Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Președinte de Onoare al A.O.Ş.R., art-emisReînființarea Academiei de Științe din România sub numele de Asociația Oamenilor de Știință din România - context istoric, inițiatori

Proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport la 11 iunie 1948, reforma învățământului de toate gradele au pus bazele unor transformări profunde în structura economică, socială și politică în țara noastră. În urma transformării Academiei Române în Academia Republicii Populare Române în anul 1948 (sursa: Monitorul Oficial), în perioada 1949-1968...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Intrarea României in primul Război Mondial-presaÎn august 2016 s-au organizat mai multe sesiuni ştiinţifice, dezbateri, expoziţii, adunări festive (comemorative) prilejuite a împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, care pentru români a avut o semnificaţie cu totul deosebită[1].

Pentru guvernanţii de la Bucureşti, pentru Armată, pentru unele muzee, dar mai ales pentru mass-media, data intrării României în Război a fost 27 sau 28 august 1916. Astfel, în ziua de 27 august 2016 a avut loc festivitatea desfăşurată în Parcul Carol din Bucureşti, la Mormântul Eroului Necunoscut, la care a luat cuvântul Klaus...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Președinte de Onoare al A.O.Ş.R.La 5 iulie 1941 a fost eliberat orașul Cernăuți, iar la 16 iulie orașul Chișinău. Printr-un comunicat oficial, din 25 iulie, s-a anunțat că lupta pentru restabilirea graniței de răsărit s-a încheiat. Peste două zile, la 27 iulie, Adolf Hitler i-a solicitat lui Antonescu colaborarea militară dincolo de Nistru, iar acesta a acceptat. În aceste condiții, Academia de Științe și-a continuat activitatea, dar evident, în limite mai restrânse. Chiar și în vremuri de război, Academia de Științe din România a desfășurat o intensă activitate, vizând atât problemele teoretice, cât și cele de ordin practic și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Kremlin 2Guvernul sovietic s-a mutat la 12 martie 1918 de la Petrograd (cum se numea atunci St. Petersburg) la Moscova. Lenin a ales drept reședință clădirea Senatului din Kremlin, iar camera sa continuă să fie menținută în stare muzeală. Și Stalin a avut în clădire camere pentru uz personal. Șoimii argintii de pe turnuri au fost inlocuiți cu steaua roșie, în timp ce zidul din apropierea mausoleului lui Lenin a fost transformat în zidul necropolei Kremlinului. Mănăstirea Ciudov și Mănăstirea Înălțării Domnului, cu minunatele catedrale ale sec.al 16-lea au fost dezafectate pentru a face loc Școlii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

StrumaÎn 16 decembrie 1941 vasul Struma sub pavilion panamez părăsește Constanța având la bord 769 evrei români emigranți cu destinația finală Palestina. Ajung la Istanbul unde autoritățile turcești nu le permit nici să debarce nici să-și continue drumul. Arabii făceau presiuni să nu le permită debarcarea iar britanicii, care controlau Palestina, să nu-i lase să ajungă acolo. Timp de zece săptămâni vasul rămâne ancorat în rada portului, pasagerii fiind aprovizionați cu alimente și medicamente de către comunitatea evreiască din oraș. Britanicii, la presiunea organizațiilor evreiești, acceptă în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Președinte de Onoare al A.O.Ş.R.Pentru informarea celor care cunosc mai puţin istoricul şi personalităţile prestigioasei Academii a Oamenilor de Ştiinţă din România (A.O.Ş.R.), vă prezentăm o adaptare a dialogului dintre General (r) Prof. univ. dr. Vasile Cândea, Președintele de Onoare al Academiei şi Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Preşedinte al Secţiei de istorie şi Arheologia a A.O.Ş.R. (Redacţia ART-EMIS)

