Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Tara Lovistei 3

Istoricul Strykowski, călătorind prin Țara Românească: București-Curtea de Argeș-Sibiu-Kracovia, a trecut prin Țara Loviștei pe locul bătăliei dintre Basarab I și Refele ungar Carol Robert de Anjou, locul numit Posada, la 2 zile de mers pe jos la Sibiu. Aceste versuri ne indică nouă că, după ce a traversat Balcanii, au urmat Alpii Transilvăneni (Munții Făgărașului din zonă) și Munții Tatra. Acest lucru dovedește că a trecut prin Țara Românească și nu este o confabulație, iar cei trei stâlpi de piatră sunt aceste lespezi cu scriere chirilică pe ele. Tot din descrierile lui, deducem că a...

Simboluri creştine în Ţara Loviştei (3) - 4.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radu R. Rosetti - Marturisiri

Radu R. Rosetti - Note de lectură!

Numit comandant al Regimentului 6 „Mihai Viteazul”, la 4/17 martie 1917, locotenent-colonelul Radu R. Rosetti s-a prezentat la Horlești, unde a constatat că starea unității era „jalnică” din toate punctele de vedere. În special din punct de vedere sanitar datorită tifosului exantematic care făcea ravagii printre militari, dar și printre civilii din zonă.

Relatările din Mărturisiri (1914-1919) sunt cutremurătoare: „Dintr-un efectiv de 2.071 prezenți erau 880 bolnavi și convalescenți de tifofs exantematic și numărul bolnavilor creștea pe zi ce trecea...

Alte vremuri de cumpănă - 1917, epidemia de tifos exantematic pe frontul din Moldova - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă

În anul 1971, în Revista „Studii Vâlcene”, prof. univ. dr. doc. Damian Bogdan a publicat următorul articol: „Ţara Loviştei ascunde încă multe marturii ale trecutului de glorie a poporului român. Prin aşezarea sa, Titeştii pare să fie centrul acestei regiuni de geneză a neamului. La 1 km sud-vest de sat, în punctul « Gruiul Plăcintei », din, « Dosul Dealului », s-a descoperit o piatră paralelipipedică de dimensiunile 2m x 1,70m x 0,70m. Pe latura de nord-vest a pietrei este săpată o cruce bizantină cu înălţimea de 40 cm. Pe aceiaşi latură se află şi o inscripţie slavă, dispusă pe trei rânduri...

Simboluri creştine în Ţara Loviştei (2) - 4.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ioan  Scurtu

După realizarea Marii Uniri în 1918 se impunea organizarea alegerilor parlamentare pentru constituirea corpurilor legiuitoare în care să fie reprezentaţi locuitorii de pe întreg teritoriul României întregite. Acestea urmau a se desfăşura pe baza votului universal, înscris în Constituţie în iulie 1917, precum şi în Declaraţia Privind unirea Basarabiei din 27 martie 1918 şi în Rezoluţia de unire a Transilvaniei din 1 decembrie 1918.

 Decretul-lege din 16/29 noiembrie 1918 stabilea că în România votul era universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru cetăţenii români majori...

Minoritățile naționale în primul Parlament al României Întregite (noiembrie 1919 - martie 1920) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Tara Lovistei 1

Țara Loviștei este o minunăție a naturii, localizată între Munții Făgărașului la nord-est, Munții Lotrului la vest, fiind străbătută, de la nord la sud, de Olt, și care se îmbrățișează la Brezoi cu Lotrul și ale căror văi, precum două surori siameze, se unesc printr-un cordon ombilical, alcătuind un tot unitar, apărate înspre sud de Munții Coziei, cu Kogaionul sfânt al dacilor și protejați de zeul nemuritor, Zamolxis. Acestei „țări”, a Loviștei, i-a făcut Dumnezeu un „cuib” nemaiîntâlnit nicăieri sub formă de covată, ale cărui laturi de 20 de km, așezate la poalele munților, loc de sălășuire...

