Evaluare utilizator: 5 / 5

Dezarmarea şi internarea trupelor germane şi ungare!

Conform art. 2 al Convenţiei de armistiţiu, guvernul şi Înaltul Comandament al României se obliga ,,să ia măsurile pentru dezarmarea şi internarea forţelor armate ale Germaniei şi Ungariei, aflate pe teritoriul României, ca şi pentru internarea cetăţenilor celor două state menţionate care îşi au reşedinţa acolo”. Anexa la art. 2 preciza că măsurile referitoare la ,,internarea cetăţenilor germani şi unguri, aflători pe teritoriul român, nu se aplică cetăţenilor de origine evreiască ai acestei ţări”.

Acțiunea de dezarmare a trupelor germane...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

La 1 decembrie 1918, la doi ani de la fuga lor din București, înfrânți și disperați, regele Ferdinand I al României și regina Maria, însoțiți de generalul Henri Berthelot, se întorceau triumfători, încredințați, cum se exprima regina Maria, că au înfăptuit visul de veacuri, visul de aur al României: „Ne întorseserăm ca Rege și Regină a tuturor românilor”[1].

Printr-un concurs întreg de împrejurări favorabile, sfârșitul Primului Război Mondial a adus modificări importante atât în privința teritoriului, cât și a populației și economiei României, plasând-o într-un nou  context regional și...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Sunt termenii (ambii de sorginte germană) care definesc esența celor două abordări de politică globală pe care conducătorii marilor puteri le-au adoptat de-a lungul timpului în orientarea cursului Istoriei. Desigur, covârșitor prevalent a fost mereu real-politicul, dar au existat mari gânditori politici care, ajunși în fruntea statelor decidente, au încercat  un compromis rezonabil între cele două concepte.

Reprezentativ pentru politica de inspirație morală este președintele american Woodrow Wilson...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Astăzi, 23 august 1944, am venit la Rege la ora 15.30 pentru a-i face o expunere asupra situaţiei frontului şi a acţiunii întreprinsă pentru a scoate Ţara din greul impas în care se găseşte” - consemna mareşalul Ion Antonescu într-o agendă a regelui Carol al II-lea.

Peste puţin timp, Conducătorul Statului şi şeful guvernului avea să fie arestat din ordinul regelui Mihai I. Despre modul în care a avut loc arestarea (într-un context politico-militar extraordinar de complex, în care trupele Fronturilor 2 şi 3 ucrainene străpunseseră frontul din estul ţării şi înaintau nestingherite spre...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Începând din primăvara anului 1944, când frontul a ajuns pe teritoriul naţional, generalul Constantin Sănătescu, şeful Casei Militare Regale de la 22 martie 1943, a început (cu acordul regelui Mihai I) să ia legătura cu Iuliu Maniu, şeful Partidului Naţional-Ţărănesc, cu C.I.C. Brătianu, şeful Partidului Naţional Liberal, cu Gheorghe Tătărescu şi cu alte personalităţi politice, dar şi cu numeroşi generali cu funcţii de conducere în armată, inclusiv din cadrul Marelui Stat Major, participând la majoritatea discuţiilor referitoare la posibilităţile de „încheiere a armistiţiului”, cu sau fără...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Iniţial, atât reprezentanţii „opoziţiei” (în special Iuliu Maniu), cât şi cei ai guvernului (Mihai Antonescu, cu precădere, dar şi Ion Antonescu), au desfăşurat acţiuni diplomatice de sondare a posibilităţilor de ieşire a ţării din război, fără a se lua în calcul înlăturarea şefului Guvernului şi Conducător al Statului.

Când războiul a ajuns din nou pe teritoriul naţional (în primăvara anului 1944), reprezentanţii „opoziţiei” au început să discute (cu acordul Regelui Mihai I) despre scoaterea ţării din război, inclusiv prin înlăturarea mareşalului Ion Antonescu, ajungându-se la evenimentele...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Iunie 1944 - Mareșalul Antonescu în „inspecție”, printre militari și civili: „«Staţi lângă oameni... mereu lângă oameni», ordonă şefilor Mareşalul 

Se apropie august 23, zi crucială în istorie României secolului al XX-lea, miercurea în care Conducătorul Statului, președinte al Consiliului de Miniștri, mareșalul Ion Antonescu (2 iunie 1882-1 iunie 1946) avea să fie arestat - împreună cu apropiați demnitari-colaboratori - din dispoziția Suveranului (tânărul rege Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen (25 octombrie 1921–5 decembrie 2017); iar țara va părăsi alianța cu Germania Nazistă și se...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Războiul de 1 421 de zile (1941-1945). Iulie -august 1941. Între Nistru şi Nipru! 400 de km în 25 de zile!

