„În capul Ţării Româneşti sta un domn român tînăr, îndrăzneţ, ambiţios, cu minte înaltă, cu inima aprinsă spre fapte vitejeşti, vestit meşter în războaie. El se inspiră din sentimentul naţiei, se aprinse de această idee a regeneraţiei naţionale şi, cu puternica lui voinţă, hotărî a nu pregeta pînă la moarte întru îndeplinirea ei". (Nicolae Bălcescu)
Aplecarea asupra Neamurilor, purtarea de grijă a lui Dumnezeu-Părintele lor este în egală măsură cu recunoaşterea, cinstirea, credinţa, iubirea, adevărul şi jertfa pe care la rândul lor o aduc Naţiile însăşi Tatălui ceresc, prin Fiii lor cei mai...
Mihail Manoilescu: „Niciodată n-am simțit mai dureros ce rău este să fii o țară mică, care nu-și poate croi singură destinul, și să atârni de țările mari care hotărăsc soarta lumii". După primirea invitației guvernului german ca ministrul român al Afacerilor Străine să participe, la Viena, la „o convorbire asupra relațiilor româno-ungare", regele Carol al II-lea a cerut să se insiste pentru aplicarea principiului etnic și a schimbului de populație (s-au luat în calcul și limitele eventualei cedări de teritoriu: între 10 000 și 18 000 kmp).
Textul documentului
Documentul american desecretizat pe care vi-l prezentăm este important nu doar ca sursă istorică. Printre altele, faptul că Nicolae Ceauşescu, primul Preşedinte al României - atunci în funcţie - era acceptat ca un apropiat al S.U.A., ca o punte de legătură între Israel şi ţările arabe, între Washington, Moscova şi Beijing. Personal, a fost apreciat de Preşedinţii S.U.A., Richard Nixon (primul preşedinte american care a vizitat România 1967 - în timpul mandatului său) şi Gerald Ford. „România este, probabil, singura ţară din lume care menţine relaţii prieteneşti cu toate marile puteri...
Cazurile de la Trăznea, Moisei, Sărmaş ş.a. au fost reclamate şi inventariate de comisia mixtă romîno-maghiară-germană-italiană. Mastan Ioan, refugiat din cauza mizeriei din comuna Trăzne, tată a 2 copii declara că n-a avut ce le da de mâncare. „Primim numai 3 kg de făină pe lună, din care nu putem trăi, şi nici asta n-o primeam regulat. Dacă mergeam să ne plângem că nu putem trăi cu atâta făină, spuneau să mergem să ne căutăm. Dacă mergeam să cumpărăm din alte părţi, şi ne prindeau, atunci ne băteau, ne amendau şi ne luau bucatele. Preot avem în comună, dar nu ştiu cum îl cheamă, primarul e...
Declaraţia mareşalului Antonescu, făcută în ziua de 21 august 1944, este de o extraordinară importanţă. Pe de o parte declaraţia dovedeşte că se gândea la acea dată - deci cu 2 zile înainte de a fi arestat, să rupă alianţa cu Germania, justificându-se prin a ne arăta efectul demoralizant, pe care lipsa de atitudine a lui Hitler l-a avut asupra armatei române şi asupra României, prin nerepararea nedreptăţii (dreptatea corectivă) acordului de la Viena. Curios este faptul că aproape peste tot se vorbea de o lovitură de stat şi singurul care nu ştia era tocmai mareşalul.
Cum au fost trataţi românii rămaşi la vetrele lor rezultă din aspectele pe care le relatăm în continuare
7 august 1940. Cererile revizioniste ale guvernului ungar. „Nu va fi pace și înțelegere sinceră între Ungaria și România fără rezolvarea problemelor teritoriale".
În timp ce armata română lupta şi murea în apărarea fruntariilor asaltate de sovietici, reprezentanţii Palatului erau prezenţi la consfătuiri cu Pătrăşcanu şi Emil Bodnarenko-Bodnăraş, emisar al Moscovei, paraşutat de ruşi în România! Spre onoarea lor, nici unul din reprezentanţii partidelor istorice nu a fost prezent la consfătuirea din 13/14 iunie 1944. Grigore Niculescu-Buzeşti a devenit membru al P.N.Ţ., după afirmaţiile lui Ion Mihalache, abia în 1946. Dar nu trebuie să ne mai mirăm că „frontul românesc" a fost „rupt", „străpuns", că armatele erau în derută şi frontul dezorganizat...