Simboluri creştine în Ţara Loviştei (1) - 3.7 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Trupe pe linia de demarcatie 1919

Textul Declaraţiei de Independenţă

„În convenţiunea adunată în Hala Independenţei din Philadelphia, Pa. Statele Unite ale Americii de Nord, în ziua de 26 Octombrie 1918, noi, reprezentând laolaltă mai bine de 50 milioane ale naţiunilor care constituie (compun) lanţul de naţiuni care locuiesc între Marea Baltică, Adriatica, şi Marea Neagră, cuprinzând în sine pe Cehoslovaci, Polonezi, Jugoslavi, Ucranieni, Lituanieni, Români, Iredentişti Italieni, Greci neeliberaţi, Albanezi şi Sioniști supuşi de tot ori numai în parte domniilor străine, adânc apreciind ajutorul dat popoarelor noastre de...

Dincolo de linia de demarcaţie (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Mihály Károlyi (1)

Prin demersul științific întreprins, asupra unei teme care părea cunoscută, redeschidem dosarele istoriei pentru o reconsiderare și o interpretare corectă a acestora, ca urmare a noilor informații rezultate din diferite arhive, redeschise după 100 de ani. Astfel că etapa, de la sfârșitul oficial al primului război mondial, aceea care se referă la războiului româno-ungar, după capitularea, pe 31 octombrie 1918, a Austro-Ungariei și tratatul de Pace de la Trianon, întreaga responsabilitate trebuie atribuită guvernelor ungurești: Mihály Károlyi, Garbai, Kuhn Bella, Horthy Miklos. Dintre acestea...

Dincolo de linia de demarcaţie (1) - 4.8 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Actul unirii basarabiei cu Romania

102! Ca un număr de apel la „Urgențe”

General (r) Prof. dr. Mircea Chelaru

Urgențele istorice nu primesc răspuns... Un ton de „ocupat” sau mai degrabă „defect” este pe firul timpului prezent. Nimic onorant în spațiul public mediatic, total ocupat de pandemie. Se trăiește doar isteria efectului. Toți fluturii sunt pe lampă. 102 sunt anii Basarabiei noastre de când a înviat din moarte, cu Țara pe moarte călcând...
Dragii mei conaționali, a nu şti un adevăr şi a te lăsa la cheremul afirmaţiilor altora, luându-le de bune, nu pare a fi o vinovăţie atât de mare. Poate fi cel mult tratată ca...

27 martie 1918-2020 - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 3 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivă
Fortele armate ale Romaniei 1812 1

Ce știau rușii despre Armata Română la începutul secolului al XX-lea

În anul 1912 la Sankt-Petersburg din Rusia, a fost scoasă de sub tipar o carte secretă, editată la comanda Direcţiei Principale a Cartierului General şi alcătuită de colonelul Iskriţkii. Volumul este intitulat”Forţele Armate ale României conform datelor către 1 ianuarie 1912” şi evident că a fost tipărită în limba rusă la Tipografia Militară. Având un tiraj extrem de limitat şi fiecare exemplar al cărţii fiind numerotat, mi-am dat seama că este vorba de o carte rară, importantă, care poate prezenta un interes deosebit nu...

1912 - Armata Română sub lupa Imperiului Rus - 3.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Olimpiu Glodarenco

Pe data de 28 iunie 1914, în timp ce vizita oraşul Sarajevo din Bosnia, în cadrul unor mari manevre militare, arhiducele Franz-Ferdinand, prinţul moştenitor al tronului austro-ungar, a fost asasinat de către studentul Gavrilo Princip. După ce a obţinut, pe 5 iulie, sprijinul kaiserului Wilhelm al II-lea, guvernul de la Viena a emis Serbiei un ultimatum, în urma căruia, în scurt timp, s-a declanşat cea mai mare conflagraţie din istorie, de până atunci[1]. Până în anul 1916, România şi-a păstrat neutralitatea.

