Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Susaikov-MihaiRegele Mihai a domnit de două ori: între iunie 1927 şi iunie 1930, când, fiind minor, a fost tutelat de o Regenţă, şi între sepetembrie 1940 şi decembrie 1947. Prima dată a ajuns rege datorită faptului că moştenitorul de drept, principele Carol (tatăl său) a renunţat la această calitate în decembrie 1925. Mai renunţase de două ori (în 1918 şi 1919), fapt ce l-a determinat pe regele Ferdinand să taie „creanga putredă" din arborele dinastiei. Hotărârea sa a fost confirmată de Consiliul de Coroană de la 31 decembrie 1925 şi de Adunarea Naţională Constituantă, la 4 ianuarie 1926. Articolul 77 din...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Francisco FrancoRăzboiul Civil Spaniol, care a durat de la 17 iulie 1936 până la 1 aprilie 1939, a fost un conflict în care forțele franchiste sau naționaliste, conduse de generalul Francisco Franco au învins forțele Republicane sau Legaliste - cuprinzând liberali anticlericali, socialiști, comuniști, anarhiști și autonomiști - ale celei de a Doua Republici Spaniole. Republicanii au obținut sprijinul Uniunii Sovietice și al Mexicului, iar naționaliștii au fost susținuți de Italia fascistă, Germania nazistă și de Portugalia vecină. Războiul a crescut tensiunile din perioada premergătoare celui de-Al Doilea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Carol II-Zizi LambrinoÎn România, relaţia bancă - deponent este una bizară. Unii comentatori politici susţin că este firesc să scoatem mai puţini bani decât am depus, deoarece banca are grijă de banii deponenţilor, adică îi „administrează”. Această relaţie durează de câţiva ani şi face din România un unicat la nivel european. Înainte vreme, oamenii depuneau bani la bănci nu doar pentru păstrarea lor în siguranţă, ci şi pentru a beneficia de dobânzile obţinute, din care puteau trăi în tihnă. Pentru exemplificare, voi prezenta un document aflat în Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond Casa Regală. Regele Carol...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Carol-al II-lea civilCelălalt aspect al diagnosticului regelui Carol este cel legat de durerea proprie, fizică ce se acutizează transformându-se în agresiune, în violenţă asupra partenerei, cum s-a petrecut cu principesa Elena a Greciei, soţia sa. În acea stare a relaţiei anormale a cuplului Carol-Elena ia parte în calitate de avocat tânărul I.G. Duca!

„Ne putem imagina încă de pe acum sentimentele lui Carol II faţă de Duca, dincolo de povestea politică? Elena Lupescu era o femeie foarte versată, cu un lung episod de prostituţie înainte să-l cunoască pe Carol, şi care a înţeles că, gestionând boala bărbatului...

Carol al II-lea şi arma puterii sale - trădarea (3) - 1.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Fortificatii militare„S-au cheltuit miliardele Statului român, au fost aruncate în vânt, împreună cu toată energia noastră... Țara se ține cu armată mobilă". (Ion Antonescu).

În epoca modernă, cei care au condus țara au decis și impus construirea unor ample sisteme de fortificații, cele mai cunoscute fiind:
- Centura de fortificații a Capitalei (36 de fortificații - 18 forturi și 18 baterii, la Chitila, Mogoșoaia, Otopeni, Tunari, Ștefănești, Afumați, Pantelimon, Cernica, Cățelul, Leordeni, Popești, Berceni, Jilava, Broscărei, Măgurele, Bragadiru, Domnești, Chiajna; dezactivate și dezarmate înainte de începerea...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Carol al II-lea in uniformă„Eu măicuţă dragă, Cărluţă scump, ce să-ţi spun, emoţii şi scârbă fără seamă am de când ai plecat". (Elena Wolf-Lupescu)

Când principele Carol a renunţat în scris pentru a treia oară la tron, regele Ferdinand a fost atât de mâhnit, de îngrozit încât a consemnat evenimentul ca fiind o pedeapsă a cerului: „A fost vrerea cerului să pedepsească ţara, pe mine şi pe regină, cu grea încercare, prin renunţarea la tron a principelui Carol." („Monitorul oficial", nr. 160 din 22 iulie 1927). Greaua încercare n-a fost pentru ţară, ci pentru părinţii care l-au educat cum l-au educat. Pentru dinastie...

