Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Watts Larry-Fereste-ma-doamne-de-prieteni 28 august 1968Spre mijlocul anilor 70, într-un discurs adresat ofiţerilor cehoslovaci, Tito a făcut următoarele afirmaţii: „Noi nu suntem membri oficiali ai Tratatului de la Varşovia. Însă, atunci când cauza socialismului, comunismului şi a clasei muncitoare va fi în pericol, vom şti ce atitudine să luăm. Obiectivele noastre sunt comune cu ale Uniunii Sovietice"[26]. După cum explica Emil Bodnăraş, ambasadorului american la Bucureşti, în aceeaşi perioadă: „...România s-a gândit să se retragă din Pactul de la Varşovia, la fel cum făcuseră şi albanezii în 1968, dar a ajuns la concluzia că era mai bine să...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Larry Watts-Fereste-ma-doamne-de-prieteni 28 august 1968Planurile de apărare a României în faţa invaziei U.R.S.S., Ungariei şi Bulgariei

Denunţarea invaziei

Continuarea acţiunilor trupelor sovietice şi ale membrilor Tratatului la frontierele române au făcut ca paradei militare, programate pentru 23 august, să cuprindă şi modificări prin includerea unităţilor Gărzilor Patriotice, ceea ce indica intenţia clară a guvernului român de a opune rezistenţă. Dupa o constatare explicita că nu exista nici o posibilă justificare pentru invadarea militară a unui stat socialist şi că, printr-o astfel de acţiune, URSS şi aliaţii săi „încălcau flagrant...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Posada 1330Sunt locuri, în lume, în care ar tebui să intri cu pioşenie, călcând ca pe aburi de sânge, încă şi acuma fierbinţi; ca într-o cadedrală, unde ştii că, sub lespezi reci, de piatră, dorm cei atât de greu osteniţi de ţinerea-n mână a lancei, a scutului, sabiei, în aprige vâltori, pe câmpuri de bătălie, pentru viaţă ori pentru moarte! Unul dintre aceste locuri pe pământ românesc a fost, şi-o rămâne în veac, acea Posadă (cum a denumit-o Nicolae Iorga), unde neamul nostru şi-a pus temelia întâiului său descălecat de la Burebista încoace! Cum istoricii, ca şi noi, ca şi alţii, sunt oameni, nu un cor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Atentat la Mareşal 4Mărturia comisarului, confirmată de declarația lui Tudor Djonat. Comisarul de siguranţă nu minţea. Chiar Tudor Djonat recunoştea în prima declaraţie scrisă cum a fost arestat: „Ajuns în sat am găsit nişte ţărani cosind fân pe care i-am rugat să-mi dea explicaţii cum să ajung la Călimăneşti sau Râmnicu Vâlcea; ei mi-au spus că imediat merg şi ei. Mergând am ajuns la un şopron unde am cerut unui om un pic de apă şi acesta mi-a spus că nu-i bine să beau apă şi mi-a dat ţuică. De acolo am luat un băiat să mă conducă; ei mi-au spus că e mai bine să merg la Olăneşti şi de acolo să iau cursa spre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Atentat la Maresal 3Tudose P. Iorgulescu, un băiat de 13 ani, elev la Şcoala Primară cl. VII-a din Comuna Cheia, satul Gurguiata, va declara anchetatorilor: „În ziua de Sâmbătă 29 Iulie a.c., a venit la casa tatălui meu un căpitan decorat (este vorba despre Tudor Djonat - n.a), care a cerut mâncare şi ţuică de băut. A băut o litră de ţuică şi a plătit 500 lei. S'a îmbătat şi a cerut tatei să mă lase să-l duc peste deal la Călimăneşti, dar fără să trecem din Băile Olăneşti. Când să intrăm în Băile Olăneşti, m'a ameninţat cu pistolul pentru a mă speria, eu am fugit. Am spus tot acasă. Tot în ziua de Sâmbătă pe la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pamfil ŞeicaruSentinţa: de la degradare civică, la moarte

La numai două zile distanţă, „Universul", ziarul care a relatat pas cu pas acest proces al marilor „criminali de breaslă", scria că „domnul consilier" Ţabrea, preşedintele acestui „tribunal al poporului", în fapt un pluton juridic de execuţie, pronunţa sentinţa: „Eri dim. la ora anunţată, sala de şedinţe era ocupată până la ultimul loc. În altă sală, judecătorii au intrat în deliberare. Orele se scurg anevoios şi nervozitatea celor din sală creştea. Se fac prognosticuri asupra sentinţei, mai ales de reprezentanţii presei. La ora 13 apar judecătorii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

