 aug. 1944, cu avioane „He.-111”, „Me.-110”, „Ju.-87” („Stukas”) şi „Me.-109”, care au lansat bombe explozive şi incendiare (13 atacuri aeriene cu 80 avioane de bombardament în picaj - care au lansat 897 de bombe - şi 17 avioane de vânătoare,).
- Numărul victimelor s-a ridicat la 272 civili şi 11 militari ucişi, 478 răniți. Concomitent, 172 clădiri au fost distruse total, 154 parțial şi 89 avariate. Intre edificiile distruse sau avariate (până la 26 aug.) s-au aflat Teatrul Național, Ateneul Român, Academia Română, Fundația „Carol I”, Muzeul Theodor Aman, Institutul de Bizantologie, muzeul Grigore Antipa, Facultatea de Drept, teatrele „Comedia”, „Majestic”, „Savoy” etc.
- În restul țării au fost executate, până la 31 august 1944, 95 atacuri aeriene asupra a 7 oraşe şi 35 sate din 11 județe, înregistrându-se 184 morți (119 bărbați, 13 femei, 12 copii, 40 militari), 355 răniți (176 bărbați, 28 femei, 32 copii şi 119 militari): 48 clădiri au fost distruse total, 89 parțial şi 84 au fost avariate.
- Bombardamentele germane au continuat, în vestul ţării, până în luna octombrie 1944[1].
--------------------------------
[1] Extras din Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin, Armata română în al Doilea Război Mondial, 1941-1945. Dicţionar, Bucureşti, Editura Encicopedică, 2017.