Înființarea Academiei de Științe din România

Afirmarea științei românești, relațiile dintre oamenii de cultură au evidențiat necesitatea înființării unui organism de coordonare și îndrumare la scară națională. Istoricul Dan...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Kremlin-MoscovaKremlinul din Moscova este cel mai cunoscut kremlin („citadelă rusească"). Este un complex fortificat care include palatele Kremlinului și catedralele Kremlinului și care domină Piața Roșie din Moscova. Complexul servește astăzi ca reședință oficială și ca principal loc de muncă al președintelui Federației Ruse. Locul kremlinului moscovit a fost populat încă din al doilea mileniu înante al erei antice. Originile lui au fost o structură fortificată Viatici pe Dealul Borovițki unde râul Neglinnaia se revarsă în râul Moscova. Slavii au ocupat în secolul al XI-lea partea de sud-vest a dealului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Posada 1330Osemintele armaşului Danciu au fost aduse din Ardeal chiar de fiul său, Matei Basarab. Pe drumul acela, al pribegiei şi bejaniei, al lăcrimii, îşi găsise scăpare şi bietul Matei Basarab, ducându-se la bunul său prieten, Gheorghe Rakoczi, principele Ardealului (1630-1648), cel care era în bune relaţii nu doar cu Domnul Ţării Româneşti, Matei Basarab, dar şi cu Vasile Lupu, Domnul Moldovei. Credem că pe acest drum scăpase, probabil, şi Carol Robert de Anjou, după ce plecase din Cetăţuia Râmnicului, noaptea, cu spaimă şi cu gheaţă în suflet şi în spate! Că oamenii lui Basarab I l-au urmărit până...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Posada 1330Bănuim, însă, că Basarab I a fost extrem de dibaci, dând dovadă de multă inteligenţă, de vreme ce-l lăsase pe acel Bako să ajungă cu bine la ai săi, „sub cetatea Argeşului". De asemenea, cred că ştia de darurile de preţ ce i le făcuse Doamnei Anca, la Râmnic: acea coroană de aur, de tip apusean, unică în ortodoxia domnilor munteni ai Evului Mediu, dar şi de darurile date altor boieri, pe la care trecuseră, prin Ţara Loviştei, spre a ajunge cât mai repede, şi în siguranţă, la Curtea de Argeş. Bănuim, de asemenea, că ungurii nu şi-au dat niciunul seama că li se-ntinsese o teribilă cursă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Watts Larry-Fereste-ma-doamne-de-prieteni 28 august 1968Intervenţia preşedinţiei americană

În mod paradoxal, în timp ce căuta sprijinul Beijingului, în cadrul comunităţii socialiste, Bucureştiul a primit ajutorul nesolicitat al Washingtonului, care ar fi putut fi decisiv în schimbarea intenţiilor Moscovei de a interveni în România, în perioada august – octombrie 1968[52]. Evaluând intenţiile U.R.S.S., la o întâlnire a Consiliului de Securitate Naţională, pe 23 august, directorul C.I.A., Richard Helms, a declarat că România „a adoptat una dintre cele mai ferme poziţii publice luate de vreun guvern în ce priveşte Cehoslovacia", fie el din Orient...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Posada 1330Copăceni - Racoviţa

Că numele de Gherghiţa nu corespunde celui de Racoviţa este oarecum de înţeles: ori Strykowski n-a reţinut cu exactitate denumirea toponimică, ori, într-adevăr, în vremea aceea (sfârşitul sec. al XVI-lea) actuala Racoviţă se numea Gherghiţa (şi era orăşel), nimeni alta decât vechiul Pretorium, unde-şi avea garnizoana romană, în anul 140 d.Hr., Procuratorul Aquila Fidus, al cărui mormânt se află şi acum în Dealul Mlăcii, intact, absolut deloc cercetat. Dacă Posada ar fi fost în Dâmboviţa, cu siguranţă că măcar unul din cei „trei stâlpi de piatră", foarte mari, săpaţi cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

23 august 1944 Telegrama Stockholm23 august 1944, despre care s-a scris şi comentat de pe diverse poziţii, va rămâne încă multă vreme învăluit în ceaţă. Arhivele sovietice şi ale „aliaţilor" nu permit nici astăzi accesul la multe documente care ar aduce adevărul la lumină despre perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Singurul trăitor implicat în evenimentele de atunci, aflat încă în viaţă(?), a minţit - fie direct, fie prin omisiune. Cât a fost lucid, nu a avut demnitatea să-şi recunoască compromisurile şi trădările. Poate înainte de a pleca în călătoria cea mare va mai vorbi... dar este aproape imposibil de crezut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Watts Larry-Fereste-ma-doamne-de-prieteni 28 august 1968Spre mijlocul anilor 70, într-un discurs adresat ofiţerilor cehoslovaci, Tito a făcut următoarele afirmaţii: „Noi nu suntem membri oficiali ai Tratatului de la Varşovia. Însă, atunci când cauza socialismului, comunismului şi a clasei muncitoare va fi în pericol, vom şti ce atitudine să luăm. Obiectivele noastre sunt comune cu ale Uniunii Sovietice"[26]. După cum explica Emil Bodnăraş, ambasadorului american la Bucureşti, în aceeaşi perioadă: „...România s-a gândit să se retragă din Pactul de la Varşovia, la fel cum făcuseră şi albanezii în 1968, dar a ajuns la concluzia că era mai bine să...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Larry Watts-Fereste-ma-doamne-de-prieteni 28 august 1968Planurile de apărare a României în faţa invaziei U.R.S.S., Ungariei şi Bulgariei