P.Turlea-Regele Mihai si Maresalul AntonescuÎn numărul din 24 august 1944 al ziarului „Universul" – la fel ca şi în celelalte ziare din aceeaşi zi –ediţie pregătită în dupăamiaza lui 23 august, când încă nu se ştia de lovitura de stat, găsim ultimul articol laudativ la adresa activităţii Mareşalului Ion Antonescu. Erau prezentate vizitele la unele spitale (din Râmnicu Vâlcea, Z.1 nr. 14 din Predeal), unde găsise ordine şi curăţenie. La spitalul Asigurări din Buşteni, unde găsise „rea gospodărire, o lipsă de curăţenie nepermisă pentru un spital", ordonase ca administratorul să fie internat într-un lagăr şi pus sub anchetă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pamfil ŞeicaruApelul inculpaţilor

Se face apelul inculpaţilor, fiind prezenţi: Ionel Dumitrescu, zis Dimitrescu, Romulus Dianu, Romulus Seişeanu, Ilie Rădulescu, Ilie Popescu-Prundeni, Alexandru Hodoş, Radu Demetrescu-Gyr; fiind absenţi: Pamfil Şeicaru, Stelian Popescu, Grigore Manoilescu, Gabriel Bălănescu, Pan M. Vizirescu, Aurel Cosma şi Dobre Ion zis Nichifor Crainic.
Ionel Dumitresacu, zis Dimitrescu, 40 de ani, născut în Bucureşti, avocat, ziarist.
Romulus Dianu: Vârsta 40 ani, născut în Bucureşti, de profesie ziarist şi scriitor, domiciliat în Bucureşti, str. Arhitect Mincu nr 9.
Romulus Seişteanu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Atentat la Maresal 2Pentru o mai corectă şi complexă documentare, vă invit să citiţi un fragment din volumul Dr. Florian Bichir, Bucureşti, Editura RAO, 2015, „Atentat la Mareşal. Olăneşti, 28 iulie 1944. Ion Antonescu - ţinta paraşutiştilor sovietici": „Primul cercetător care abordează în istoriografie subiectul acestui atentat este Cristian Troncotă, care, în revista „Dosarele Istoriei" publică câteva rânduri dedicate acestui episod[4]. Reputatul istoric al serviciilor secrete va reveni ceva mai pe larg în volumul Glorie şi tragedii - momente din istoria serviciilor de informaţii şi contrainformaţii române pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pamfil Şeicaru, art-emisAstăzi este de neînchipuit o societate liberă fără presă, chiar dacă presa nu joacă tot timpul rolul onest de cîine de pază al democraţiei. Deşi au apărut voci care acuză ba în stânga, ba în dreapta că se pune botniţă presei, nici nu realizăm probabil cât de departe suntem de acest fenomen. Am făcut această scurtă introducere pentru a putea face o incursiune în trecut pentru a exemplifica ce înseamnă pericolul „botniţei pentru presă" şi teroarea politică a unui regim de tip totalitarist în speranţa că astfel de vremuri vor rămâne doar pagini negre de tristă amintire ale istoriei. Soarta, sau...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Atentat la Maresal 1Olăneşti. O mică localitate aflată sub umbra pădurilor şi a muntelui, binecuvântată cu ape tămăduitoare. O localitate unde şi-au găsit loc de popas, linişte şi alinarea suferinţelor nenumăraţi oameni anonimi, dar şi personalităţi istorice. La începutul anilor '60, bariera de cale ferată care despărţea Râmnicul de trecerea peste Olt s-a lăsat în faţa a două maşini; un „Зил" negru şi o „Волга". În „Зил" era Gheorghe Gheorghiu-Dej care venea deseori la Olăneşti să se trateze, iar în „Волга" se afla garda personală a celui care scosese trupele sovietice din România. La atât se rezuma garda...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Procese verbale - Casca sovietica ww2Cum au sfârşit femeile care nu s-au lăsat siluite de militarii sovietici, după 23 august 1944