După forțarea Nistrului, armatele 3 română şi 11 germană au acţionat ofensiv pe direcţia generală Moghilev-Voznesensk-Berislav (pe Nipru) şi la nord de Marea Azov.

Ofensiva s-a încadrat în concepţia generală a Înaltului Comandament al Armatei Germane (O.K.W.), care viza iniţial înfrângerea forţelor sovietice din compunerea Frontului de „Sud-Vest”, comandat de generalul S.M. Budionîi, printr-o manevră dublu învăluitoare executată cu Armata 17 germană, dinspre nord-vest, cu efortul la...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Problema cea mai gravă în relațiile partidelor istorice cu Ion Antonescu a fost continuarea războiului  pe teritoriul U.R.S.S. Imediat după eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, Iuliu Maniu a trimis  un memoriu mareșalului Antonescu prin care-i  cerea să oprească armata la Nistru și să nu o angajeze alături de Germania în interiorul Uniunii Sovietice. La acest demers s-a asociat și Dinu Brătianu. De altfel, liderul național-liberal a continuat pe tot cursul războiului să se afle alături de Maniu, astfel că mai multe memorii au fost semnate împreună. Această poziție era o...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Numit la 6 septembrie 1940 în funcția de „președinte al Consiliului de Miniștri, cu depline puteri pentru conducerea statului”, generalul Ion Antonescu a  avut ca obiectiv principal refacerea granițelor României din decembrie 1918. A văzut posibilă refacerea graniței de Est prin alianța cu cel de-Al Treilea Reich. Prilejul s-a ivit la 22 iunie 1941, când Germania a atacat Uniunea Sovietică. În Ordinul de zi, generalul Antonescu preciza: „Ostași! Vă ordon, treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului  pe frații voștri...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

La 28 iulie 2024 se împlinesc 80 de ani de la mai puțin cunoscutul atentat la viața marelui patriot român, Mareșalul Ion Antonescu. Cu acest prilej vă supunem atenției un text publicat în Revista ART-EMIS în anul 2015 (Redacția).

Olăneşti. O mică localitate aflată sub umbra pădurilor şi a muntelui, binecuvântată cu ape tămăduitoare. O localitate unde şi-au găsit loc de popas, linişte şi alinarea suferinţelor nenumăraţi oameni anonimi, dar şi personalităţi istorice. La începutul anilor ’60, bariera de cale ferată care despărţea Râmnicul de trecerea peste Olt s-a lăsat în faţa a două maşini...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Iunie - iulie 1941 - Greșeli și înfrângeri. La Ţiganca, în capul de pod de la est de Fălciu.

Pe lângă victorii, armata română a înregistrat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și înfrângeri (unele catastrofale). La rându-le, comandamentele au făcut greșeli de concepție, iar trupele de execuție. În multe locuri, subestimarea capacității de luptă a adversarului, insuficienta dotare și pregătire de luptă a trupelor au făcut ca victoriile să fie obținute cu dificultate și cu mari pierderi umane. Documentele timpului sunt revelatoare în acest sens. În capul de pod de la est de Fălciu, de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

13-16 iulie 1941. Bătălia pentru masivul Cornești și oraşul Chișinău

- Marele Cartier General: „Cheia strategică a Basarabiei este în stăpânirea noastră. Bătălia pentru cucerirea și curățirea masivului Corneștilor s-a terminat. Hotinul, Soroca, Orheiul și Chișinăul au fost ocupate”.

- Iuliu Maniu: „Recunoștința țării pentru generalii, ofițerii și soldații români, și pentru dvs. domnule general, comandantul de căpetenie, va fi eternă”.

În iulie 1941, masivul deluros Corneşti constituia un bastion de apărare pentru sovietici spre vest, sud şi nord, dar şi o foarte bună bază de plecare de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În decembrie 1996, în România a avut loc o schimbare de putere, funcția de președinte fiind preluată de Emil Constantinescu, iar cea de prim-ministru de Victor Ciorbea, care s-au angajat, încă din timpul campaniei electorale, să încheie cât mai grabnic Tratatul cu Ucraina. Am rămas surprins când președintele Emil Constantinescu a căutat să-și convingă concetățenii, prin repetate intervenții publice, că România trebuia să facă un „sacrificiu istoric” pentru a obține invitația de la adera la N.A.T.O., cu prilejul summit-ului de la Madrid din iulie 1997. Mai mult, președintele a  declarat...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Este cunoscut faptul că în 1918 românii au realizat Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Patria Mamă. Marea Unire a durat 22 de ani. La 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania, au încheiat pactul Molotov-Ribbentrop. În anexa secretă se menționa la art.1: „În cazul unei transformări teritoriale și politice a teritoriilor aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), va reprezenta frontiera sferelor de interes atât ale Germaniei, cât și ale U.R.S.S.”.

