Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

S.S.I.Pus la curent cu ordinul conducerii armatei, colonelul Lissievici a ordonat continuarea lucrărilor la proiect, antrenând în această activitate şi pe col. Palius Vasile, fost comandant al Agenturii Frontului de Est şi bun cunoscător al problemelor ruseşti. Redactat în câteva variante, proiectul Grupei Speciale a fost finalizat pe 28 septembrie şi prezentat sub formă de Notă generalului Racoviţă care l-a aprobat. În expunerea de motive se specifică faptul că „atât organele informative ale armatei sovietice cât şi organele Partidului Comunist şi ale N.K.D.V.-ului centralei din Moscova aflate pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Casa Poporului RomânConstrucţia monumentală considerată de incompetenţii şi „interesaţii" anilor imediat următori catastrofei naţionale din decembrie 1989 o monstruozitate arhitectonică s-a dovedit a fi o veritabilă şi grandioasă operă de artă fără egal în lume, neterminată nici după 27 de ani de „democraţie capitalistă". Relătările arhitectei făcute în urmă cu trei ani de zile sunt mai mult decât revelatorii şi nimeni nu le poate contesta. (Redacţia)

Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului Român - Destăinuiri înainte de plecarea din viaţă

Totul a început cu un concurs oficial. În presa din 1977 s-a dat anunţul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

SSIConducerea S.S.I. solicita Ministerului de Război „să precizeze ce trebuie să spună Serviciul asupra activităţii sale atunci când va fi întrebat, întrucât credem că este imoral să divulgăm şi să expunem, de exemplu, pe agenţii români sau străini care au acceptat să lucreze în folosul statului român şi care azi, schimbându-se situaţia, nu mai activează. Aceştia trebuie de asemenea protejaţi, nelăsându-i să fie traşi la răspundere şi considerându-i întocmai ca pe ostaşii de pe front care au luptat până în momentul când s-a ordonat încetarea luptei"[1].

...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

sua-irakÎn dimineaţa zilei de 25 decembrie 2011 a avut loc pe aeroportul militar de la Andrews Air Force Base din Maryland o ceremonie în cadrul căreia s-a celebrat sfârşitul războiului din Irak şi întoarcerea trupelor americane sub comandamentul generalului Lloyd Austin. Cu acordul tacit al preşedintelui actual, generalul Austin a declarat: „Ceea ce au realizat trupele noastre în Irak în aproape nouă ani este cu adevărat remarcabil. Ele au reuşit împreună cu aliaţii noştri şi mulţi civili hotărâţi să alunge de la putere un dictator brutal şi să redea libertatea poporului irakian". Nici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petre Turlea - Romanii si unguriiTrăind în exil în Occident din 1925 - în urma aventurii cu Elena Lupescu, aventură folosită de prim-ministrul I.I.C. Brătianu pentru a-l înlătura de la succesiunea la Tron -, prinţul Carol aspira, după moartea tatălui său, Ferdinand, în 1927, să vină pe Tronul României, detronându-şi fiul minor, Mihai. Pentru a-şi atinge scopul a încercat o mulţime de metode, unele imorale, altele de-a dreptul aventuriste, şi nu s-a dat înlături chiar de la trădarea intereselor României. Dovedea astfel, din nou, că pune mai presus de interesele României, propriile interese, aşa cum făcuse în 1918, 1919, 1925...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Carol ICarol a citit următorul text: „Războiul european s-a declarat. În fața acestei situații periculoase, simt nevoia să mă consult cu bărbații de stat ai țării mele, care m-au susținut cu sfaturile lor binevenite în cursul domniei mele, pentru a cunoaște părerea lor în aceste momente grele. Înainte de a vă expune situația așa cum o văd eu, fac apel la discreția Dumneavoastră pentru a-mi ușura greaua sarcină și imensa responsabilitate ce apasă asupra mea, astăzi mai ales, când România se găsește în fața unei hotărâri care va decide viitorul său. O politică de sentiment îmi pare inadmisibilă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Salut marinărescPremieră mondială, românească

