O retrospectivă istoriografică a participării basarabenilor pe fronturile Primului Război Mondial
Apreciat drept „piatră de hotar în istoria omenirii" şi „prologul secolului XX"[1], care a pus în faţa umanităţii şi a Europei în primul rând, probleme majore spre rezolvare, în pofida caracterului complex şi chiar dramatic al climatului postversaillesian[2], Primul Război Mondial - atât originile, mersul acestuia, precum și consecinţele sale asupra continentului european şi a lumii contemporane în ansamblu - s-a bucurat și continuă să se bucure de o atenţie specială din partea istoricilor, sociologilor, economiştilor, demografilor, filozofilor etc.
Primele broşuri, memorii şi studii privind Basarabia şi basarabenii în anii Primului Război Mondial au fost publicate în chiar perioada imediat următoare încheierii acelei conflagraţii. Iniţiativa redactării unei ample lucrări privind istoria Basarabiei de la 1812 şi până la încheierea primei conflagraţii mondiale a venit din partea Comisiei de lichidare a Sfatului Ţării, care, la începutul anului 1919 a făcut publică o informaţie prin care, în conformitate cu hotărârea Sfatului Ţării din 27 noiembrie 1918 şi cu jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 1146 din 29 decembrie 1918, începuse activitatea în vederea redactării şi editării unei „istorii a Sfatului Ţării şi, în general, a Basarabiei în ultimii ani (1917-1919), cu un capitol introductiv «Basarabia sub dominaţie rusească (1812-1917»"[3]. Avându-se în vedere „importanţa deosebită a activităţii Sfatului Ţării, precum şi necesitatea elucidării cât mai obiective a luptei naţionale a basarabenilor în anii de dominaţie rusească, astfel încât faptele acestora să rămână pentru totdeauna în memoria urmaşilor şi ca un exemplu pentru cei lipsiţi de voinţă"[4], Comisia de lichidare a Sfatului Ţării îndemna foştii deputaţi ai Sfatului Ţării, foştii directori generali, miniştri şi directori în exerciţiu, precum şi toţi cei care contribuiseră într-un fel sau altul la mişcarea de eliberare naţională din Basarabia înainte de 1917, să prezinte respectivei Comisii autobiografii, însemnări personale, amintiri şi orice alte documente şi materiale relevante pentru realizarea lucrării preconizate[5].
Chiar dacă în acea perioadă proiectul respectiv a rămas doar la etapa unor intenţii şi acumulări cantitative, recenta editare a manuscrisului „O pagină din istoria Basarabiei. Sfatul Ţării (1917-1918)", graţie efortului istoricilor Ion Negrei şi Dinu Poştarencu[6], poate fi considerată drept începutul simbolic al studierii inclusiv a temei privind Basarabia şi basarabenii în anii Primului Război Mondial.
Din aceeaşi perioadă istorică s-a păstrat şi o decizie a Prezidiului Sfatului Ţării din 16 ianuarie 1918 (Ion Inculeţ, B. Epuri, C. Missircov), prin care era aprobat demersul membrului Sfatului Ţării, căpitanului de cavalerie Vasile Cijevschi (1880-1931), de alocare a sumei de 179 de ruble pentru editarea broşurii „Despre Sfatul Ţinutal al Basarabiei" (О Краевом Совете Бессарабии)[7], decizie prin care a fost inaugurată etapa editării unor memorii şi mărturii ale participanţilor la Primul Război Mondial şi la mişcarea de eliberare naţională din Basarabia anilor 1917-1918.
Apariţia studiilor referitoare la perioada ţaristă din istoria Basarabiei, inclusiv la anii Primului Război Mondial, a fost puternic influenţată şi stimulată de începutul lucrărilor Conferinţei de Pace de la Paris din 1919-1920, evidenţiindu-se în această privinţă autori precum Ion G. Pelivan[8], P. Cazacu, Pavel Gore[9], Ion Nistor[10], Sergiu-Victor Cujbă, George Năstase, Ion Şt. Codreanu[11], George Murgoci[12], G. Popa-Lisseanu[13] ş.a. Practic, concomitent cu editarea de articole, studii şi memorii, sunt întreprinse şi primele încercări de sinteză a istoriei Basarabiei, inclusiv în context general românesc, aparţinând unor intelectuali de marcă precum Nicolae Iorga[14], Ion Nistor [15], Petre Cazacu[16], Alexandru Boldur[17], Constantin Kiriţescu[18], Ioan Lupaş[19] ş.a. În 1924 apare lucrarea „La răspântie. Moldova de la Nistru în anii 1917-1918"[20], aparţinând participantului la Primul Război Mondial în calitate de ofiţer al armatei ţariste, Dimitrie Bogos (1889-1946) şi constituind una din primele lucrări de acest gen apărute după 1918. Conform opiniei autorului, „epoca «renaşterei Basarabiei» din anii 1917-1918 este puţin cunoscută de marele public", din care motiv „s-a creat mai multe basme şi legende, dar adevărul istoric nu este cunoscut"[21].
