„Măcar unul dintre cei căzuţi, acolo, la Cotul Donului, îşi are moaştele de sfânt !"
Iosif Niculescu, s-a născut la 27 septembrie 1914, la București. Între 1921 și 1924 învață la Școala „Dora D'Istria" de pe lângă Biserica Silvestru, la fel ca tatăl și bunicul său. În 1932 a absolvit Liceul „Cantemir Vodă". Între 1932 și 1938 studiază la Facultatea de Medicină din București. În 1941 este mobilizat și trimis pe front în Basarabia. Servește la Spitalul 4 de Campanie din Odesa și ca medic de batalion la Regimentul 22 Infanterie - Târgoviște. În perioada mai-septembrie 1942 parcurge pe jos...
Răpirea Basarabiei ar fi trebuit să-i înveţe pe români că dacă există vreun pericol pentru existenţa lor ca naţiune acesta va veni de la nord. Dacă este vreun element adevărat duşman al elementului român este acel rusesc, care nu din întâmplare, din neîngrijire pune în pericol existenţa noastră, ci lucrează cu conştiinţă la distrugerea ei. Acest pericol l-au simţit toţi românii, acei ce şi-au iubit întradevăr poporul şi care au binemeritat de patria lor. Toată dezvoltarea noastră naţională este datorită luptei neîmpăcate în contra acestui element cotropitor, luptă în mare parte susţinută cu...
Unirea Moldovei dintre Prut și Nistru cu țara și cu neamul din care făcea parte, în urmă cu 100 de ani, reprezintă un fapt istoric de cea mai mare însemnătate și valoare pentru poporul român. Aceasta cu atât mai mult cu cât regimul totalitar comunist instaurat în Moldova dintre cele două ape, a interzis categoric o tratare obiectivă a problemei, permițând existența doar a unei singure interpretări, în cele mai multe cazuri antiștiințifice, trunchiate, tendențioase. „Robia și sărăcia comunistă" exercitată nu numai asupra Basarabiei ci asupra tuturor popoarelor U.R.S.S. - scria în recent...
„Graniţele României lui Ferdinand I nu sunt creaţiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotărâri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în raţiunile înseşi de existenţă ale naţiunii noastre, ca şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. Deşi împărţit între mai multe stăpâniri, poporul român a avut din zilele începuturilor sale instinctul, dacă nu chiar conştiinţa deplină a obârşiei sale comune şi a unităţii sale fireşti, ce numai în cuprinsul acestor hotare se putea desăvârşi. Sentimentul acesta s-a desvoltat în urma neîncetatelor războaie pe cari strămoşii noştri le-au purtat împotriva...
Pare paradoxal, dar cea mai puternică opoziţie la adresa Conducătorului Statului şi a regimului instaurat la 17 septembrie s-a înregistra din partea aliatului la guvernare - Garda de Fier, devenită cel mai interesant şi dinamic segment al opoziţiei, mai cu seamă în perioada noiembrie 1940 - ianuarie 1941, pentru simplul motiv că Garda de Fier a fost în acelaşi timp şi factor de exercitare a puterii şi factor de opoziţie; a fost şi pe poziţii convergente cu Antonescu, cu puterea de stat şi pe poziţii divergente, chiar opozante faţă de putere şi faţă de generalul Ion Antonescu, ca şef suprem al...
Una dintre cele mai controversate personalități ale istoriei României în secolul al XX-lea, este, fără îndoială, mareșalul Ion Antonescu. „Adulat, contestat, condamnat, trecut sub tăcere, din nou elogiat și, se pare, din nou blamat, mareșalul Ion Antonescu continuă să suscite interesul istoricilor și al publicului larg. Din păcate, de peste 70 de ani de la asasinarea sa, Ion Antonescu, personalitatea acestuia se află încă odată, sub incidența factorului politic"
Mânăstirea şi Biserica Hurezi
„Apărător al dreptei credințe și ctitor de lăcașuri sfinte, Voievodul Mircea cel Bătrân a întărit unitatea de neam și de credință a românilor. El va rămâne în istoria poporului român drept un apărător al identității naționale și un model de conducător de stat". (Î.P.S. Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului).