Carol al II-lea şi arma puterii sale - trădarea (2) - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Stalingrad 2

După înfrângerea rezistenţei trupelor române, recunoaşterile aeriene din zona Blinov au scos la iveală faptul că Armata Roşie înainta spre valea Zuzkan, ajungând la Molokov. În sectorul Kletskaia breşa a fost mult lărgită, forţele inamice intrând în adâncimea frontului românesc[34]. Pe aerodromul de la Karpovka, personalul navigant şi tehnic a intrat în alertă în ziua de 20 noiembrie 1942, sublocotenentul (în continuare slt.) av. Hariton Duşescu, zburând pe un Me 109 la 100 metri înălţime, a văzut cum trupele sovietice de blindate şi infanterie încercuiesc aerodromul. Avioanele germane de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Marasesti 1917Cu aceste cuvinte începea Mareșalul Ion Antonescu, Conducătorul Țării și Comandant de căpetenie al Armatei, la 1 decembrie 1943, în discursul omagial prilejuit de aniversarea a 25 de ani de la desăvârșirea unității național statale și făurirea României Mari. Obiectiv de suflet al Mareșalului, pentru care personal participase nemijlocit pe front în două rânduri. Odată la primul război mondial, în calitate de ofițer de stat major și mâna dreaptă a marelui strateg - generalul Constantin Prezan, pentru întregirea națională și apoi după circa 20 de ani, la cel de al doilea război mondial, de data...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Aeronautica Regala Româna ww21 septembrie - 31 decembrie 1942

Urmare a politicii externe revizioniste a Germaniei şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (în continuare U.R.S.S.), duse pe seama popoarelur mici şi mijlocii din centrul şi estul Europei, ce a dus la desmembrarea şi cotropirea României Mari în vara şi toamna anului 1940[1], România a semnat Pactul Tripartit la 23 noiembrie 1940[2] alăturându-se Germaniei, Italiei şi Japoniei, în lipsa unor garanţii ale aliaţilor tradiţionali, Franţa şi Marea Britanie. Astfel, urmărind refacerea statului naţional unitar român, Armata Regală Română, restructurată şi...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Carol al IIlea în uniformă„Trădătorii sunt odioşi chiar şi acelora pe care îi preferă". (Tacitus, Ann. 1,58)

Trădarea în general este o săvârşire conştientă a răului, un act major de laşitate, de micime şi infirmitate sufletească, de nimicnicie a raţiunii umane, dar când ea are osatură regală, cu participarea directă a suveranului, trădarea devine lucrul cel mai meschin şi mai grotesc dintre faptele cele mai odioase ale unui individ infinit mârşav, fie el chiar de viţă nobilă. Genealogia trădării odioase, fariseice, mârşave îşi are corola în Iuda Iscarioteanul, ex-ucenic, apoi vânzător şi trădător al Mântuitorului nostru...

Carol al II-lea şi arma puterii sale - trădarea (1) - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Flotilă Aeriana (r) Radu TheodoruMotivaţie 1. Tot felul de improvizaţi, pseudo politicieni, strategi de bodegă la un şpriţ, dar şi academici cu ştaif sau istorici miluiţi cu Burse Sörös acum, după 75 de ani de la uriaşa bătălie a Stalingradului, cotrobăie impudic prin memoria Stepelor Nogai şi Kalmukă spre a găsi argumente care să infirme şi să condamne prezenţa noastră pe Don şi Volga, reluând sloganul rahitic al opririi la Nistru după ce, cu masiv ajutor german, am eliberat Basarabia, Bucovina şi Herţa. Prezenta intervenţie nu-şi propune să îmbogăţească istoriografia bătăliei Stalingradului, cantonând pe drama Armatei a 3-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Misiunea Militară Germană in RomâniaLa 2 iulie 1940, regele Carol al II-lea a transmis lui Adolf Hitler (prin intermediul lui Wilhelm Fabricius) că guvernul român a renunțat la garanțiile franco-engleze și că dorește „o strânsă legătură cu Germania în toate domeniile, garantată prin tratate politice în beneficul ambelor țări". Pentru consolidarea acestei colaborări, suveranul român l-a rugat pe Führer „să trimită la București o Misiune militară". La rându-i, a doua zi după detronarea regelui și preluarea întregii puteri în stat (cu un evident sprijin german), generalul Ion Antonescu a solicitat și el Berlinului trimiterea la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Principele Carol„O asigur pe Sfinţia Voastră (patriarhul) că am acţionat din proprie iniţiativă şi că sunt perfect conştient de faptele mele". (Principele Carol de Hohenzollern)