O interesantă istorie a Regimentului 250 de Infanterie „Balta", prezentând interes „nu numai pentru basarabeni, ci şi pentru opinia publică de peste Prut, ca un indicator, ce caracterizează pe basarabeanul moldovean în calitate de ostaş", a redactat Theodor C. Inculeţ în 1926[22]. Completat aproape exclusiv cu rezervişti moldoveni din judeţele Orhei şi Balta de peste Nistru, respectivul regiment a fost, aşa cum argumentează autorul memoriilor, „unul din regimentele cele mai brave basarabene", manifestate pe câmpurile de luptă din anii Primului Război Mondial"[23]. Un la fel de interesant jurnal de campanie a publicat în 1928 Filaret Plămădeală, în calitatea sa de fost ofiţer basarabean în armata română în anii 1918-1920[24].
În 1929, revista „Generaţia Unirii" a găzduit preţioasele memorii ale fostului preşedinte al Sfatului Ţării şi membrului titular din 1918 al Academiei Române, Ion C. Inculeţ (1884-1940)[25], iar cu un an înainte, Porfirie Fală îşi publicase „Cugetările" sale din timpul războiului mondial şi al revoluţiei ruse[26]. Conform opiniei sale, „războiul, cu toată risipa de vieţi omeneşti şi pagube grozave aduse, are şi el o parte bună: popoarele în luptă îşi văd neajunsurile, din pricina cărora au suferit şi îndată după fiecare război, încep o frământare pentru înlăturarea acestor neajunsuri şi înjghebarea unei vieţi obşteşti mai bune. Da! După fiecare bătălie, toată lumea războită se îndreaptă către o prefacere a vieţii sale obşteşti; şi cu atât mai mult după acest grozav război, lucrul acesta e încă mai trebuincios"[27].
Importante pagini privind trecutul istoric al Basarabiei între 1812 şi 1918, inclusiv populaţia acesteia în anii Primului Război Mondial (L.T. Boga), starea generală a economiei (Const. I. Lungu, T. Al. Ştirbu) şi, în particular, a agriculturii în aceeaşi perioadă (H. Celebidachi), conţine monografia „Basarabia", editată în 1926 sub îngrijirea membrului titular al Academiei Române din 1918, Ştefan Ciobanu (1883-1950)[28]. Acelaşi autor, pornind de la considerentul „lipsei unei perspective istorice, care ar da posibilitate să se judece evenimentele şi oamenii de atunci sine ira et studio şi mulţumită faptului că până acuma au văzut lumina zilei prea puţine materiale din acea epocă", a editat în 1929 o importantă culegere de documente privind mişcarea naţională din Basarabia, însoţită de un amplu studiu introductiv[29].
Problematica Primului Război Mondial şi a condiţiilor în care s-a realizat Marea Unire din 1918 a continuat să se afle inclusiv în anii '30 în aria preocupărilor participanţilor activi la acele evenimente istorice. Astfel, în anul 1932 apare ediţia a II-a a memoriilor fostului deputat în Sfatul Ţării, preşedintelui Comitetului Central Executiv Moldovenesc în anii războiului mondial, Gherman Pântea[30], iar în 1938, generalul M.C. Schina publică o lucrare la fel de documentată privind evenimentele derulate în Basarabia în perioada ianuarie 1918 - iunie 1919[31].
La o privire de ansamblu, perioada interbelică a pus nu numai începutul studierii obiective şi multiaspectuale a problemei privind Basarabia şi basarabenii în anii Primului Război Mondial, ci a fost şi cea mai fastă din punctul de vedere al atmosferei intelectuale şi condiţiilor de care au beneficiat cercetătorii preocupaţi de reconstituirea trecutului istoric în întreaga sa complexitate. Trăsătura caracteristică şi definitorie a acelei perioade a fost scrierea istoriei participării basarabenilor la Primul Război Mondial în context general românesc, respectiv, Marea Unire din 1918 apărând drept o încununare a eforturilor tuturor românilor aflaţi sub stăpânirea ungurească, austriacă sau rusească, „de a-şi croi soarta după buna lor pricepere" şi de „a se înălţa la treapta de putere hotărâtoare în noua întocmire a aşezământului de pace europeană" (Ioan Lupaş).
