Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Inchisoarea_Aiud 2

„Fiţi oameni de onoare şi mai presus de partide slujiţi Patria, Patria, Patria !”  (Petru Gheorgheoni)

 „Faptul  că lucram împreună cu aceşti oameni remarcabili îl consideram un privilegiu sau, mai degrabă, un dar providenţial. Nichifor Crainic şi Radu Gyr îmi spuneau că sunt volumele lor de poezii şi că, fiind mai tânăr, trebuie să le scot în afara închisorii, lucru ce mi-l sugera deseori şi filosoful Petrovici. De la Crainic şi Radu Gyr, am învăţat sute de poezii, aşa încât, în ianuarie 1957, când m-am eliberat din Aiud, aveam în memorie peste 10.000 de versuri”....

Aiud, temniţa-iad şi Raiul deţinuţilor creştini (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
21 august 1968 @

Este regretabil că personalități cu o solidă pregătire intelectuală, precum Ion Gheorghe Maurer și Alexandru Bârlădeanu, au recurs - din motive politicianiste - la falsificarea istoriei, nerealizând că, mai devreme sau mai târziu, adevărul va ieși la suprafață.
Și unii cercetători s-au îndeletnicit cu falsificarea adevărului istoric, punând în circulație aprecieri care nu au nici o legătură cu realitatea. Au făcut-o deliberat, pentru a arunca o pată neagră asupra unui moment important din istoria poporului român și a-l diaboliza pe Nicolae Ceaușescu, prezentându-l ca un sinistru dictator...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Crimeea 1942

28 ianuarie 1942

- Analizând cererile comandamentelor române din Crimeea, generalul Ilie Şteflea se adresează Misiunii Militare Germane, solicitând soluţionarea problemelor cu care se confruntau trupele române pe front.

- În operaţiunile care s-au desfăşurat în Crimeea o parte din unităţile române au fost angajate în luptă fără a se fi menţinut întotdeauna legăturile organice normale de comandament. Ca urmare, două comandamente de corp de armată (Corpul de munte şi Corpul 6 armată) au rămas temporar fără întrebuinţare operativă. Suntem de acord că adeseori nevoi operative imperioase pot...

Evaluare utilizator: 3 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mircea cel Batran

În Ţările Române, despre existenţa unor structuri informative cu un grad primar de organizare se poate vorbi încă din timpul lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) şi a lui Ştefan cel Mare (1456-1504) în Moldova, fără a omite însă faptul că și alți domnitori au beneficiat de astfel de structuri informative. Dar durata scurtă a domniilor  acestora nu a oferit șanse pentru dezvoltarea unor structuri puternice și continue. Activitatea informativă din această perioadă de pionierat este caracterizată prin folosirea iscoadelor, anchetarea prizonierilor, interceptarea curierilor, efectuarea...

Spionajul românesc în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân - 3.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Romania lui Decebal

De sărbătoarea Unirii Țării Românești și Moldovei, s-ar cuveni să se rostească alocuțiuni festive sau să se facă rememorarea întâmplărilor din 1859 ori ale premiselor acestora, din istoria mai apropiată ori mai îndepărtată. De cele mai multe ori se și face acest lucru, deși uneori se evocă fapte, procese istorice, personalități, fără cunoașterea suficientă a trecutului. Cele mai mari erori în domeniul istoriei se fac din ignoranță, dar se perpetuează, cel mai adesea, din interes. Nu demult apărea într-un ziar de mare tiraj și cu îndelungată tradiție un articol care începea cu formula „Mitul...

Unirea politică sau de când sunt românii români - 4.3 out of 5 based on 6 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Frontul de Est 1941-1942

Ianuarie 1942 - Conflict între Conducătorul Statului şi şeful Marelui Stat Major!


Numit şef al Marelui Stat Major (22 septembrie 1941, după decesul generalului Alexandru Ioaniţiu), generalul Iosif Iacobici a intrat în conflict cu mareşalul Ion Antonescu la începutul anului 1942, după ce a aflat conţinutul scrisorii lui Hitler din 29 decembrie 1941 prin care acesta solicita participarea românească la campania din 1942 cu forţe sporite. Acceptând cererea Führer-ului, Ion Antonescu a informat Marele Stat Major (4 ianuarie 1942) că intenţiona să angajeze în luptă 10 divizii în primul eşalon...

Jurnal de pe Frontul de Est (18) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Rahoveanu Gheorghe 2

Munca la Ministerul Cultelor, Rebeliunea și Exilul

În anul 1940 Gheorghe Racoveanu a fost numit în diferite funcţii la Ministerul Cultelor: inspector general şi director. În acelaşi timp 1940-1941 a îndeplinit şi funcţia de redactor şef al ziarului legionar „Cuvântul”. Cercetătorii Adrian Nicolae Petcu și Gheorghe Vasilescu notează că ” …În calitatea sa de inspector la Culte şi împreună cu alţi teologi legionari (Liviu Stan, George Racoveanu) va iniţia un amplu program de reforme în Biserică, menite să fluidizeze activitatea pe care această instituţie trebuie să o...