Activitatea economică în anii neutralităţii

În vederea realizării unităţii...

Economia românească în timpul Războiului de Întregire - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
General Gheorghe Avramescu

În mod cu totul incredibil şi neașteptat, la 2 martie 1945, în timp ce comanda Armata 4 română pe frontul din Cehoslovacia, generalul Gheorghe Avramescu a fost arestat de către sovietici (împreună cu generalul Nicolae Dragomit, şeful de stat major al armatei), după ce a fost chemat la comandamentul Armatei 40. Din acel moment, nicio autoritate a statului român nu s-a mai interesat de soarta sa (ca şi când generalul nu ar fi existat), multă cazul rămânând o enigmă.

Între cauzele/pretextele arestării generalului de către sovietici un document al Direcţiei Cadrelor Forţelor Armate din 1956...

Arestarea generalului Gheorghe Avramescu - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Acad. Alexandru Surdu

2018 a fost anul centenarului Unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei și Banatului cu România. A fost numită „Marea Unire” a românilor, față de „Mica Unire” a Moldovei cu Țara Românească. Cât de „mare” a fost unirea din 1918 s-a văzut în 1920, când s-au trasat granițele României și s-a constatat că, față de promisiunile Antantei, au rămas în afara României: două treimi din Maramureș și teritoriile de până la Tisa din Câmpia Pannoniei și din Banat. Au mai rămas însă în afara României și teritoriile din Transilvania până în nordul Mării Negre; teritoriile din sudul Dobrogei, din sudul...

Între Istoria României și Istoria Românilor - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Jipa_Rotaru-Asumarea_raspunderii 4

Sursele documentare existente probează că atât Ion Antonescu cât și Mihai Antonescu se străduiau să facă distincție între angajamentul împotriva U.R.S.S., alături de Germania și participarea la război contra întregii coaliții aliate, chiar dacă oficial și în mod formal ne găseam în luptă cu S.U.A. și Marea Britanie. Atunci când afirma că România este aliata Germaniei contra Rusiei, neutră în conflictul dintre Germania și Marea Britanie și favorabilă S.U.A în războiul cu Japonia, Ion Antonescu definea o conduită de stat, nerealizabilă, din păcate, din cauza lipsei de mijloace materiale pentru...

Ion Antonescu - Resorturile asumării slujirii cu responsabilitate a intereselor Ţării şi Neamului (4) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 3 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ardealul-pamant romanesc 2020

„Eu, dacă mi-aş spune numele, arătând cine sunt, nu aş mai vedea soarele…”

Cercetările pot conduce, uneori, mult mai departe decât se poate anticipa. Acest adevăr, rostit de un simplu român, trăitor sub regimul horthyst, a fost de multe ori demonstrat până acum. Dar lectura, unui volum închegat[1], ne demonstrează cât de riguros şi exigent poate fi demersul împins de cercetarea faptelor, şi mai ales cât de profund, plecând de la ideea războaielor (acțiunilor) subversive ale vecinilor care, în permanenţă, au urmărit sfâşierea acestui vechi spaţiu latin.

Despre poporul român s-a afirmat, în...

Ungurii răzleţi... ungurii valahi - 3.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Asumarea raspunderii 3

Căile istoriei sunt întortocheate, căci altminteri aşa cum Gh. Gheorghiu-Dej a găsit posibilitatea de a-l salva pe Malaxa, nu se înţelege de ce Churchill n-a putut face nimic pentru un om de talia lui Iuliu Maniu. Întâi avea să fie executat Antonescu - alianţa cu Reichul fiind un pretext pentru guvernanţii din Kremlin, hotărâţi la 22 august 1944 să negocieze încă doar cu el (oare de aceea trebuia eliminat de adversarii săi din ţară?), apoi - întocmai ca în cele mai clasice înscenări judiciare staliniste, au căzut unul după unul capetele celor care s-au solidarizat sau ale celor care l-au...