Denunţarea invaziei

Continuarea acţiunilor trupelor sovietice şi ale membrilor Tratatului la frontierele române au făcut ca paradei militare, programate pentru 23 august, să cuprindă şi modificări prin includerea unităţilor Gărzilor Patriotice, ceea ce indica intenţia clară a guvernului român de a opune rezistenţă. Dupa o constatare explicita că nu exista nici o posibilă justificare pentru invadarea militară a unui stat socialist şi că, printr-o astfel de acţiune, URSS şi aliaţii săi „încălcau flagrant...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Posada 1330Sunt locuri, în lume, în care ar tebui să intri cu pioşenie, călcând ca pe aburi de sânge, încă şi acuma fierbinţi; ca într-o cadedrală, unde ştii că, sub lespezi reci, de piatră, dorm cei atât de greu osteniţi de ţinerea-n mână a lancei, a scutului, sabiei, în aprige vâltori, pe câmpuri de bătălie, pentru viaţă ori pentru moarte! Unul dintre aceste locuri pe pământ românesc a fost, şi-o rămâne în veac, acea Posadă (cum a denumit-o Nicolae Iorga), unde neamul nostru şi-a pus temelia întâiului său descălecat de la Burebista încoace! Cum istoricii, ca şi noi, ca şi alţii, sunt oameni, nu un cor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Atentat la Mareşal 4Mărturia comisarului, confirmată de declarația lui Tudor Djonat. Comisarul de siguranţă nu minţea. Chiar Tudor Djonat recunoştea în prima declaraţie scrisă cum a fost arestat: „Ajuns în sat am găsit nişte ţărani cosind fân pe care i-am rugat să-mi dea explicaţii cum să ajung la Călimăneşti sau Râmnicu Vâlcea; ei mi-au spus că imediat merg şi ei. Mergând am ajuns la un şopron unde am cerut unui om un pic de apă şi acesta mi-a spus că nu-i bine să beau apă şi mi-a dat ţuică. De acolo am luat un băiat să mă conducă; ei mi-au spus că e mai bine să merg la Olăneşti şi de acolo să iau cursa spre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Atentat la Maresal 3Tudose P. Iorgulescu, un băiat de 13 ani, elev la Şcoala Primară cl. VII-a din Comuna Cheia, satul Gurguiata, va declara anchetatorilor: „În ziua de Sâmbătă 29 Iulie a.c., a venit la casa tatălui meu un căpitan decorat (este vorba despre Tudor Djonat - n.a), care a cerut mâncare şi ţuică de băut. A băut o litră de ţuică şi a plătit 500 lei. S'a îmbătat şi a cerut tatei să mă lase să-l duc peste deal la Călimăneşti, dar fără să trecem din Băile Olăneşti. Când să intrăm în Băile Olăneşti, m'a ameninţat cu pistolul pentru a mă speria, eu am fugit. Am spus tot acasă. Tot în ziua de Sâmbătă pe la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pamfil ŞeicaruSentinţa: de la degradare civică, la moarte

La numai două zile distanţă, „Universul", ziarul care a relatat pas cu pas acest proces al marilor „criminali de breaslă", scria că „domnul consilier" Ţabrea, preşedintele acestui „tribunal al poporului", în fapt un pluton juridic de execuţie, pronunţa sentinţa: „Eri dim. la ora anunţată, sala de şedinţe era ocupată până la ultimul loc. În altă sală, judecătorii au intrat în deliberare. Orele se scurg anevoios şi nervozitatea celor din sală creştea. Se fac prognosticuri asupra sentinţei, mai ales de reprezentanţii presei. La ora 13 apar judecătorii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