Numeroase dosare de anchetă păstrate la Arhivele Judeţului Hunedoara prezintă cazurile tragediilor provocate de ostaşii sovietici care au tranzitat judeţul din toamna anului 1944 şi în 1945. Zeci de femei le-au căzut victime, iar de cele mai multe ori autorii violurilor şi crimelor nu au mai fost traşi la răspundere. Uneori, însă, localnicii au găsit prilej să să răzbune pe „oaspeţii" lor. Arhivele judeţului Hunedoara au păstrat numeroase dovezi ale atrocităţilor comise de sovietici în Hunedoara...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Ioan Alecu Sion - Ordinul Mihai ViteazulÎn urmă contraatacului sovietic de pe 19 noiembrie 1942, nu mai puţin de cinci divizii româneşti au fost încercuite la Stalingrad. După trei zile de rezistenţă crâncenă, generalul Ioan Sion îi conduce pe cei 30.000 de supravieţuitori printre liniile sovietice, dar plăteşte preţul suprem încercând să-şi salveze oamenii. După ce s-a remarcat în luptele pentru eliberarea Basarabiei, dar şi în cele date în jurul Odesei, generalul Sion primeşte comandă greu încercatei Divizii 15 Infanterie. Detaşat la Stalingrad, el reuşeşte în orele cruciale ale operaţiunii Uranus să respingă atacurile sovietice...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion AntonescuParticiparea armatei române la Războiul din Răsărit a avut şi o altă dimensiune surprinsă şi subliniată cu acurateţe în chiar ziua de 22 iunie 1941[69]. El a fost definit şi proclamat drept Sfânt, fiind declanşat cu scopul reintrării în drepturile noastre istorice, naţionale, pentru lichidarea comunismului internaţionalist şi ateu, dar şi pentru apărarea credinţei creştine, care reprezenta şi reprezintă predicatul ontologic-spiritual fundamental al civilizaţiei româneşti şi europene. În binecunoscutul Ordin către Armată din 22 iunie 1941, generalul Antonescu reuşea să împletească în mod...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petre Turlea-Evrei si romani în secolul XXProbleme controversate prezentate în volumul „Evrei şi români în secolul XX"

Raporturile dintre români şi evrei în secolul XX au fost foasrte complexe. Volumul „Evrei şi români în secolul XX", vol.II nu-şi propune să fie o monografie, să le trateze în ansamblu şi amîănunţit. Nu-şi propune nici să fie o istorie a evreilor din România. Şi, de asemenea, nu-şi propune să dea răspuns la toate întrebările. Bineînţeles, nu are nici pretenţia că va oferi ultimul cuvănt, adevărul deplin, de necontestat, asupra temei respective, dar subiectivismul deformator al prezentării istorice se va încerca să fie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

SSI În anul 1939 personalul Legaţiei germane la Bucureşti depăşea 300 de persoane, fiind cel mai numeros. Serviciul de informaţii al Legaţiei funcţiona sub acoperire, sub denumirea de „Biroul pentru propaganda sportivă în România". În anul următor au fost înfiinţate noi birouri de spionaj la Giurgiu, Ploieşti, Braşov, Sibiu, Timişoara, Cernăuţi, Chişinău. Este de remarcat meticulozitatea germană: toate persoanele importante din România, mai ales din domeniul vieţii politice, aveau propriile fişe, cu indicatori obligatorii: partidul politic în care activează, sentimentele politice reale...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vacarciuc DanielaOamenii, cei lipsiți de orgoliu sunt recunoscători semenilor lor care posedă virtuți ce-i impresionează.Și asta indiferent de ce scriu istoriile. Sacrificiul în numele națiunii este o calitate extrem de rară în veacul extremelor, iar eroii mai sunt contestați de urmași. Numele lui Ion Antonescu este arhicunoscut în mediul European, implicit cel românesc: unii îl prezintă ca pe un mare patriot, sacrificat în numele curajului de a protesta unui imperiu monstruos al ideologiei terorii, iar alții- ca pe un provocator al holocaustului. Starea de supraexpunere a acestui personaj istoric este...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