Articolul 2 se referea la „transformările teritoriale și politice ale statului polonez”, iar art 3 avea...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

30 iunie 1944. „Opoziţia” română decide deschiderea operațiunii «Poarta Iaşilor», informând pe sovietici că „trupele române aflate pe front vor primi ordinele necesare cu scopul de a lăsa să treacă trupele sovietice, pentru a continua apoi împreună lupta alături de armatele aliate, până la eliberarea completă a ţării, ocupată de germani, inclusiv partea din Transilvania cedată în urma arbitrajului de la Viena”.

După constituirea Blocului Național Democrat (între P.N.Ț., P.N.L., P.S.D. și P.C.R., la 20 iunie 1944), care își propunea „încheierea fără întârziere, în baza ofertei făcute de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Preliminariile conflictului ucraineano-polon

Originea naționalismului xenofob ucrainean nu se află în teritoriul actualului război ruso-ucrainean, ci în colțul opus, de nord-vest, al Ucrainei de azi, și nu își are motivația istorică în conflictul ucraineano-rus, ci în conflictul ucraineano-polon.

După înfrângerea Puterilor Centrale și dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar, în noiembrie 1918, ucrainenii au înființat o Republică (Populară a Ucrainei Occidentale) la Lwov, pentru controlul Galiției de Est și Nordului Bucovinei. Galiția de Est era un teritoriu conlocuit de ruteni cu polonezi și...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

24 iunie 1941. A treia zi de război!

La Moscova, Grigore Gafencu este chemat la Kremlin, unde V.M. Molotov notifică...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Miercuri, 21 iunie 1944. A 1 096-a zi de război!

De la Madrid, ambasadorul Carlton Hayes transmite lui Cordell Hull o „Notă referitoare la anumite informaţii solicitate, în numele guvernului...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Deportarea din 6 iulie 1949 - o crimă împotriva umanității

Teroarea

Speriată și demoralizată de cumplita foamete din anii 1946-1947, de permanenta teroare la care era supusă de regimul stalinist, de urgia arestărilor și a deportării din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, țărănimea basarabeană a început să se înscrie, în sfârșit, în noile colhozuri. Dacă la 1 februarie 1949 erau colectivizate doar 22 % din numărul total al gospodăriilor țărănești, în luna decembrie a aceluiași an erau deja colectivizate 82,3% din total.

Acum 75 de ani, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la doar câțiva ani de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Novorosia

Problema apartenenței teritoriilor denumite generic Novorosia la Republica Ucraina sau la Federația Rusă își are primele origini în colonizarea masivă a stepei nord-pontice în principal cu ruși, ruteni, evrei și germani („germanii pontici”), după anexarea, în 1783, a  Hanatului Crimeii de către armatele Ecaterinei a II-a. Acesta a fost, sub protecție otomană, cel mai longeviv dintre cele șapte hanate succesoare ale imensului teritoriu cucerit de Ghinghis Han. Potemkin a început un vast proiect, pe de o parte de urbanizare (Sevastopol, Herson, Nikolaev, Ekaterinoslav), pe de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Marţi, 6 iunie 1944. A 1.081-a zi de război!

- Trupele aliate occidentale debarcă în Normandia.

- Foreign Office-ul: „Forţele ruse vor ocupa, cu siguranţă, România, şi Uniunea Sovietică va stărui pentru menţinerea frontierei sale din 1941, astfel că Basarabia şi Bucovina de Nord vor rămâne în frontierele U.R.S.S.”.

- Iuliu Maniu: „România se găseşte în cea mai grea situaţie, deoarece va fi ocupată ca o ţară inamică şi tratată în consecinţă”.

- Ion Antonescu: „Ţara în aceste momente are nevoie de unire, ordine, muncă, acţiune coordonată. Orice altă atitudine poate transforma un dezastru...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

La 1 iunie în acest an se împlinesc 78 de ani de la asasinarea la Jilava a celor patru români: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gh. Alexianu și Constantin (Piki) Vasiliu.