Admiratorilor bătrânelor corăbii ce mai străbat, încă, nesfârșitele întinderi albastre ale mărilor și oceanelor, le este îndeobște cunoscută superba imagine a unui velier manevrând pentru a căuta și aborda gura de intrare în port. Și cum mai toate aceste corăbii sunt, astăzi, doar nave școală necesare instruirii tinerilor cadeți aflați în marșul lor către devenirea profesională, este lesne de înțeles că la bordul unei asemenea nave nu poate trona decât spiritul de aventură al celor ce, poate, nici n-au împlinit, încă, douăzeci de ani. Ei, bine, pe o asemenea navă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Hilde KrügerSeducţia ca armă de spionaj

Hilde Krüger a visat la o cariera în cinematografie, dar rolul jucat de in viata reală a fost de femeie fatale. Ca spion, a manipulat pe cel mai bogat om din America, dar şi pe numeroşi politicieni, devenind astfel unul dintre agenţii de top al celui de-Al Treilea Reich în străinătate.

Pe data 9 februarie 1941, un automobil oprea la punctul de graniţă Nuevo Laredo, la frontiera dintre S.U.A. şi Mexic. Printre călători se afla şi o femeie blondă foarte fumoasă, care s-a legitimat ca fiind cetăţean american. A arătat o scrisoare de recomandare semnată de Jean Paul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Statul-national-legionar-Cadrul legislativDacă tot se vorbeşte despre un „Proiect de ţară", ar fi de dorit ca cel puţin şeful statului - dacă nu toţi cei implicaţi - să citească discursul Generalului Ion Antonescu din 7 septembrie 1940. Desigur, păstrând raportul timp-spaţiu şi adaptarea la secolul al XXI-lea. Eventual să ia notiţe. Pentru a supravieţui ca naţiune, de Ţara de care vorbea atunci Ion Antonescu avem nevoie, nu de corupţie, politiciamisme de tavernă şi cotele de migratori (nu refugiaţi, cum se minte cu neruşinare). In colonia de la hotarul de răsărit al U.E. se fură ca-n codrul Vlăsiei. România este din nou în poziţia de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Senat SUAIn anul 1991 S.U.A. au recunoscut dreptul Reunificării Moldovei cu România!

La 28 Iunie 1991 Senatul S.U.A. a emis rezoluţia 148, prin care hotărăşte că Guvernul S.U.A. trebuie să susţină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova. După 25 de ani, în 2016, ambasadorii S.U.A. ignoră Rezoluţia 148/1991 a Senatului, emiţând declaraţii potrivnice intereselor României, partener strategic al ţării lor. (Redacţia ART-EMIS).

Rezoluţia 148 din 28 iunie 1991 - Documentul ascuns opiniei publice de politicienii din România şi Republica Moldova[1]

„CONGRESUL...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Mr. (r) Ilie GorjanIntrarea României în război a fost decisă la Consiliul de Coroană din 14 august, ţinut la Palatul Cotroceni, unde s-a desfăşurat o dezbatere dramatică, situată, prin măreţia ei, la înălţimea momentului istoric, între partizanii celor două orientări: securitate naţională şi unitate naţională. Petre Carp, adeptul securităţii naţionale, a rostit cuvinte coborâte parcă din tragedia unui mare scriitor din Grecia veche: „Am trei fii, îi dau Maiestăţii voastre să se bată şi să moară. Iar eu mă voi ruga lui Dumnezeu ca armata română să fie bătută căci numai astfel România va putea fi scăpată". La...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Primul război mondial - consideraţii generale

David PraporgescuGermenii primului război mondial s-au ivit încă din anul 1882 când s-a constituit Tripla Alianţă din Germania, Austro-Ungaria şi Italia, alianţă militară formată, așadar, pe de o parte, din Imperiul Austro-Ungar (constituit la rându-i în anul 1867) ce stăpânea teritorii întinse din centrul şi sud-estul Europei, şi, de pe altă parte, din Germania, un stat revanșard, cu tendinţe expansioniste, care, sub conducerea autoritară a ,,cancelarului de fier", Otto von Bismarck, reuşise să se unifice în 1871 în jurul Prusiei, câştigătoarea de faimă a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Tricolor-unireFragment din cartea de amintiri, semnată de autorul textului Declarației de Independență a Republicii Moldova, domnul ambasador, dr. Aurel Preda: „Memoriile unui diplomat oarecare", Editura Victor, București, 2009, p.276-296.