SSI-AbwehrDatorită poziţiei strategice ocupate de teritoriile româneşti, acestea au constituit dintotdeauna un adevărat „magnet" atât pentru marile puteri, cât şi pentru ţările vecine. Pe lângă sângeroasele confruntări armate cărora am fost nevoiţi să le facem faţă, nu trebuie sa uităm un alt tip de război, şi anume cel desfăşurat pe frontul secret. Imperiul Habsburgic, Imperiul German şi, apoi, Germania şi-au manifestat, pe fondul tendinţelor expansioniste şi al conflictelor mondiale, un interes aparte faţă de aspectele politice, economice, sociale, militare, culturale, etnice ale...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Regele FerdinandConsiliul de Coroană care urma să clarifice poziţia României în raport cu cele două blocuri militare a avut loc în ziua de 21 iulie/3 august 1914. In aceeaşi zi regele a comunicat ministrului german la Bucureşti, Waldhausen, că a întreprins deja măsuri pentru a pregăti mobilizarea care va fi decisă de Consiliu. Carol I se pronunţa categoric pentru mobilizare în vederea intrării în război alături de Puterile Centrale. Intr-o telegramă trimisă la Berlin, Waldhausen aprecia atitudinea loaială a regelui şi mai relata că şeful guvernului român i-ar fi promis că va sprijini acţiunea germană, nu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Biblioteca B.P.Haşdeu, ChişinăuAdversitatea lui N. Titulescu faţă de Germania, afişată zgomotos după 1933, echilibristica politică şi economică utilizată de Bucureşti după debarcarea lui N. Titulescu şi în special din perioada monarhiei autoritare, când Carol al II-lea devenise principalul factor de decizie al politicii externe, au creat neîncredere şi antipatie la Berlin. În replică, politica duplicitară a regelui faţă de Germania a fost taxată indirect de catre Hitler prin „dezinteresul" - termen stipulat la punctul 3 din Protocolului adiţional secret al Pactului Ribbentropp-Molotov - privind Basarabia lasată pradă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

URSS-RusiaIn deceniul anilor '80 ai secolului trecut, când Războiul Rece încă se dezvolta, superputerile au încetat să mai fie privite ca aflate undeva deasupra tuturor celorlalte state şi să constituie o entitate aparte de temut. Acest lucru era un adevăr dureros şi evident pentru Uniunea Sovietică, care încetase să mai fie un rival prea de temut pentru Statele Unite, deși deținea circa 8.400 de focoase nucleare, mai multe decât adversarii americani și o armată terestră de circa 15.000 de tancuri. U.R.S.S. nu mai era capabilă să domine Europa Centrală sau de Est, atâta timp cât se confrunta cu un acut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. ioan Scurtu, art-emisDe-a lungul istoriei, românii și sârbii au avut adesea o istorie comună. De la mijlocul secolului al XIX-lea obiectivul celor două popoare a fost obținerea independenței de stat față de Imperiul Otoman. În acest scop au urmărit să folosească disputele între Marile Puteri, care urmăreau să beneficieze de pe urma crizei orientale și a „omului bolnav", cum era numit respectivul Imperiu. La 18/30 iunie 1876, Serbia și Muntenegrul au declarat război Imperiului Otoman. Pe acest fond a avut loc întâlnirea de la Reichshstadt (Boemia) a împăraților Austro-Ungariei și Rusiei, care au realizat o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion AntonescuDupă ce refuzase oferta regelui în februarie 1937, cînd Carol al II-lea avusese o tentativă de captare a Legiunii în scopul orientării tineretului legionar către proiectul său de instaurare a regimului personal, Codreanu, în căutare de aliaţi politici, s-a apropiat de Iuliu Maniu, un adversar declarat al practicilor autoritare ale lui Carol al II-lea. După perfectarea pactului de neagresiune electorală din 25 noiembrie 1937, Codreanu a declarat în conferinţa de presă organizată, la 29 noiembrie 1937, la sediul Mişcării Legionare din str. Gutenberg nr. 3 că: „Eu sunt pentru o politică externă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Templierii la TitestiRăzbunarea cavalerilor templieri care l-au ajutat pe Basarab I împotriva lui Carol Robert de Anjou