Totodată, deja din acea perioadă, s-a conturat tot mai pregnant un curent advers şi categoric ostil ideii de unitate românească, întreţinut şi dirijat de structurile Internaţionalei a III-a comuniste cu sediul la Moscova. Astfel, încă până la deschiderea lucrărilor Conferinţei de Pace de la Paris din 1919-1920, pretinşii „delegaţi ai populaţiei Basarabiei", A.N. Krupensky şi A.C. Şmidt, au editat la Paris o broşură, în care combăteau cu virulenţă nu numai drepturile istorice ale României asupra Basarabiei, ci şi dreptul populaţiei Basarabiei la autodeterminare, ca şi aplicabilitatea principiului naţionalităţilor în cazul Basarabiei[32]. În acelaşi an, la Londra a fost editată şi o „colecţie de documente" precedată de o prefaţă a prof. Paul Miliukov, în care era contestat dreptul Sfatului Ţării de a fi votat unirea Basarabiei cu România[33]. În fine, în 1920, acelaşi „şef al delegaţiei basarabene" la Conferinţa de Pace de la Paris a editat o culegere de documente conţinând, între altele, şi toate intervenţiile delegaţiei ruse în problema Basarabiei la Conferinţa de Pace - a prinţului Lwov, S.D. Sazonov, N.-W. Tchaikovsky şi B. Maklakov. Anexa nr. 38 a acelei culegeri conţinea intervenţia lui B. Maklakov din 24 iulie 1919, cu afirmaţia acestuia că, „în cazul în care ar fi fost consultată în această privinţă, Rusia ar fi fost suficient de generoasă pentru a recurge la un astfel de gest" (recunoaşterea unirii Basarabiei cu România.- n.n.)[34].
Din nefericire, ceea ce părea de neconceput în anii interbelici, - România fiind considerată „hotarul răsăritean al Europei"[35], respectiv, Nistrul, bătrânul Tyras, „hotar prăpăstios între două lumi cu structură deosebită"[36], - a devenit o realitate dezolantă începând cu iunie 1940, când, în consecinţa raptului teritorial săvârşit de Uniunea Sovietică, viziunea lui I.V. Stalin inclusiv asupra Primului Război Mondial conţinută în cursul scurt al Istoriei partidului comunist unional (bolşevic)[37], a fost impusă drept unica viziune oficial acceptată în prima sinteză de istorie a Moldovei, redactată de pe poziţii marxist-leninist-staliniste[38].
În România, începând mai ales cu abdicarea regelui Mihai I (30 decembrie 1947) şi proclamarea regimului „democraţiei populare", cu trupe sovietice staţionate pe teritoriul său, stalinismul cultural, ca şi cel politic sau economic, a imitat cu fidelitate modelul sovietic. Însuşi Gheorghe Gheorghiu-Dej, şef al statului şi secretar general al partidului timp de aproape două decenii postbelice, va declara în această privinţă, în 1951, că „farul luminos care trebuie să călăuzească pe oamenii noştri de ştiinţă este ţara culturii celei mai înaintate, Uniunea Sovietică"[39]. Urmare a instaurării regimului comunist de tip sovietic, interpretarea leninist-stalinistă a Primului Război Mondial ca „război imperialist, de jaf şi cucerire", a fost aplicată inclusiv participării României la prima conflagraţie mondială, concepţie expusă pe larg în lucrările lui M. Roller, „Istoria României", „Probleme de istorie" sau „Istoria R.P.R."[40] .
Cu toate acestea, în timp ce stalinismul cultural a fost în egală măsură de dăunător pe ambele maluri ale Prutului, încercările ulterioare de destalinizare au produs efecte contrarii în privinţa aprecierilor Primului Război Mondial. Astfel, în timp ce în România în perioada comunismului naţional „evacuarea" aniversării aşa-zisei „Mari Revoluţii socialiste din Octombrie", sărbătorită anual la 7 noiembrie, s-a produs prin intermediul sporirii semnificației zilei de 1 Decembrie[41], în RSS Moldovenească, anume prin sporirea apoteotică a importanţei „Marii Revoluţii socialiste din Octombrie" şi a imaginatei instaurări a „Puterii Sovietice în Moldova", s-a încercat diminuarea şi chiar anihilarea importanţei Primului Război Mondial în realizarea actului unirii Basarabiei cu România din 27 martie / 9 aprilie 1918[42].