„Tu valah puturos, unde este în lume, nici pământul să nu te primească, când vei crăpa. A sunat ceasul tău cel din urmă, voi săra carnea ta împuţită şi puturoasă a fiecărui asemenea unui câine turbat. Vai de acela care va rămâne aici. A fost bună pâinea ungurească, acum îţi trebuie carnea ungurească, sărând voi pustii toată viţa ta, între chinurile cele mai cumplite te voi omorî, tu agitator de câine, valah".
Beneficiarii Actului de la 23 August 1944, l-au calificat drept act de salvare naţională. Regele Mihai a primit pentru această „bravură", de la „tătucu" Stalin, cea mai înaltă decoraţie rusă: „Ordinul Victoria". Victoria cui? Se pretinde (ceea ce este adevărat) că prin acest act, soarta războiului a depins de aliaţi, şi că a fost scurtat cu aproximativ o jumătate de an. Criticii în totalitate, califică actul de „înaltă trădare", de „gravă eroare politică" şi susţin că România nu trebuia să capituleze înainte de a fi semnat un armistiţiu. Acest armistiţiu trebuia semnat doar de mareşalul...
Dupǎ intrarea trupelor sovietice în Bucureşti, la 30 august 1944, Puterile Axei, în special Germania, şi-au dat seama cǎ România nu mai putea fi consideratǎ aliatǎ, ci dimpotrivǎ, românii îşi îndreptaserǎ armele împotriva armatelor Axei: Germania (inclusiv Austria, Italia, Ungaria şi Japonia). Astfel, românii, civili sau militari deopotrivǎ, aflaţi atunci pe teritoriile acestor ţǎri, au intrat într-o dilemǎ cumplitǎ. Pe cine trebuiau sǎ-l urmeze? Guvernul pucist din Bucureşti, pe care nici nu-l cunoşteau sau Guvernul Naţional din Exil de la Viena în frunte cu Horia Sima şi alţi români cu...
În urmă cu un secol, o companie din Regimentul 2 Vâlcea a fost măcelărită pe dealul Merezi din apropierea satului Cacova. Un singur ostaș a scăpat: slt. Gavril Godeanu, cel care și-a văzut fratele ucis în bătălie, și ordonanța sa. Cu groază și mulți morți s-a scris marea bătălie de la Sibiu, în timpul Primului Război Mondial. De fapt, frontul s-a întins ca o caracatiță cuprinzând localitate după localitate de la cele din Țara Oltului, la cele din Mărginimea Sibiului. Lupte crâncene s-au purtat și la Cacova, acolo unde morții s-au numărat cu zecile. Despre întâmplările de la Cacova se vorbește...
Odessa după „marea revoluţie bolşevică din octombrie 1917"- Populaţia română, puterea boşevică, dezertorii români, o alăturare nefericită.
Argument. La 20 iunie curent, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău a organizat lansarea albumului cartografic „Descriptio Bessarabiae", avându-i ca autori pe distinsul profesor universitar dr. Adrian Năstase (coordonatorul volumului), Excelenţei Sale Mihai Gribincea, Ambasador al Republicii Moldova în România și istoricul Ovidiu Dumitru. La doar două luni de la memorabilul eveniment științific, E.S. domnul Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Nicolae Titulescu, lansează o nouă importantă inițiativă, propunând amplasarea, în mun. Chișinău, a statuii marelui...
7 august 1940. Cererile revizioniste ale guvernului ungar: „Nu va fi pace și înțelegere sinceră între Ungaria și România fără rezolvarea problemelor teritoriale".
Cartea lui Constantin Kiritescu „Istoria Războiului pentru intregirea României" 1916-1919. Volumul III. Editia a II-a, refăcuta în întregime şi mult adăugita. Bucureşti: Editura Casei Şcoalelor, Atelierele „Cartea Româneasca".
La 24 octombrie 1935, primpretorul Plasei Marghita înainta episcopilor Roman Ciorogariu şi Andrei Crişanul invitaţia de a participa la dezvelirea monumentului martirilor din acea plasă, ucişi mişeleşte în timpul revoluţiei din 1919. Monumentul s-a dezvelit în amintirea martirilor: preot Dănilă din Dijir, învăţător Filip din Bogeiu şi a plugarilor Popovici din Sânlazăr, Cheregi şi Fărcaş din Satul Barbă. Fiind situate într-o zonă minoritară, actul se impunea cu necesitate a fi realizat cu mult fast. Într-o asemenea împrejurare se solicita şi prezenţa înaltelor feţe bisericeşti la sărbătoarea...