Ion Antonescu - Resorturile asumării slujirii cu responsabilitate a intereselor Ţării şi Neamului (3) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Jipa Rotaru-Asumarea raspunderii 2

Drama țării din vara anului 1940 declanșată în 26-28 iunie prin cedarea fără niciun fel de rezistență a Basarabiei și a Bucovinei de Nord, act pe care Ion Antonescu îl socotea drept o îngrozitoare tragedie a românilor l-a determintat, chiar în situația de domiciliu forțat, să ceară audiență la rege. A fost primit la 1 iulie prilej cu care si-a expreimat totalul dezacord in legatura cu usurinta cedarii Basarabiei si Bucovinei de Nord, afirmand ca tara este in pragul dezastrului, iar armata „complet demoralizata si dezorganizata” si ca trebuie intreprins ceva urgent pentru a salva ce s-ar mai...

Ion Antonescu - Resorturile asumării slujirii cu responsabilitate a intereselor Ţării şi Neamului (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Jipa Rotaru-Asumarea raspunderii-1

Ion Antonescu s-a născut la 15 iunie 1882 la Pitești, într-o familie de ofițeri. Fiu al unui căpitan de logistică și descendent - prin mama - dintr-un neam de boierași, a crescut în atmosfera riguroasă a școlilor militare, (Gimnaziul fiilor de militar din Craiova, Liceul militar din Iași și Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București). Absolvent al Școlii de ofițeri, își începe cariera în armata română cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul I Roșiori. Apoi a urmat în anii 1905-1906, cursurile Școlii Superioare de Cavalerie din...

Ion Antonescu - Resorturile asumării slujirii cu responsabilitate a intereselor Ţării şi Neamului (1) - 3.8 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 3 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivă
Armata romana în vremur de cumpana academia romana

„Dacă manifestanții încearcă să ocupe cu forța instituțiile publice se vor face somațiunile legale după care se va trage o primă salvă în aer. Dacă nu se retrag și continuă a încerca să ocupe instituțiile, armata își va face datoria: va trage”. (General Nicolae Rădescu, prim-ministru)

În Februarie 1945 - forțele politice de stânga, în frunte cu partidul comunist, sprijinite de sovietici, au declanșat lupta pentru înlocuirea guvernului și schimbarea regimului politic în stat, încercând să atragă armata de partea lor sau s-o neutralizeze. Dovedind cuminţenie, oştirea s-a menţinut în afara...

Februarie 1945. Armata în situaţii de criză! - 3.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Unirea Principatelor 1859-3

Intersectarea istoriei româno-maghiare

In mijlocul înarmărilor generale ce făcea oare România? Număratu-și-o ea cel puțin inimicii seculari care o încunjurau, știa cât și ce poate?, se întrebau românii din fruntea nou pornitei gazete „Federațiunea” de la Pasta, pe 1 ianuarie 1868. Cu tenacitatea și perseverența ereditară putea-vor rezista pentru „mântuirea credinței lor în egală îndreptățire”[35], ca odinioară nația română în fața hoardelor migratoare?, se întreba deputatul bihorean Alexandru Roman. Și pentru realizarea obiectivului comun el chema la unirea în luptă a tuturor forțelor române...

Unirea Principatelor susţinută de Napoleon al III-lea (3) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Florian Bichir

„Trădare de patrie” sau „spionaj în favoarea României”

Academicianul Mircea Păcurariu, cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române nota în unul din studiile sale[1], din păcate rămas nerepublicat după 1989, că la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, Biserica românească a fost reprezentată, în primul rînd, prin delegaţii de drept: cei cinci episcopi în funcţiune, 4 vicari, 10 delegaţi ai Consistoriilor ortodoxe şi ai Capitlurilor unite, 129 de protopopi, câte un profesor de la Institutele teologice-pedagogice, cîte 2 reprezentanţi ai studenţilor de la fiecare Institut...