Ucenicul lui Nae Ionescu, Gheorghe Racoveanu. De la comunism la legionarism. Documente inedite din Arhivele Securității (2) - 4.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Racoveanu Gheorghe 1

Gheorghe (George) Racoveanu s-a născut la 10 Februarie 1900 în Crăgueşti (comuna Şişeşti), judeţul Mehedinţi. Părinţii săi, Ana şi Constantin (învăţătorul satului), erau originari din satul Racova (comuna Ilovăţ) şi au avut 9 copii. A urmat cursurile Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea unde a fost coleg de clasă cu fostul patriarh Iustinian Marina. Urmează Facultatea de Teologie Ortodoxă la Universitatea Bucureşti şi se specializează în teologia Bisericii Ortodoxe.În 1924 se angajează la ziarul „Cuvântul”, unde în 1938 devenea redactor şef. În acelaşi an a fost numit inspector general şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Inchisoarea Aiud

„Am rămas drept faţă de neamul meu, de Biserica mea, de idealul acesta al slujirii”.  (Vasile Turtureanu-23 de ani de temniţă)

Dacă, vreodată curiozitatea te îndeamnă să pleci din Cluj-Napoca spre Alba Iulia, capitala Marii Uniri, drumul tău trece prin Aiud care, are o amprentă istorică, bogată. Pe vremea dacilor nemuritori, Aiud se numea Brucla, târg de viticultori înstăriţi, cu oameni harnici şi meşteşugari pricepuţi. Martor al acelor vremuri imemoriale este Mureşul. Undele sale uneori line, alteori zgomotoase povestesc şi duc istoria mai departe, din tată în fiu şi nepot, din ţară...

Aiud, temniţa-Iad şi Raiul deţinuţilor creştini - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Marschall Eric von Manstein-Bundesarchiv-Bild-183-H01758
Timpuri noi, năravuri vechi!

Precizând că unirea a fost multă vreme întârziată fiindcă nu ne-am dat la timp „Mână cu mână cei cu inimă română”, contestatul Ion Antonescu cerea concetăţenilor să nu uite lecţiile trecutului : „Învrâjbirea dintre noi, slăbirea luptei și pieirea noastră au fost întotdeauna pusă la cale de străini și de înstrăinaţi, de dușmani și de descreieraţi. Cine îi ascultă orbește și-i urmează prostește ajunge în sărăcie și termină în robie. (General Ion Antonescu - 1 ianuarie 1941). De două mii de ani nu facem decât să ne certăm între noi, pe când alţii au profitat și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Frontul de Est - ianuarie 1942
7 ianuarie 1942.
După şase luni de participare continuă la război, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de munte, raportează comandantului Armatei 3 situaţia în care se aflau trupele române pe frontul din Crimeea: „Trupa este extrem de obosită. Este lipsită de orice aprovizionare şi igienă. Militarii stau în frig şi continuu îmbrăcaţi. Toate batalioanele sunt în linie. Ofiţerii şi trupa sunt plini de paraziţi; sunt numeroase cazuri de scabie. Din această cauză nu se pot odihni. Tot timpul în ger şi viscol; au stat sub cerul liber sau în mici adăposturi de stâncă. Efectivele au...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Comandor (r) Prof. univ. dr. Jipa Rotaru
A vorbi despre eroi și eroism la români[1] acum, când comemorăm centenarul celui mai important eveniment din istoria noastră națională, desăvârșirea unității statale reprezintă un act de profundă pioșenie, înțeles la adevăratele sale valențe de către organizatorii acestui colocviu. Drept care,le adresăm dintru început felicitările și mulțumirile noastre. Despre eroismul românilor și sacrificiile lor pentru apărarea gliei străbune, pentru unitate, independență și suveranitate s-a vorbit mai puțin în epocile nu demult apuse[2]. Atunci când istoria se scria pe baze ideologizante dictate de la...

Eroism şi jertfă la românii de peste Prut. Unirea Basarabiei cu Ţara - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
General Toma Lişcu
Viitorul general s-a născut la 1 aprilie 1866, în comuna Izlaz - localitate din care, la 9/21 iunie a pornit Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească - plasa Oltu de Jos, judeţul Romanaţi, ca fiu al lui Marin şi al Tudorei Lişcu. Dorind să îmbrăţişeze cariera militară, la 20 februarie 1886 s-a înrolat voluntar în Regimentul 1 Geniu. În cadrul acestei unităţi militare, a fost avansat caporal (10 septembrie 1886), sergent (5 aprilie 1887), sergent major (1 ianuarie 1888), sergent adjutant (5 februarie 1889) şi, începând cu 22 februarie 1889, reangajat pe doi ani. La 1 octombrie 1889 a fost...