Locotenent aviator Vasile Tărian
Analiza unui vast material factologic ne îndreptăţeşte să afirmăm că, dincolo de nuanţe şi de evoluţiile sinuoase pe care le-a cunoscut acest fenomen, esenţa regimului totalitar comunist a rămas aceeaşi: un regim bazat pe o doctrină a revanşei, dogmatic, măcinat de contradicţii interne între scopurile afirmate şi practica social-politică din viaţa cotidiană, dezumanizant şi opus libertăţii omului. Un regim care, contrar idealurilor proclamate, consfinţeşte lipsa de valoare a omului, transformat într-o abstracţie, o ficţiune. „Ideologia totalitarismului consideră fiinţele umane individuale...
Cercetarea temei a fost ocazionată de un fapt sentimental, personal, legat de locul în care mi-am unit destinul cu soţia mea - Voichiţa Maria - biserica din satul Portiţa
Activitatea Aeronauticii Militare Române s-a desfăşurat cu elan şi spirit de sacrificiu şi pe frontul de la Oituz. Misiunile ordonate au fost îndeplinite cu promptitudine, abnegaţie şi curaj, comandamentele trupelor terestre primind la timp informaţii privind situaţia reală de pe front. Prin acţiunile lor, aviatorii români au contribuit la încetinirea ofensivei Corpului 8 Armată Austro-Ungar (C.8.A.A.U.), care nu a reuşit decât o înaintare minimă pe Valea Trotuşului. Lovitura asupra Vârfului Cireşoaia aflat la joncţiunea A.2.R. şi A.9Ru., putea fi executată numai printr-o cooperare bine...
Istoricul Consiliu de Coroană din 14/27 august 1916 de la Palatul Cotroceni din Bucureşti, convocat de Regele Ferdinand a aprobat intrarea României în Marele Război, de partea Antantei, în urma telegramei din 22 iunie 1916 prin care aliaţii cereau României de a se alătura „acum ori niciodată". În noaptea de 14/27-15/28 august 1916 trupele române au atacat frontiera austroungară. Zidul de temniţă care închidea o jumătate a Neamului Românesc, era dărâmat. Pătrunderea în Transilvania s-a făcut prin 18 puncte. Rezistenţa opusă de trupele austroungare a fost înfrântă cu repeziciune, trupele române...
Pe frontul de la Mărăşeşti, aviaţia română dispunea de aproximativ 90 de avioane, toate de producţie franceză cu caracteristici tactico-tehnice asemănătoare celor germane şi austro-ungare. În timpul desfăşurării operaţiilor militare, germanii au adus pe front noi unităţi de aviaţie dotate cu aparate de zbor performante, superioare în ceea ce priveşte viteza şi armamentul de bord. Spargerea frontului de către germani în ziua de 24 iulie/6 august 1917 în sectorul Pădurea Neagră şi retragerea trupelor ruseşti de infanterie ale D.34, au fost confirmate şi de echipajul din Esc. F.7 format din lt...
Subiectul este mult prea vast și complex, pentru a putea fi tratat într-un spaţiu restrâns, astfel încât mă voi rezuma la câteva aspecte. Majoritatea fondurilor arhivistice aflate în arhivele din Republica Moldova, care cuprind perioada 1941-1944 nu sunt altceva decât dosare de arhive românești confiscate de autoritățile sovietice de ocupație și luate la evidența arhivistică de către funcționarii arhivelor din R.S.S. Moldovenească, o făcătură sovietică pe teritoriul fostei Basarabii. Mai mult decât atât, tot aici sunt depozitate și documentele cu referire la nordul Bucovinei, din aceeași...
Prescurtări utilizate în text:
Prescurtări utilizate în text:
Fenomenul deportărilor românilor basarabeni în Siberia de către bolșevicii ruși (U.R.S.S.), este strict legat de procesul de abandonare a regelui Carol al II-lea și conducerii de stat, a populației și a provinciilor românești din Moldova de peste Prut, numită Basarabia.
„Flăcări şi sânge, scrum şi lacrimi, moarte şi distrugere!" - Supunerea la munca forţată