Lupta clerului în făurirea României Mari - 4.2 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Unirea Principatelor 1859-2

Românii în fruntea luptei europene pentru neatârnare

Pe 24 iunie 1867 Gazeta Transilvanie[11] aborda, printre alte articole mărunte, trei chestiuni extrem de importante pentru soarta românilor. Mai întâi fiind vorba despre poziția explicită și clar formulată de către mitropolitul Bisericii Greco-catolice, Alexandru St. Suluțiu în chestiunea uniunii prin dualismul austro-ungar și al răspunsului formulat de acesta: „numai moartea mă poate despărți de națiune!”[12]. Apoi, interpelarea deputatului de Ceica, Alexandru Roman[13] adresată miniștrilor unguri și în fine epistola Principelui Cuza...

Unirea Principatelor susţinută de Napoleon al III-lea (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Napoleon al III-lea

Unirea chestiune europeană

Războiul Crimeii a făcut din Unirea Principatelor o problema europeană care a dominat activitatea diplomatica de la 1854 până în 1859. Pentru Anglia si Franța, care urmăreau să îngrădească puterea militară a Rusiei, chestiunea Unirii s-a pus ca un mijloc de a tăia acesteia din urmă drumul spre Constantinopol. Sub masca apărării integrității Imperiului otoman, Anglia voia să împiedice, ca supremația Rusiei în Mediterana Orientală și Asia Mică să amenințe drumul Indiilor, iar Napoleon al III-lea urmărea sa rupă coaliția din 1814 și să distrugă opera tratatelor de la...

Unirea Principatelor susţinută de Napoleon al III-lea (1) - 4.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

În România, reacțiile s-au împărțit între acceptarea entuziastă a celor două inițiative internaționale și respingerea lor categorică. Astfel, J.B. Florian de la ziarul „Adevărul”, pornind de la considerentul că „marea finanță, ca și marea industrie, din care prima își trage existența și prosperitatea, cunosc bine azi realitatea interdependenței economice a popoarelor”, își exprima ferma convingere că „trustul financiar, mai mult chiar decât manifestarea platonică a semnatarilor declarației, vor constitui o pârghie puternică pentru progresul cooperării internaționale”. Inițiativa respectivă...

La originile Celor Două Europe. Manifestul bancherilor din 20 octombrie 1926 (3) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

La încheierea Primului Război Mondial, renașterea poloneză, sprijinită de Franța și de Marea Britanie, a optat pentru al doilea model, care oferea avantajul, pentru Paris și Londra, de a înfrâna expansiunea sovietică și de a constitui, în același timp, o contrapondere a Germaniei înfrânte. Pentru Varșovia, obiectivul era de a reconstitui o Polonie care trebuia să devină o mare putere europeană și deci să se sprijine pe un teritoriu cât mai vast posibil.

În urma tratatelor de la Versailles și Trianon și a celui de la Riga cu Uniunea Sovietică, Polonia a recuperat un teritoriu de 400.000 de...

La originile Celor Două Europe. Manifestul bancherilor din 20 octombrie 1926 (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Enciu

„Nu mai e azi nimenea care să nu-și dea seama că stăpânitorii de fapt ai țării noastre sunt deținătorii marii finanțe. În realitate, marii noștri financiari, care dispun de destinele țării, alcătuiesc un mănunchi restrâns, care a și fost botezat cu numele de « oligarhie »”. (Șt. Zeletin, Burghezia română, originea și rostul ei istoric -1925)

La 28 iunie 1919, la Versailles, în Sala Oglinzilor, - acolo unde Franța, în 1871, semnase actul de capitulare în fața Germaniei, - se consuma cel mai important eveniment al Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920, prin semnarea unui tratat de pace...