P.Turlea-Regele Mihai si Maresalul AntonescuÎn numărul din 24 august 1944 al ziarului „Universul" – la fel ca şi în celelalte ziare din aceeaşi zi –ediţie pregătită în dupăamiaza lui 23 august, când încă nu se ştia de lovitura de stat, găsim ultimul articol laudativ la adresa activităţii Mareşalului Ion Antonescu. Erau prezentate vizitele la unele spitale (din Râmnicu Vâlcea, Z.1 nr. 14 din Predeal), unde găsise ordine şi curăţenie. La spitalul Asigurări din Buşteni, unde găsise „rea gospodărire, o lipsă de curăţenie nepermisă pentru un spital", ordonase ca administratorul să fie internat într-un lagăr şi pus sub anchetă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pamfil ŞeicaruApelul inculpaţilor

Se face apelul inculpaţilor, fiind prezenţi: Ionel Dumitrescu, zis Dimitrescu, Romulus Dianu, Romulus Seişeanu, Ilie Rădulescu, Ilie Popescu-Prundeni, Alexandru Hodoş, Radu Demetrescu-Gyr; fiind absenţi: Pamfil Şeicaru, Stelian Popescu, Grigore Manoilescu, Gabriel Bălănescu, Pan M. Vizirescu, Aurel Cosma şi Dobre Ion zis Nichifor Crainic.
Ionel Dumitresacu, zis Dimitrescu, 40 de ani, născut în Bucureşti, avocat, ziarist.
Romulus Dianu: Vârsta 40 ani, născut în Bucureşti, de profesie ziarist şi scriitor, domiciliat în Bucureşti, str. Arhitect Mincu nr 9.
Romulus Seişteanu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Atentat la Maresal 2Pentru o mai corectă şi complexă documentare, vă invit să citiţi un fragment din volumul Dr. Florian Bichir, Bucureşti, Editura RAO, 2015, „Atentat la Mareşal. Olăneşti, 28 iulie 1944. Ion Antonescu - ţinta paraşutiştilor sovietici": „Primul cercetător care abordează în istoriografie subiectul acestui atentat este Cristian Troncotă, care, în revista „Dosarele Istoriei" publică câteva rânduri dedicate acestui episod[4]. Reputatul istoric al serviciilor secrete va reveni ceva mai pe larg în volumul Glorie şi tragedii - momente din istoria serviciilor de informaţii şi contrainformaţii române pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pamfil Şeicaru, art-emisAstăzi este de neînchipuit o societate liberă fără presă, chiar dacă presa nu joacă tot timpul rolul onest de cîine de pază al democraţiei. Deşi au apărut voci care acuză ba în stânga, ba în dreapta că se pune botniţă presei, nici nu realizăm probabil cât de departe suntem de acest fenomen. Am făcut această scurtă introducere pentru a putea face o incursiune în trecut pentru a exemplifica ce înseamnă pericolul „botniţei pentru presă" şi teroarea politică a unui regim de tip totalitarist în speranţa că astfel de vremuri vor rămâne doar pagini negre de tristă amintire ale istoriei. Soarta, sau...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Atentat la Maresal 1Olăneşti. O mică localitate aflată sub umbra pădurilor şi a muntelui, binecuvântată cu ape tămăduitoare. O localitate unde şi-au găsit loc de popas, linişte şi alinarea suferinţelor nenumăraţi oameni anonimi, dar şi personalităţi istorice. La începutul anilor '60, bariera de cale ferată care despărţea Râmnicul de trecerea peste Olt s-a lăsat în faţa a două maşini; un „Зил" negru şi o „Волга". În „Зил" era Gheorghe Gheorghiu-Dej care venea deseori la Olăneşti să se trateze, iar în „Волга" se afla garda personală a celui care scosese trupele sovietice din România. La atât se rezuma garda...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Procese verbale - Casca sovietica ww2Cum au sfârşit femeile care nu s-au lăsat siluite de militarii sovietici, după 23 august 1944