În istoriografia sovietică moldovenească, în special, în conformitate cu directivele P.C.M., a fost cultivată cu insistenţă o întreagă direcţie de cercetare a „luptei pentru Puterea Sovietelor", imaginându-se şi o „etapă proletară" a mişcării pentru victoria „revoluţiei socialiste în ţinut"[43]. Chiar dacă, pe parcurs, au fost operate anumite modificări şi ajustări, schema generală iniţială: „începutul războiului mondial imperialist - ruina economică - starea oamenilor muncii - mişcarea revoluţionară - răsturnarea autocraţiei - desfăşurarea revoluţiei socialiste în Moldova"[44], - a rămas neschimbată, practic, până în prima jumătate a anilor '90 ai secolului al XX-lea.
Începând cu 2014 mai ales, - anul în care s-au împlinit 100 de ani de la declanșarea primei conflagrații mondiale, - în istoriografia românească actuală au loc ample discuții privind redescoperirea adevăratei istorii a participării României și Basarabiei la Primul Război Mondial, în vederea recuperării unui foarte important capitol ce ne leagă de istoria întregului continent european, de cultura și civilizația acestuia, respectiv, a racordării la unul din marile domenii ale istoriografiei europene actuale.
Astfel, în rândul recentelor apariții editoriale de mare valoare consemnăm volumul colectiv „Primul Război Mondial - perspectivă istorică și istoriografică", conținând 47 de studii prezentate în cadrul Conferinței Internaționale cu același generic (3-5 iunie 2014) sub egida Universității „Babeș-Bolyai", a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române și Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei[45]. De asemenea, o recentă contribuție de excepție la elucidarea problemelor de demografie, a celor referitoare la familie și comportamentul matrimonial, moralitatea satului, biserică și societate în anii Primului Război Mondial aparține distinsului profesor dr. Ioan Bolovan de la universitatea clujeană[46].
În Republica Moldova, Conferința științifică cu genericul „Primul Război Mondial și Basarabia (1914-1918)", desfășurată la 19 septembrie 2014 sub egida Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei și Centrului de Cultură și Istorie Militară, precum și culegerea de studii „Primul Război Mondial și Basarabia (1914-1918)" coordonată de istoricul dr. A. Emilciuc, pot fi considerate un început promițător de redescoperire a adevăratei istorii a participării Basarabiei și României la Primul Război Mondial și de racordare, în consecință, la unul din marile domenii ale istoriografiei europene contemporane[47].
În fine, nu însă și în ultimul rând, împlinirea, în anul curent, a 100 de ani de la deschiderea Congresului militarilor moldoveni din octombrie 1917 și organizarea, cu acest prilej, a Conferinței științifice internaționale (23-24 octombrie 2017) sub egida Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei și Centrului de Cultură și Istorie Militară, va constitui inclusiv un foarte bun prilej de evaluare critică a căii parcurse de istoriografia românească de pe ambele maluri ale Prutului, în vederea redactării, într-o apropiată perspectivă, a unei istorii comune, integrale şi integrate, a acelui extrem de important capitol de istorie contemporană a românilor. Redescoperirea adevăratei istorii a participării României și Basarabiei la Primul Război Mondial ne va ajuta, în consecinţă, să ne racordăm la unul din marile domenii ale istoriografiei europene contemporane, - istoria Primului Război Mondial, - redescoperind, în acel război, un foarte important capitol ce ne leagă de istoria întregului continent european, de cultura şi civilizaţia acestuia.
---------------------------------------------------------------
[1] Первая мировая война: Пролог XX века. Отв. ред. В.Л. Мальков. Москва: «Наука», 1999.
[2] I. Saizu, Al. Tacu, Europa economică interbelică, Institutul European, Iaşi, 1997, p. 29.
[3] Arhiva Naţională a Republicii Moldova (A.N.R.M.), fond 727, inv. 1, dosar 1, fila 2-3.
[4] Ibidem.
[5] Ibidem.
[6] O pagină din istoria Basarabiei. Sfatul Ţării (1917-1918). Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi selecţia imaginilor de Ion Negrei şi Dinu Poştarencu, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2004, 288p.
[7] A.N.R.M., fond 727, inv. 1, dosar 3, fila 25.