La originile Celor Două Europe. Manifestul bancherilor din 20 octombrie 1926 (1) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Acad. Ioan-Aurel Pop

Am primit un mesaj prin poșta electronică, pe care îl reproduc aici:  „Dragii mei prieteni, vin către voi cu o mare dilemă… Am un mai mult decât prieten, care, de câțiva ani, a descoperit… slavismul! Nu în sensul general, istoric, ci în permanența lui pe teritoriul ce formează azi România! Îmi explica că, în fond, românii sunt slavi, că și dacii/geții erau slavi și că prezența lor pe acest teritoriu este de la… 3.000 de ani înaintea lui Hristos, că toponimele sunt majoritar slave, că boierii erau slavi, că Biserica, obiceiurile etc.! Că țăranii noștri moldoveni fugeau în Basarabia...

Mică lecţie de istorie - 4.7 out of 5 based on 14 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Sentinela - editie Craciun - Anul Nou
Maiorul Vasile Scârneci: „Începe anul 1942. Ce ne va aduce oare acest an?”.
Căpitanul Ion Dăscălescu: „În acea noapte ne-am urat cu toți, de la soldat la general, după un vechi obicei strămoșesc « La Mulți Ani »!”.
Generalul Leonard Mociulschi: „Prima zi din anul 1945 a fost o zi de luptă”.

1941/1942, în faţa Sevastopolului

„După-amiază pe când ne pregăteam să sărbătorim Anul Nou, după o pregătire masivă de artilerie, ruşii atacă. Orele 3. Nicio şoaptă, niciun zgomot, toţi la posturi, ochii la inamic. Ruşii veneau în coloană de marş, crezând că în urma formidabilei pregătiri n-a mai rămas...

Pe front, la cumpăna dintre ani! - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Col (r) Remus Macovei

Perioada 16 decembrie 1989 ora 21.30 (când, la Timișoara, s-a ordonat intervenția militarilor aparținând M.Ap.N.) - 22 decembrie 1989, ora 10.25 (când, la București, subunitățile aparținând M.Ap.N. au început retragerea în cazărmi) reprezintă cea mai neagră perioadă din istoria armatei române. Militarii români s-au confruntat în această perioadă cu o gravă problemă de conștiință. Juraseră credință poporului român, dar și să execute întocmai ordinele comandantului suprem. Poporul se revoltase împotriva conducătorului prea iubit, iar acesta a ordonat armatei, ca și forțelor Ministerului de...

Represiunea armată. 16-22 decembrie 1989 - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Armata Romana in vremuri de cumpana

Primele trupe sovietice au pătruns pe teritoriul României în primăvara anului 1944, frontul stabilizându-se apoi (în urma unor lupte grele) pe aliniamentul nord Târgu Neamţ, nord Iaşi, nord Chişinău, Nistru, până la 19 august când Fronturile 2 şi 3 ucrainene au declanșat operația „Iași-Chișinău”, producând mari pierderi armatelor 3 și 4 române. A urmat (după 23 august 1944) marşul prin Câmpia Română spre Porţile de Fier, reintrarea prin luptă în podişul transilvan şi în Banat, apoi continuarea operațiile militare pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

În conformitate cu...

Decembrie 1944 - începutul staţionării trupelor sovietice pe teritoriul României - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Acad. Alexandru Surdu

Marea Adunare de la Alba Iulia s-a desfășurat în timp ce Transilvania era ocupată de armata austro-ungară, iar trupele feldmareșalului Mckensen se retrăgeau, trecând prin Sebeș și ocolind Alba Iulia, conform înțelegerii cu organizatorii Adunării care au promis că nu vor dezarma soldații germani din grupurile răzlețe. Condițiile Unirii de la Alba Iulia erau, deci, de dublă ocupație străină. Spunem aceasta pentru cei care mai susțin că Unirea s-ar fi făcut sub presiunea și ocupația armatei române.

Din fericire, după o sută de ani, sărbătoarea Centenarului Marii Uniri s-a făcut fără ocuparea...

România de la 1 decembrie 1918 până în 1920 - 4.4 out of 5 based on 5 votes
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.