La o lună şi ceva de la acea întâlnire, la început de decembrie 1991, primesc din nou un telefon de la domnul Nedelciuc, care îmi solicita o nouă întâlnire în acelaşi loc, la Bordei. Este însoţit de acelaşi companion. Este decembrie şi e început de vifor. O pală a vântului face ca paltonul însoţitorului lui Nedelciuc să se deschidă. O clipă e suficient să-mi dau seama...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Tricolor RODe ce n-a avut loc re-Unirea acum 25 de ani și de ce Republica Moldova n-a devenit independentă nici după 25 de ani?

Fragment din cartea de amintiri, semnată de autorul textului Declarației de Independență a Republicii Moldova, domnul ambasador, dr. Aurel Preda: „Memoriile unui diplomat oarecare", Editura Victor, București, 2009, p.276-296.

„Analiştii politici" de la Bucureşti au întors pe toate feţele acest eveniment şi - în loc de a cataliza poporul pentru a forţa conducătorii ţării, ezitanţi sau, mai rău, contaminaţi de nostalgia imensităţii Estului - s-au apucat să emită idei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

RomâniaDe ce n-a avut loc re-Unirea acum 25 de ani și de ce Republica Moldova n-a devenit independentă nici după 25 de ani?

În ziua când s-au împlinit 20 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a R. Moldova, am publicat un interviu cu ambasadorul Aurel Preda, autorul principal al acestui document[1], în care s-a explicat cine și cum a scris proiectul Declarației de Independență a R. Moldova. Numai că și azi, V. Matei, se tot laudă din răsputeri că anume el este autorul. Mai mult, după doi ani de la acel interviu, la o conferință omagială în preajma Zilei Independenței, la Institutul de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Avioane Ro WW2În cel de-Al Doilea Război Mondial Forţele Aeriene Regale Române au purtat un război aerian dur, cu grele „Bătălii aeriene pentru România", uneori chiar mai dure decât „Bătălia Angliei". Acestea s-au desfăşurat pe cele două fronturi:
- în Campania din Est (împotriva aviaţiei Aliate între 22 iunie 1941 şi 23 august 1944;
- în Campania din Vest (împotriva aviaţiei Axei, între 9 septembrie 1944 şi 12 mai 1945.

Campania din Est

- Bătălia aeriană purtată în cadrul Operaţiei Barbarossa (22 iunie 1941 - 31 decembrie 1941;
- Participarea Forţelor Aeriene Regale Române la ofensiva aeriană strategică a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion I. C. BrătianuLa 28 august 2016, când oficialităţile de la Bucureşti au marcarcat 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, s-a difuzat o apreciere neconformă cu realitatea istorică. La festivitatea din Parcul Carol, preşedintele Iohannis a declarat: „Onorăm astăzi curajul şi determinarea regelui Ferdinand, rămas în istoria naţională drept întregitorul, dar şi contribuţia reginei Maria, care prin stăruinţă şi diplomaţie, a jucat un rol important în recunoaşterea internaţională a victoriei în Marele Război". Sunt singurele nume evocate de preşedintele României în discursul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Conferinţa de la Chişinău 31 mai 2016„O nație nu poate să prospere dacă nu este sănătoasă și bine hrănită". Acesta era crezul Mareșalului Ion Antonescu, exprimat în Declarația făcută la Bălți în ziua de 11 aprilie 1942 în urma inspecțiunilor făcute în Basarabia în zilele de 7-11 aprilie[1]. Acest corolar enunțat de General, relevă esența politicii promovate în Basarabia și ne impune o cercetare mai aprofundată a rolului pe care l-a avut în redresarea sistemului sanitar din regiune. Demersului înaintat va contribui la revizuirea unor evenimente și fapte puțin analizate în literatura de specialitate, cum ar fi starea sanitară a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Președinte de Onoare al A.O.Ş.R., art-emisReînființarea Academiei de Științe din România sub numele de Asociația Oamenilor de Știință din România - context istoric, inițiatori

Proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport la 11 iunie 1948, reforma învățământului de toate gradele au pus bazele unor transformări profunde în structura economică, socială și politică în țara noastră. În urma transformării Academiei Române în Academia Republicii Populare Române în anul 1948 (sursa: Monitorul Oficial), în perioada 1949-1968...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Intrarea României in primul Război Mondial-presaÎn august 2016 s-au organizat mai multe sesiuni ştiinţifice, dezbateri, expoziţii, adunări festive (comemorative) prilejuite a împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, care pentru români a avut o semnificaţie cu totul deosebită[1].

Pentru guvernanţii de la Bucureşti, pentru Armată, pentru unele muzee, dar mai ales pentru mass-media, data intrării României în Război a fost 27 sau 28 august 1916. Astfel, în ziua de 27 august 2016 a avut loc festivitatea desfăşurată în Parcul Carol din Bucureşti, la Mormântul Eroului Necunoscut, la care a luat cuvântul Klaus...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Președinte de Onoare al A.O.Ş.R.La 5 iulie 1941 a fost eliberat orașul Cernăuți, iar la 16 iulie orașul Chișinău. Printr-un comunicat oficial, din 25 iulie, s-a anunțat că lupta pentru restabilirea graniței de răsărit s-a încheiat. Peste două zile, la 27 iulie, Adolf Hitler i-a solicitat lui Antonescu colaborarea militară dincolo de Nistru, iar acesta a acceptat. În aceste condiții, Academia de Științe și-a continuat activitatea, dar evident, în limite mai restrânse. Chiar și în vremuri de război, Academia de Științe din România a desfășurat o intensă activitate, vizând atât problemele teoretice, cât și cele de ordin practic și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Kremlin 2Guvernul sovietic s-a mutat la 12 martie 1918 de la Petrograd (cum se numea atunci St. Petersburg) la Moscova. Lenin a ales drept reședință clădirea Senatului din Kremlin, iar camera sa continuă să fie menținută în stare muzeală. Și Stalin a avut în clădire camere pentru uz personal. Șoimii argintii de pe turnuri au fost inlocuiți cu steaua roșie, în timp ce zidul din apropierea mausoleului lui Lenin a fost transformat în zidul necropolei Kremlinului. Mănăstirea Ciudov și Mănăstirea Înălțării Domnului, cu minunatele catedrale ale sec.al 16-lea au fost dezafectate pentru a face loc Școlii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

StrumaÎn 16 decembrie 1941 vasul Struma sub pavilion panamez părăsește Constanța având la bord 769 evrei români emigranți cu destinația finală Palestina. Ajung la Istanbul unde autoritățile turcești nu le permit nici să debarce nici să-și continue drumul. Arabii făceau presiuni să nu le permită debarcarea iar britanicii, care controlau Palestina, să nu-i lase să ajungă acolo. Timp de zece săptămâni vasul rămâne ancorat în rada portului, pasagerii fiind aprovizionați cu alimente și medicamente de către comunitatea evreiască din oraș. Britanicii, la presiunea organizațiilor evreiești, acceptă în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Președinte de Onoare al A.O.Ş.R.Pentru informarea celor care cunosc mai puţin istoricul şi personalităţile prestigioasei Academii a Oamenilor de Ştiinţă din România (A.O.Ş.R.), vă prezentăm o adaptare a dialogului dintre General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Președintele de Onoare al Academiei şi Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Preşedinte al Secţiei de istorie şi Arheologia a A.O.Ş.R. (Redacţia ART-EMIS)