[8] Ion G. Pelivan, Le mouvement et l'accroissement de la population en Bessarabie. De 1812 à 1918. Et quelques dates concernant la Géographie de la Bessarabie, Imprimérie Générale Lahure, Paris, 1919, 28p.; Idem, La Bessarabie sous le régime russe. 1812-1918, Imprimérie Générale Lahure, Paris, 1919, 64p.; Idem, Chronologie de la Bessarabie depuis son annexion à la Russie (1812) jusqu'à la ratification de l'Union de la Bessarabie à la Roumanie par l'Assemblée Constituante de la Grande Roumanie (29 Decembre 1919), Imprimérie des arts & sports, Paris, 1920, 30p.; Idem, Les Droits des Roumains sur la Bessarabie au point de vue historique, ethnique et de l'autodétermination, Imprimérie des arts & sports, Paris, 1920, 24p. ş.a.
[9] Petre Cazacu şi Pavel Gore, Populaţia Basarabiei pe naţionalităţi. După isvoare oficiale ruseşti, „ Convorbiri literare", Bucureşti, 1919, 12p.
[10] Ion Nistor, Populaţia Basarabiei. 1812-1918, în „Arhiva pentru ştiinţă şi reforma socială", An. I, nr. 1, p. 86-96; nr. 2-3, p. 299-311.
[11] Ion G. Pelivan, Ion Şt. Codreanu, Serge-Victor Coujba, George Nastase, Les Roumains devant le Congrès de la Paix. La question de la Bessarabie, Imprimérie Dubois et Bauer, Paris, 1919, 27p.
[12] George Murgoci, La population de la Bessarabie. Étude démographique. Avec cartes et tableaux statistiques. Préface par Em. de Martonne, professeur à la Sorbonne, S.é., Paris, 1920, 80p.
[13] G. Popa-Lisseanu, Basarabia. Privire istorică, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1924, 95p.
[14] Cuvîntarea pentru aniversarea intrării în războiu ţinută la Cernăuţi în ziua de 28 August 1919, de N. Iorga, Tipografia „Cultura Neamului Românesc", Bucureşti, 1919, 34p.; Idem, Istoria românilor pentru poporul românesc. Ediţia a VI-a, Editura Aşezământului tipografic „Datina românească", Vălenii-de-Munte, 1926, 504p.; Idem, Istoria românilor şi a civilisaţiei lor. Trad. din franceză de Al. Lascarov-Moldovanu, Editura Fundaţiei „Ferdinand I-iu", Bucureşti, 1930, 302p.; Idem, Acte privitoare la istoria marelui războiu, F.e., Bucureşti, 1932, 23p.
[15] Ion Nistor, Istoria Basarabiei. Scriere de popularizare, Institutul de Arte Grafice şi Editura „Glasul Bucovinei", Bucureşti, 1923, 455p.
[16] Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru. 1812-1918, Editura „Viaţa Românească", Iaşi, 1924, 345p.
[17] Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei. Ediţia a II-a, Editura Victor Frunză, Bucureşti, 1992, 544p.
[18] C. Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919. În 3 vol., Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989.
[19] Ioan Lupaş, Istoria unirii românilor. Ediţia a II-a. Cuvânt înainte: Ioan Scurtu, Editura Scripta, Bucureşti, 1993, 303p.
[20] D. Bogos, La răspântie. Moldova de la Nistru în anii 1917-1918, Tipografia „Glasul Ţării", Chişinău, 1924, 144p.
[21] Ibidem, p. 5.
[22] Theodor C. Inculeţ, Basarabenii în războiul mondial, Tipografia „Dreptatea", Chişinău, 1926, 12p.
[23] Ibidem, p. 3.
[24] Filaret Plămădeală, Dela Nistru până la Tisa, Budapesta şi graniţele Austriei. Jurnalul de campanie al unui ofiţer basarabean din armata română (1918-1919-1920), Tipografia B.V. Liberol, Chişinău, 1928.
[25] Ion Inculeţ, O revoluţie trăită, în „Generaţia Unirii", nr. 1-10, 1929.
[26] Porfirie Fală, Cugetările unui luptător moldovan din timpul revoluţiei ruseşti din 1917, Tipografia Sf. Mănăstiri Neamţu, 1927, 64p.
[27] Ibidem, p. 9.
[28] Basarabia. Monografie sub îngrijirea lui Ştefan Ciobanu, Imprimeria Statului, Chişinău, 1926, 472p.