Legea-fără-de-lege Nr. 157/2018 (supra-numită și Legea Vexler), „moștenitoare” a OUG 31/2002   care – „lege” fiind - conține inexactități inadmisibile și condamnabile, una dintre acestea fiind: „Termenul antisemitism desemnează deopotrivă percepția referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora și manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Luni, 29 mai 1944. A 1073-a zi de război!

La Stockholm, Frederic Nanu elaborează (în baza instrucţiunilor primite de la Mihail Antonescu, prin intermediul lui Camil Demetrescu) un Aide-memoire pe care îl prezintă însărcinatului cu afaceri, Vladimir Semenov, prin care se propunea guvernului sovietic să fie de acord cu termenul de 15 zile care trebuia acordat germanilor să părăsească România, în caz de refuz german armata română urmând a lupta alături de sovietici împotriva Wehrmacht-ului.

În document se mai preciza că guvernul de la Bucureşti era de acord ca trupele aliate să se poată...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În anul 1824 la „vremea cireşelor”, în satul Vidra de Sus, pe valea îngustă a Arieşului, în inima munţilor Apuseni, s-a născut cel care avea să fie „craiul munţilor” sau, aşa cum îl vor numi, în anii viforoşi ai revoluţiei, buciumanele Apusenilor, „crăişorul nostru”, revoluţionarul înflăcărat, apărătorul dârz şi slujitorul devotat al naţiunii sale. Avram Iancu, a cărui viaţă a căpătat o aureolă de legendă încă din timpul Revoluţiei de la 1848, a fost, cum remarca un biograf contemporan al său „cel dintâi om învăţat ieşit din opincă, ridicat dintre moţi prin învăţătură, dar înţelegându-le...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În urma arbitrajului de la Viena din 30 august 1940, România a pierdut ceea ce se va numi Transilvania de Nord, respectiv 43.492 km. pătraţi din teritoriul, parţial sau total, a 14 judeţe – Bihor, Ciuc, Cluj, Maramureş, Someş, Mureş, Năsăud, Odorhei, Sălaj, Satu Mare, Trei Scaune, Târnava Mare, Târnava Mică, Câmpulung Moldovenesc – cu o populaţie de peste 2.600.000 locuitori, din care majoritatea o constituiau românii.

Soluţia aleasă de Hitler în diferendul româno-ungar a fost în primul rând satisfacerea intereselor politice, economice şi militare ale Reich-ului, precum şi subordonarea...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Preliminariile celui de-al doilea război global, 1939-1945, a fost marcat de două compromisuri majore în raporturile intra-europene: Acordul de la München (29-30 septembrie 1938), care a deschis poarta dezordinii în echilibrul european şi Acordul de la Moscova (Pactul Ribbentrop-Molotov, 23 august 1939) care a deschis porţile războiului. Acesta din urmă, însoţit de un protocol adiţional secret, a avut ca obiectiv împărţirea sferelor de influenţă în spaţiul geopolitic situat între Germania şi URSS, de la Marea Baltică la Dunăre şi a dat lumină verde planurilor de război ale lui...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Istoricul Plonez Maciej Strijkowschi, în anul 1575, a trecut prin Țară Loviștei și a consemnat că a văzut locul luptei dintre Carol Robert de Anjou și Basarab I, loc pe care cavalerii Maltezi au ridicat trei stâlpi de piatră, pe care există o...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Mi-am asumat răspunderea pentru destinul țării, când toți fugeau de răspundere...” Ion  Antonescu (Ion Ioachim, „Cireșe pentru mareșal”, Bacău, Editura Babel, pag. 353)

Secolul al XX-lea, cel mai încărcat veac de istorie tragică, a dat lumii personalități de mare rezonanță care, asumându-și cu curaj și tenacitate responsabilitățile supreme, s-au impus prin decizia lor în locuri și momente cheie ale istoriei lor naționale, și chiar universale. Americanii i-au avut pe Wilson și Roosevelt, englezii pe Churchil, germanii pe Hitler, italienii pe Musolinni, spaniolii pe Franco, portughezii...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Consecinţe ale bombardamentelor aeriene!

Istoricii consemnează că bombardamentele aeriene ale marilor puteri beligerante din Al Doilea Război Mondial au provocat moartea a circa 600.000 de germani, 500.000 de sovietici, 120.000 de francezi şi italieni, 43.000 civili britanici, a sute de mii de japonezi, chinezi etc. Numai pe continentul european au fost lansate 2.700.000 de tone de bombe.

Cele mai puternice bombardamente au vizat Germania, Japonia, Marea Britanie, Uniunea Sovietică, Polonia, Franţa, dar şi alte state.

Londra a fost distrusă în mare pate de bombardamentele germane, la...

Citeşte articol complet...