Înființarea Academiei de Științe din România

Afirmarea științei românești, relațiile dintre oamenii de cultură au evidențiat necesitatea înființării unui organism de coordonare și îndrumare la scară națională. Istoricul Dan...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Kremlin-MoscovaKremlinul din Moscova este cel mai cunoscut kremlin („citadelă rusească"). Este un complex fortificat care include palatele Kremlinului și catedralele Kremlinului și care domină Piața Roșie din Moscova. Complexul servește astăzi ca reședință oficială și ca principal loc de muncă al președintelui Federației Ruse. Locul kremlinului moscovit a fost populat încă din al doilea mileniu înante al erei antice. Originile lui au fost o structură fortificată Viatici pe Dealul Borovițki unde râul Neglinnaia se revarsă în râul Moscova. Slavii au ocupat în secolul al XI-lea partea de sud-vest a dealului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Posada 1330Osemintele armaşului Danciu au fost aduse din Ardeal chiar de fiul său, Matei Basarab. Pe drumul acela, al pribegiei şi bejaniei, al lăcrimii, îşi găsise scăpare şi bietul Matei Basarab, ducându-se la bunul său prieten, Gheorghe Rakoczi, principele Ardealului (1630-1648), cel care era în bune relaţii nu doar cu Domnul Ţării Româneşti, Matei Basarab, dar şi cu Vasile Lupu, Domnul Moldovei. Credem că pe acest drum scăpase, probabil, şi Carol Robert de Anjou, după ce plecase din Cetăţuia Râmnicului, noaptea, cu spaimă şi cu gheaţă în suflet şi în spate! Că oamenii lui Basarab I l-au urmărit până...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Posada 1330Bănuim, însă, că Basarab I a fost extrem de dibaci, dând dovadă de multă inteligenţă, de vreme ce-l lăsase pe acel Bako să ajungă cu bine la ai săi, „sub cetatea Argeşului". De asemenea, cred că ştia de darurile de preţ ce i le făcuse Doamnei Anca, la Râmnic: acea coroană de aur, de tip apusean, unică în ortodoxia domnilor munteni ai Evului Mediu, dar şi de darurile date altor boieri, pe la care trecuseră, prin Ţara Loviştei, spre a ajunge cât mai repede, şi în siguranţă, la Curtea de Argeş. Bănuim, de asemenea, că ungurii nu şi-au dat niciunul seama că li se-ntinsese o teribilă cursă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Watts Larry-Fereste-ma-doamne-de-prieteni 28 august 1968Intervenţia preşedinţiei americană

În mod paradoxal, în timp ce căuta sprijinul Beijingului, în cadrul comunităţii socialiste, Bucureştiul a primit ajutorul nesolicitat al Washingtonului, care ar fi putut fi decisiv în schimbarea intenţiilor Moscovei de a interveni în România, în perioada august – octombrie 1968[52]. Evaluând intenţiile U.R.S.S., la o întâlnire a Consiliului de Securitate Naţională, pe 23 august, directorul C.I.A., Richard Helms, a declarat că România „a adoptat una dintre cele mai ferme poziţii publice luate de vreun guvern în ce priveşte Cehoslovacia", fie el din Orient...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Posada 1330Copăceni - Racoviţa

Că numele de Gherghiţa nu corespunde celui de Racoviţa este oarecum de înţeles: ori Strykowski n-a reţinut cu exactitate denumirea toponimică, ori, într-adevăr, în vremea aceea (sfârşitul sec. al XVI-lea) actuala Racoviţă se numea Gherghiţa (şi era orăşel), nimeni alta decât vechiul Pretorium, unde-şi avea garnizoana romană, în anul 140 d.Hr., Procuratorul Aquila Fidus, al cărui mormânt se află şi acum în Dealul Mlăcii, intact, absolut deloc cercetat. Dacă Posada ar fi fost în Dâmboviţa, cu siguranţă că măcar unul din cei „trei stâlpi de piatră", foarte mari, săpaţi cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

23 august 1944 Telegrama Stockholm23 august 1944, despre care s-a scris şi comentat de pe diverse poziţii, va rămâne încă multă vreme învăluit în ceaţă. Arhivele sovietice şi ale „aliaţilor" nu permit nici astăzi accesul la multe documente care ar aduce adevărul la lumină despre perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Singurul trăitor implicat în evenimentele de atunci, aflat încă în viaţă(?), a minţit - fie direct, fie prin omisiune. Cât a fost lucid, nu a avut demnitatea să-şi recunoască compromisurile şi trădările. Poate înainte de a pleca în călătoria cea mare va mai vorbi... dar este aproape imposibil de crezut...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.