[29] Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu şi documente cu privire la mişcarea naţională din Basarabia în anii 1917-1918, Editura Universitas, Chişinău, 1993, 332p.
[30] Gherman Pântea, Rolul organizaţiilor militare moldoveneşti în actul Unirii Basarabiei. Ediţia a II-a, Tipografia „Dreptatea" (Pasaj), Chişinău, 1932, 112p.
[31] M.C. Schina, Basarabia: ianuarie 1918 – iunie 1919, Institutul de arte grafice „Lupta" N. Stroilă, Bucureşti, 1938, 68p.
[32] A.N. Kroupensky, A.Ch. Schmidt, Bessarabie et Roumanie, Imprimérie Générale Lahure, Paris, 1918, 14p.;
[33] The case for Bessarabia. A Collection of Documents on the Rumanian occupation. With a Preface by Prof. Paul Miliukov, London, 1918, 64p.
[34] L'occupation roumaine en Bessarabie: Documents. Avant-propos A.N. Kroupensky, Chef de la délegation bessarabienne à la Conférence de la Paix, Imprimérie Lahure, Paris, 1920, p. 124-125.
[35] S. Mehedinţi, Frontiera României spre Răsărit, în „Revista Fundaţiilor Regale", an. VIII, nr. 8-9, 1941, p. 249-273.
[36] Stoian Stanciu, Suflet de hotar, în Almanahul învăţătorilor din Cetatea Albă. Întocmit de Mircea Ispir şi Lazăr Ştefănescu, F.e., F.l., 1934, p. 49.
[37] История Всесоюзной Коммунистической партии (большевиков). Краткий курс. Под редакцией Комиссии ЦК ВКП (б). Одобрен ЦК ВКП (б). 1938 год. Москва: Государственное издательство политической литературы, 1945. Гл. VI, VII (Партия большевиков в период империалистической войны. Вторая революция в России. 1914 г. – март 1917 г.; Партия большевиков в период подготовки и проведения Октябрьской социалистической революции. Апрель 1917 г. – 1918 г.).
[38] История Молдавии. Т. I: От древнейших времен до Великой Октябрьской социалистической революции. Под ред. А.Д. Удальцова и Л.В. Черепнина. Кишинев, 1951; Т. II: От Великой Октябрьской социалистической революции до наших дней. Под ред. С.П. Трапезникова и Н.А. Мохова. Кишинев, 1955.
[39] Cf. Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre. Ediţia a IV-a şi notă asupra ediţiei de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, p. 266.
[40] Istoria României. Manual unic pentru clasa a VIII-a secundară. Redactor responsabil Mihail Roller, Editura de Stat, Bucureşti, 1947, 862p.; M. Roller, Probleme de istorie, Editura P.M.R., Bucure.ti, 1949, 98p.; Istoria R.P.R. Sub redacţia acad. Mihail Roller, Ministerul Învăţământului Public, Bucureşti, 1952, 762p.
[41] Florin Ţurcanu, Primul război mondial a căzut în uitare, în Revista 22. Ediţie online, 11 noiembrie 2008 (www.revista22.ro/primul-razboi-mondial-a-cazut-in-uitare-4993.html)
[42] А.С. Есауленко, М.М. Гициу. Победа социалистической революции в Молдавии в советской исторической литературе // Историческая наука Советской Молдавии. К 60-летию образования Молдавской ССР и создания Компартии республики. Кишинев: «Штиинца», 1984. С. 39-51.
[43] Я.С. Гросул, Н.А. Мохов. Историческая наука Молдавской ССР. Москва: «Наука», 1970. С. 78-87.
[44] История РСС Молдовенешть дин челе май векь тимпурь пынэ ын зилеле ноастре. Кол. де ред.: В.И. Царанов (ред. респ.) ш.а. Кишинэу: «Штиинца», 1984. П. 256-260.
[45] Primul Război Mondial: perspectivă istorică și istoriografică / The First World War: in historical and historiographical perspective. Coord.: Ioan Bolovan, Gheorghe Cojocaru, Oana Mihaela Tamaș, Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2015, 588p.
[46] Ioan Bolovan, Primul Război Mondial și realitățile demografice din Transilvania: familie, moralitate și raporturi de gen. Prefață: prof. univ. Liviu Maior, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015, 207p.
[47] Primul Război Mondial și Basarabia (1914-1918): Culegere de studii și articole / Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Istorie; coord.: Andrei Emilciuc, Tipografia „Bons Offices", Chișinău, 2015, 252p.