Nu botezul în religia Ţării pe care este destinat s-o conducă este prioritar pentru suveran, ci botezul întru jertfa Naţiei respective, spre a menţine Neamul în idealurile sale milenare şi a-l conduce la biruinţa geniului său şi a Crucii izbăvitoare cu care l-a înzestrat Dumnezeu. Când a deschis ochii la botez, Carol s-a spârcâit pe el în cristelniţă profanând sfânta Taină. Era un fel de previziune asupra destinului ţării atunci...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Caucaz 1942Inițial, Armata a 3-a, subordonată Armatei 17 germane, era formată din Corpul de Cavalerie (Diviziile 5, 6 și 9 Cavalerie) și Corpul 1 (Divizia 2 Munte și Divizia 298 de Infanterie a Germaniei). De asemenea, au fost alocate 3 escadroane de observari. Cu toate acestea, după reorganizare, la 7 august, a rămas doar cu Corpul Cavalerie. Pe 4 august, Divizia 5 Cavalerie a traversat râul Don de lângă Rostov. A fost împărțită în două detașamente. Cel de-al 8-lea Regiment de Rosiori a avansat pe coastă și a ajuns pe Yeisk, un obiectiv important pentru controlul Mării Azovului, pe 9 august și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Tratatul de la VersaillesEste de remarcat că datele statistice referitoare la numărul populației Basarabiei și repartizarea ei pe medii de locuire invocate de Gh. Murgoci și E.N. Giurgea au fost acceptate și preluate, practic, de majoritatea absolută a cercetătorilor temei în cauză, inclusiv de I. Pelivan, Șt. Ciobanu, P. Cazacu, L. Boga, Em. de Martonne, A. Babel și alții. Mai mult, putem considera justă, în principiu, opinia celor doi autori referitoare la numărul și proporția germanilor, bulgarilor și găgăuzilor din Basarabia, cifrele invocate de ei fiind confirmate inclusiv de statisticile de origine germană și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, ChişinăuLa finele Primului Război Mondial, cunoștințele privind numărul și structura etnică a populației Basarabiei erau doar aproximative, dat fiind că cifra privind populația Basarabiei la data de 1 ianuarie 1915 era rezultatul unor estimări efectuate în baza recensământului rusesc din 28 ianuarie 1897, pe de o parte, și a ratei excedentului natural, pe de alta. Între timp, serioase modificări în numărul, componența etnică și structura pe sexe a populației Basarabiei s-au produs în urma Primului Război Mondial, care a antrenat pe fronturile rusești mai mult de 300.000 de basarabeni...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petre Ţurlea-Români si unguri vol.IIDupă Diktatul de la Viena din 1940, la Budapesta se așteptase ca înverșunata politică antiromânească dusă în Transilvania de Nord-Est - asasinatele; alungarea a peste 200.000 de români; răpirea proprietăților românești, de pe urma căreia au profitat mulți unguri; crearea unui sistem privilegiat pentru maghiari în toate domeniile - să-i mulțumească pe deplin pe ungurii din provincia ocupată. S-a constatat însă, că unii din aceștia nu-și cantonau aspirațiile doar în planul obținerii dominării elementului românesc; doreau și ca, odată reve iți în cadrul Ungariei, să beneficieze și de viața mai bună...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Manuel Stănescu-OdessaLa 27 iulie 1941, motivând desfăşurarea operaţiunilor militare la flancul sudic al frontului, Adolf Hitler a solicitat Conducătorului statului român, generalul Antonescu, continuarea acţiunilor militare şi dincolo de Nistru. Acesta a răspuns, la 31 iulie, declarând că „va merge până la capăt", că „nu pune niciun fel de condiţii şi nu discută cu nimic această cooperare militară într-un nou teritoriu", că are „deplină încredere în justiţia pe care Führer-ul cancelar Adolf Hitler o va face poporului român"[1]. Făcând acest lucru, Antonescu urmărea să obţină sprijinul Germaniei în vederea...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Col. (r) Dr. Constantin MoşincatUn document de stat major, de mari proporţii (399 p.), întocmit în 1939, studia minorităţile din România. Potrivit mărturisirilor autorilor, studiul pornea de la nevoia unei priviri de ansamblu, în lipsa unei lucrări documentate, asupra minorităţilor din ţară. O asemenea lucrare era determinată şi de evenimentele petrecute în Europa, cu un an mai devreme, care au pus în evidenţă actualitatea problemei elementului etnic, datorită soluţiilor neaşteptate de dezmembrare şi apoi de desfiinţare a unui stat, cum a fost cazul Cehoslovaciei. Interesul era mare din punct de vedere militar şi anume...