Numeroase dosare de anchetă păstrate la Arhivele Judeţului Hunedoara prezintă cazurile tragediilor provocate de ostaşii sovietici care au tranzitat judeţul din toamna anului 1944 şi în 1945. Zeci de femei le-au căzut victime, iar de cele mai multe ori autorii violurilor şi crimelor nu au mai fost traşi la răspundere. Uneori, însă, localnicii au găsit prilej să să răzbune pe „oaspeţii" lor. Arhivele judeţului Hunedoara au păstrat numeroase dovezi ale atrocităţilor comise de sovietici în Hunedoara...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Ioan Alecu Sion - Ordinul Mihai ViteazulÎn urmă contraatacului sovietic de pe 19 noiembrie 1942, nu mai puţin de cinci divizii româneşti au fost încercuite la Stalingrad. După trei zile de rezistenţă crâncenă, generalul Ioan Sion îi conduce pe cei 30.000 de supravieţuitori printre liniile sovietice, dar plăteşte preţul suprem încercând să-şi salveze oamenii. După ce s-a remarcat în luptele pentru eliberarea Basarabiei, dar şi în cele date în jurul Odesei, generalul Sion primeşte comandă greu încercatei Divizii 15 Infanterie. Detaşat la Stalingrad, el reuşeşte în orele cruciale ale operaţiunii Uranus să respingă atacurile sovietice...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion AntonescuParticiparea armatei române la Războiul din Răsărit a avut şi o altă dimensiune surprinsă şi subliniată cu acurateţe în chiar ziua de 22 iunie 1941[69]. El a fost definit şi proclamat drept Sfânt, fiind declanşat cu scopul reintrării în drepturile noastre istorice, naţionale, pentru lichidarea comunismului internaţionalist şi ateu, dar şi pentru apărarea credinţei creştine, care reprezenta şi reprezintă predicatul ontologic-spiritual fundamental al civilizaţiei româneşti şi europene. În binecunoscutul Ordin către Armată din 22 iunie 1941, generalul Antonescu reuşea să împletească în mod...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petre Turlea-Evrei si romani în secolul XXProbleme controversate prezentate în volumul „Evrei şi români în secolul XX"

Raporturile dintre români şi evrei în secolul XX au fost foasrte complexe. Volumul „Evrei şi români în secolul XX", vol.II nu-şi propune să fie o monografie, să le trateze în ansamblu şi amîănunţit. Nu-şi propune nici să fie o istorie a evreilor din România. Şi, de asemenea, nu-şi propune să dea răspuns la toate întrebările. Bineînţeles, nu are nici pretenţia că va oferi ultimul cuvănt, adevărul deplin, de necontestat, asupra temei respective, dar subiectivismul deformator al prezentării istorice se va încerca să fie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

SSI În anul 1939 personalul Legaţiei germane la Bucureşti depăşea 300 de persoane, fiind cel mai numeros. Serviciul de informaţii al Legaţiei funcţiona sub acoperire, sub denumirea de „Biroul pentru propaganda sportivă în România". În anul următor au fost înfiinţate noi birouri de spionaj la Giurgiu, Ploieşti, Braşov, Sibiu, Timişoara, Cernăuţi, Chişinău. Este de remarcat meticulozitatea germană: toate persoanele importante din România, mai ales din domeniul vieţii politice, aveau propriile fişe, cu indicatori obligatorii: partidul politic în care activează, sentimentele politice reale...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vacarciuc DanielaOamenii, cei lipsiți de orgoliu sunt recunoscători semenilor lor care posedă virtuți ce-i impresionează.Și asta indiferent de ce scriu istoriile. Sacrificiul în numele națiunii este o calitate extrem de rară în veacul extremelor, iar eroii mai sunt contestați de urmași. Numele lui Ion Antonescu este arhicunoscut în mediul European, implicit cel românesc: unii îl prezintă ca pe un mare patriot, sacrificat în numele curajului de a protesta unui imperiu monstruos al ideologiei terorii, iar alții- ca pe un provocator al holocaustului. Starea de supraexpunere a acestui personaj istoric este...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

SSI-AbwehrDatorită poziţiei strategice ocupate de teritoriile româneşti, acestea au constituit dintotdeauna un adevărat „magnet" atât pentru marile puteri, cât şi pentru ţările vecine. Pe lângă sângeroasele confruntări armate cărora am fost nevoiţi să le facem faţă, nu trebuie sa uităm un alt tip de război, şi anume cel desfăşurat pe frontul secret. Imperiul Habsburgic, Imperiul German şi, apoi, Germania şi-au manifestat, pe fondul tendinţelor expansioniste şi al conflictelor mondiale, un interes aparte faţă de aspectele politice, economice, sociale, militare, culturale, etnice ale...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.