Cenzura - Directive:
„...Adevărul este că în realitate nu existã un domeniu profan care s-ar opune într-o oarecare manieră, domeniului sacru. Există doar un punct de vedere profan, care nu este propriu-zis nimic altceva decât punctul de vedere al ignoranţei". (René Guénon „Criza lumii moderne)
Mă, nesimțiților! Mă, nerușinaților! Oameni în toată firea, mulți dintre voi cu nepoți și cu părul cărunt, cum vă puteți întâlni cu sutele la un loc ca să comemorați și să deplângeți un masacru pe care voi, adică părinții voștri, l-au inventat! L-ați inventat, pe masacru, masacrul de la Abator, ca să învinuiți cu el niște oameni nevinovați! Nu vă dați seama că în fapt, pentru că nu ați putut învinui pe nimeni în persoană, ați învinuit astfel un popor întreg, făcut vinovat de o crimă oribilă, dezgustătoare, abjectă, crimă pe care numai mintea bolnavă a unor dezaxați o putea...
De la Rebeliune (22 ianuarie 1941) la Represiune (după actul de la 23 august 1944)
Pe data de 24 ianuarie 2018 se împlinesc 100 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) faţă de Rusia. Având la bază Procesele verbale ale Legislativului basarabean[
În Manuscrisul 2.255 de la Biblioteca Academiei Române se găsește o scrisoare semnată „F.A. Brockhaus" și adresată „Domnului bibliotecar M. Eminescu la Iași". Scrisoarea a fost expediată din Leipzig, la 12 iulie 1875. A fost publicată în revista „Manuscriptum", nr. 1, 1983, de către Mariana Petrescu-Popa. Semnătura are altă grafie decât textul (scris foarte clar, în gotic). A fost scrisă cu altă peniță și altă cerneală. Semnatarul are două intervenții pe fila 331 recto (subliniază un „dumneavoastră" și introduce un „însă"). El se referă la o scrisoare a lui Eminescu din 27 februarie 1875 și...
2. Știința.
Ne despart 64 de ani de la consumarea evenimentelor prezentate de Dr. Liviu Ţăranu. Ar fi deosebit de interesantă alăturarea stenogramelor de atunci stenogramelor şedinţelor guvernelor postdecembriste. Lăsând la o parte caracteristicile perioadelor comparate şi a nenorocirilor aduse de regimul pro-sovietic, contemporanii noştri ar fi uimiţi de contrastul negativ actual şi lipsa de responsabilitate a conducerii României încorporată în lagărul concentraţionar al noii Uniuni Sovietice, de condamnabila atitudine a celor care au adus ţara la dezastru faţă de perioada dificilă postbelică în care se...
Primul tractor românesc s-a numit IAR-22 şi a fost realizat la 26 noiembrie 1946 la fostele uzine de avioane, I.A.R., devenite în final „Tractorul", din Braşov. În primul an de fabricaţie, 1947 s-au construit 280 de tractoare, iar în timp, capacitatea de producţie de tractoare a crescut, în România la cca 60.000 bucăţi/an, in vremurile bune când fabricaţia de tractoare s-a extins şi la Craiova, Miercurea-Ciuc, Timişoara şi Codlea. In anul 1951 a început fabricaţia în serie a tractorului pe şenile KD-35 cu destinaţie generalã, care realiza cinci viteze pentru mersul înainte cuprinse între 3,81...