Evreii - în ordine şi documente de Stat Major - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Tatar Bunar 1924În perioada interbelică, Tatar-Bunar era un mic târg din județul Cetatea Albă, locuit în proporție de 70% de ruși și ucraineni. Localitatea a intrat în atenția opiniei publice interne și internaționale în septembrie 1924, când a devenit centrul unei răzmerițe puse la cale de bolșevici. Tatar-Bunar a reprezentat „pragul critic" al provocărilor regimului sovietic la adresa României și preludiul înființării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (Transnistria). Presiunile și manevrele au început încă din decembrie 1917, prin arestarea ministrului României la Petersburg, au...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

C.Pantazi-Cu Maresalul pana la moarte 5Partea cea mai interesantă şi mai captivantă a memoriilor generalului Constantin Pantazi o constituie cea dedicată perioadei în care a fost deţinut În U.R.S.S., alături de Mareşal, Mihai Antonescu, generalul Constantin Z. Vasiliu şi colonelul Mircea Elefterescu. După ştiinţă noastră este singura relatare detaliată şi închegată asupra detenţiei în U.R.S.S. a ceea ce am putea numi grupul Antonescu. Referiri fugare asupra acestui răstimp mai găsim doar la Eugen Cristescu, „dar acesta a fost predat autorităţilor sovietice mult mai târziu şi nu s-a întâlnit cu grupul Antonescu. De asemenea, Ion...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

C.Pantazi-Cu Maresalul pana la moarte 4Septembrie 1944. Din Vatra Luminoasă la Galițin, lângă Moscova. Ion Antonescu: „Uite, Ică, acolo ne execută".

Preluat de către sovietici, la 31 august 1944, din casa conspirativă a partidului comunist din Vatra Luminoasă, mareșalul Ion Antonescu urmat, apoi, până în primăvara anului 1946, calea prizonieratului în Uniunea Sovietică. Deplasarea grupului de foști demnitari români (Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Constantin Piki Vasiliu și Mircea Elefterescu) spre Moscova și detenția în captivitatea sovietică a fost consemnată astfel în Memorii de către generalul Constantin...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

1919-3Redăm fragmente sau integral din conţinutul celor 27 de documente din colecţia Muzeului Militar Naţional[81]. În fiecare din ele se regăseşte din plin strălucita comportare a armatei române de ocupaţie. Săptămânalul budapestan de limbă engleză „The World" recunoştea în februarie 1920: „Armata româna a evacuat Budapesta; purtarea ei în Ungaria a fost generoasă şi corectă". La 11 noiembrie 1919, generalul Măldărescu în ultima proclamaţie către populaţie amintea: „Părăsind capitala Ungariei, România ţine să afirme că după ce a fost atacată pe Tisa, atac care a motivat acţiunea sa, ea nu a fost...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 opincaPe 6 august 1919, Alexandru Vaida Voievod, exprima, în sinteză, spiritul comportării civilizate a armatei române de ocupaţie: „Ungurii sunt inamicii noştri de ieri, sunt învinşii de astăzi şi vrem ca ei să fie prietenii noştri de mâine"[41]. Cu o zi mai înainte printr-o „Proclamaţie" generalul Gheorghe Mărdărescu asigura populaţia că „armata română garantează liniştea, avutul şi viaţa cetăţenilor"[42]. Purtarea soldaţilor a fost călăuzită şi supravegheată de ofiţeri, aceştia le-au vorbit soldaţilor despre „cinste, care este caracteristica militarului. Şi s-a arătat felul cum să se poarte aici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Jorge Cocicov 2O revenire peste ani la subiectul emigrării basarabenilor în Brazilia