Ordinul Templierilor, creat după prima cruciadă (1096), a fost înființat în 1119 la Ierusalim de către Hugues de Payens cu scop de apărare a Țării Sfinte și a fost recunoscut oficial de biserică în 1129. Se distingeau după tunicile albe cu cruce roșie, fiind bine antrenați, educați și disciplinați. Având inițial rolul de protecţie a pelerinilor creștini în Țara Sfântă, au devenit treptat o puternică organizație militară și bancară. Ei au creat și o puternică infrastructură economică în întreaga...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Biblioteca B.P. Haşdeu, ChişinăuÎn decembrie 1923, Federaţia Comunistă Balcanică a adoptat o rezoluţie care impunea Partidului Comunist din România să-şi asume programatic teza luptei pentru autodeterminare până la despărţirea de statul român a Basarabiei, Transilvaniei şi Dobrogei. O astfel de iniţiativă ce susţinea expres destrămarea statului român, plasa P.C.d.R. pe poziţii clar antinaţionale[20]. La scurt timp după eşuarea Conferinţei Româno-Sovietice de la Viena, P.C.d.R. a lansat lozinca autodeterminării Basarabiei şi susţinerea unui plebiscit în provincia dintre Prut şi Nistru, iar în urma Congresului P.C.d.R. din august...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mareşal Ion AntonescuLider incontestabil al unui război cu profund caracter naţional, întrucât cel de al doilea război al României a urmărit Reîntregirea ţării, după cum campania eroică din anii 1916-1919 a urmărit Întregirea ei, Mareşalul Ion Antonescu a rămas în conştiinţa românească prin faimosul îndemn „Români vă ordon: Treceţi Prutul"[1]. Acest „Ordin de zi către Armată" lansat în dimineaţa zilei de 22 iunie 1941 a marcat unul din momentele astrale ale devenirii româneşti, alături de alte zile faste, precum 24 ianuarie 1959, 9 şi 10 mai 1877, 1 decembrie 1918[2]. Totodată, campania României în Est, declanşată...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Monument LeipzigMonumentul închinat „Bătăliei Națiunilor" de la Leipzig este o operă aproape necunoscută francezilor și chiar sfidată, mai ales că se află spre estul Germaniei, dar trebuie spus că nici pentru nemți nu este prea popular monumentul, ei rămânând surprinși când dau cu ochii de el. Este o tristă realitate că cel mai mare memorial al Europei este și cel mai puțin cunoscut în lume. Monumentul numit de germani Volkershalachdenkmal, a fost inaugurat în 1913 de kaiserul Wilhelm al II-lea pentru a comemora, după exact 100 de ani un eveniment epocal care a avut loc lângă Leipzig, adică „Bătălia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Alexandru Moraru, ChişinăuLa 31 mai 2016 în incinta Bibliotecii Centale a B.M. „B.P.Haşdeu" s-au desfăşurat lucrările Conferinţei Ştiinţifice „Mareşalul Antonescu în istorie şi istoriografie". Conform relatării profesorului Sergiu Cataraga, „este pentru prima dată în istorie, de la cel de-Al Doilea Război Mondial până în prezent, când se discută liber, aici, în centrul Chişinăului, despre personalitatea mareşalului Ion Antonescu". Manifestarea ştiinţifică a fost organizată cu prilejul comemorării la 1 iunie 2016, a 70 de ani de la asasinarea mareşalului Antonescu, iniţiativa aparţinând cunoscutului istoric arhivist şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Acad. Dinu C. Giurescu, art-emisRăzboiul de independenţă (1877-1878)

Între Unirea Principatelor 1859 şi 1876 a avut loc o restaurare treptată a drepturilor statului român, prin importantele reforme interne de structură, creşterea şi dotarea forţelor sale armate, încheierea unei serii de convenţii cu Austro-Ungaria, Rusia, Serbia privind comunicaţiile poştale şi telegrafice, navigaţia fluvială, jurisdicţia civilă precum şi convenţii comerciale cu Austro-Ungaria, Franţa, Italia, Marea Britanie, Olanda, Elveţia... Răscoala Bosniei şi Herţegovinei, apoi a bulgarilor, participarea Serbiei şi Muntenegrului alături de răsculaţi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Elena cu Mihai in brateRegele Mihai al României s-a născut în 25 octombrie 1921 la Sinaia. Părinții săi, Carol al II-ea și Elena a Greciei se cunosc la Lausanne, în Elveţia, unde se logodesc la 12 ianuarie 1921, după care participă împreună la oficierea la Bucureşti a logodnei principesei Elisabeta (sora lui Carol) cu George al Greciei. Tinerii logodnici Carol și Elena călătoresc în Grecia, unde, la 10 martie 1921, în Catedrala Ortodoxă de la Atena, în prezenţa celor două familii regale şi a peste 80 de invitaţi se căsătoresc. Prezentă la eveniment, regina Maria îşi nota în jurnal temerile legate de viitorul...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.