Venirea Misiunii Militare Germane în România a fost legată, în literatura de specialitatea predecembristă, de numele lui Ion Antonescu. Dar bazele acestei colaborări au fost puse încă în mai 1940. Pactul cunoscut sub denumirea „Der Ol-Waffen Pakt", semnat, după îndelungate tratative, la 29 mai 1940, imediat după capitularea Franţei, a marcat prima fază a negocierilor pe care România le va purta în scopul aducerii unei misiuni militare germane în ţară. Complicarea situaţiei din sud-estul Europei, ameninţările sovietice la adresa României, care atingeau, de fapt, şi interesele Germaniei în zonă, l-au...
În prima parte a anului 1919, țara vecină Ungaria a cunoscut din experiență proprie pericolul bolșevizării. Un aventurier periculos, Béla Kun, a încercat și a reușit pentru aproximativ o jumătate de an transformarea Ungariei în „Republică" Sovietică. Acest Béla Kun, pe numele său de familie inițial Cohen, s-a născut în Ardeal, după cunoscutul istoric militar Aurel Vaida la Nimigea, jud. Bistrița-Năsăud
Maximilian von Weichs: „Orice mișcare de fugă se va împiedica fără cruțare, la caz de nevoie făcându-se uz de arme. Soldații români ce vor fi găsiți fără arme, echipament și ordin de serviciu, retrăgându-se spre vest, vor fi arestați și internați". Conștient de pericolul pe care îl reprezentau cele două capete de pod deținute de sovietici, la Kletskaia și Serafimovici (ultimul cu o dezvoltare frontală de 70 km și adânc de 25 km), care permiteau concentrarea unor puternice forţe inamice şi executarea unor atacuri concentrice la flancul drept şi în centrul dispozitivului de luptă al armatei...
În momentul izbucnirii Primului Război Mondial (15/28 iulie 1914), România avea, din 1883, un Tratat de alianţă cu Germania şi Austro-Ungaria. Pentru stabilirea poziţiei statului român, regele Carol I a convocat Consiliul de Coroană, care s-a întrunit la Sinaia în ziua de 21 iulie/3 august 1914. Marea majoritate a participanţilor s-a pronunţat pentru neutralitatea României şi adoptarea măsurilor de întărire a armatei. Profund afectat de această decizie, Carol I a intenţionat să abdice, dar nu şi-a putut duce la îndeplinire această idee, deoarece a încetat din viaţă la 27 septembrie/10...
Întemeierea Legiunii Arhanghelul Mihail, la 24 iunie 1927, a fost urmată de o acţiune vizând structurarea acestei organizaţii, de popularizare a ideilor şi acţiunilor sale.
Atrocitățile din timpul războiului
Prezentarea adevărului în toată gama sa de cenuşiu de la alb la negru este obligatore pentru cunoaşterea adevărului, fie el şi parţial. Abdicarea de la 30 decembrie 1947 rămâne unul dintre punctele de cotitură ale istoriei recente a României, pe a cărei scenă unii actori au luptat şi s-au sacrificat pentru Ţară, iar alţii au trădat. Înainte de lectură, invităm cititorul să „uite" pentru câteva minute că trăieşte în zilele numărate ale anului 2017 şi să accepte „teleportarea" temporară în atmosfera anului 1947. O întoarcere cu 70 de ani în urmă. Poate astfel, „Sine ira et studio" înţelegerea...
Regele Mihai a domnit de două ori: între iunie 1927 şi iunie 1930, când, fiind minor, a fost tutelat de o Regenţă, şi între sepetembrie 1940 şi decembrie 1947. Prima dată a ajuns rege datorită faptului că moştenitorul de drept, principele Carol (tatăl său) a renunţat la această calitate în decembrie 1925. Mai renunţase de două ori (în 1918 şi 1919), fapt ce l-a determinat pe regele Ferdinand să taie „creanga putredă" din arborele dinastiei. Hotărârea sa a fost confirmată de Consiliul de Coroană de la 31 decembrie 1925 şi de Adunarea Naţională Constituantă, la 4 ianuarie 1926. Articolul 77 din...