Acum câteva luni, am primit pe rețelele de socializare o neașteptată cerere de prietenie de la un brazilian, Marcos Antonio Vazniac, din localitatea Lucélia, statul São Paulo. I-am acceptat-o fără ezitare dintr-o simplă curiozitate, neavând intenția de a comunica într-un mod mai special, cu atât mai mult că nu vorbesc portugheza. Mare însă mi-a fost uimirea să constat că Marcos îmi scrie într-o limbă română acceptabilă și că nu este un simplu cetățean brazilian, ci un descendent direct al unor basarabeni emigrați în anii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

1919Consultarea fondului documentar[1]din Arhivele Ministerului Apărării ungare, însumând aproximativ 25-30.000 pagini de documente, telegrame, note şi sinteze informative, rapoarte, dări de seamă, referitoare la perioada de ocupaţie a armatei regale române, din 3 august - 17 noiembrie 1919, ne permit formularea câtorva concluzii referitoare la relaţiile reciproce dintre ocupant şi ocupat. Nouă ne este cunoscut faptul că războiul la care România a luat parte începând din 14/27 august a avut ca obiectiv politic "realizarea unităţii naţionale"[2]. În acest război, împrejurările şi nevoile de luptă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Jorge Cocicov 1Istoria primului val de emigrare a basarabenilor în „Lumea Nouă".

În vara anului 1992, după ce-mi susținusem cu succes prima teză de doctorat, Consiliul Științific al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei mi-a aprobat în scurt timp tema celei de a doua teze, de doctor habilitat în istorie, care își propunea ca obiectiv studierea populației rurale a Basarabiei interbelice din punct de vedere demografic. Conform rigorilor științei demografice, mișcarea totală a unei populații se compune din mișcarea naturală și mișcarea migratorie, - altfel spus, populația unei țări sau a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Declaratia de Independenta Oradea 1918Perioada de după revoluţia din 1848, până în 1918, pentru românii din Bihor a constituit un timp de luptă pentru afirmarea drepturilor naţionale. În această perioadă este cunoscută etapa naţionalismului oportunist reprezentată de Emanuil Gojdu, Aloisiu Vlad, Vlad de Selişte, Alexandru Roman şi Partenie Cosma. Idealul lor ideologic îl reprezenta egalitatea naţiunilor, dar concepţiilor lor li s-a opus pumnalul de fier al guvernului Ungar, distrugător de naţionalităţi. Emanuil Gojdu şi Nicolae Jiga instituie celebrele fundaţii culturale pentru conservarea neamului prin cultură, iar Partenie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, ChişinăuO retrospectivă istoriografică a participării basarabenilor pe fronturile Primului Război Mondial

Apreciat drept „piatră de hotar în istoria omenirii" şi „prologul secolului XX"[1], care a pus în faţa umanităţii şi a Europei în primul rând, probleme majore spre rezolvare, în pofida caracterului complex şi chiar dramatic al climatului postversaillesian[2], Primul Război Mondial - atât originile, mersul acestuia, precum și consecinţele sale asupra continentului european şi a lumii contemporane în ansamblu - s-a bucurat și continuă să se bucure de o atenţie specială din partea istoricilor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Judea-declares-war-on-germany 3 Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial

„Evreii declară război împotriva Germaniei! - Evrei din toată lumea, uniţi-vă! Boicotaţi mărfurile germane! Demonstrații de masă!". („Daily Express", din 24 martie 1933).

„Declarația de războiul a evreilor împotriva Germaniei naziste. Boicotul economic din 1933" - text integral[6].

„Poporul israelit din întreaga lume declară război economic și financiar împotriva Germaniei. Ca un singur om, să declarăm război împotriva Germaniei. Angrosistul evreu își va părăsi firma, bancherul bursa sa, negustorul comerțul său și săracii, preocupările...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.