Generalul Toma Laşcu - Comandantul Corpului de Grăniceri (1) - 4.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
M.I.Kutuzov
M. I. Golenişcev-Kutuzov (светлейший князь Михаил Илларионович Голенищев-Кутузов: 5/16 septembrie 1745 - † 16/28 aprilie 1813; conform altor date, mai recent depistate, anul naşterii pare a fi - 1747 sau 1748)[1] este considerat în istoriografia rusă ca fiind „salvatorul” Rusiei în timpul invaziei napoleoniene. Dar foarte multe laturi ale vieţii acestui înalt demnitar rus au fost trecute sub tăcere sau sunt încă muşamalizate. Aprecierea rolului mareşalului ţarist în legătura cu dramatica Pace de la Bucureşti nu poate fi deplină fără cunoaşterea chipului moral al persoanei semnatare, la 1812...

Faţetele morale ale ocupantului. M. I. Kutuzov în Principatele Române - 4.5 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Acad. Constantin Rădulescu-Motru

S-au scurs 77 de ani de la apariţia textului pe care vi-l supunem atenţiei. Trecând peste aspectele conjuncturale ale anului 1941, cuvintele importantei personalităţi ale celui care a fost Constantin Rădulescu-Motru îşi dovedesc temeinicia gândirii în perspectivă, dar şi valabilitatea în contextul actual. Poporul român are nevoie de astfel de oameni pentru a scoate Ţara din marasmul în care au aruncat-o anii de după 1989. (Redacţia ART-EMIS)

„Omul chemat să salveze România de la pieirea ce-o aştepta în urma dezastrelor din cursul anului 1940 a fost Mareşalul Ion Antonescu". Cu această frază...

Mareşalul Ion Antonescu - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Trecerea Nistrului

O afirmaţie... care necesită nuanţări şi o bună înţelegere a unui timp istoric, precum şi a unei decizii, controversate în epocă şi după, însă corectă, în opinia mea, din punct de vedere militar şi strategic. Istoricul Gheorghe Brătianu identifica printre cele două „poziţii-cheie" - respectiv poziţii geopolitice decisive pe care România trebuia să le includă obligatoriu în calculele ei strategice - şi Peninsula Crimeea, care, prin „porturile ei naturale, prin cetăţile ei din timpurile cele mai vechi, prin bastionul maritim înaintat pe care-l reprezintă în Marea Neagră este evident o poziţie...

Mareşal Ion Antonescu: „Nu, nu am greşit cu nimic când am trecut Nistrul!” - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Revista Sentinela / Noaptea de Cr[ciun  1942

20 decembrie 1941. Locotenent-colonel Vasile Scârneci: „Un vâjâit pe la urechea mea dreaptă (mai să mi-o şteargă), apoi o plesnitură seacă. Pitiş se îndoaie, alunecă pe mine. Îl iau în braţe, mă priveşte o clipă, îmi pune mâinile după gât şi-mi spune mie, prietenului drag: Sunt mort. Oftează parcă uşurat, şi în mai puţin de un minut se sfârşeşte".
- În zona Sevastopol, prin lupte grele vânătorii de munte cuceresc satul Ciorgun şi înălţimile de la est. În zonă se dă „o luptă pe viaţă şi pe moarte, la grenadă şi baionetă". La orele 17.00, cu pierderi foarte mari, este cucerită înălţimea cu cota...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Larry Watts Oaia albă în turma neagră. Politica de securitate a Romaniei in perioada Razboiului Rece

„[Românii sunt] un popor fără istorie... destinaţi să piară în furtuna revoluţiei mondiale... [ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluţiei şi [vor] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor naţional, la fel cum propria lor existenţă, în general, reprezintă prin ea însăşi un protest contra unei măreţe revoluţii istorice... Dispariţia lor de pe faţa pământului ar fi un pas înainte". (Marx şi Engels)[1], articolul „Lupta maghiarilor", 1849, menţionat de Larry Watts, în recenta sa carte „Oaia albă în turma neagră. Politica de securitate a Romaniei in perioada Razboiului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz

Oricât de mult s-ar fi scris despre luptele de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz niciodată nu va fi suficient pentru a demonstra semnificaţia victoriilor dobândite de armata română în condiţiile vitrege ale războiului. Nu ne-am propus să tratăm desfăşurarea operaţiunilor militare, întrucât acest lucru au făcut-o, de-a lungul timpului, specialişti în arta militară şi cercetători ce au studiat istoria războaielor mondiale şi a celor de mai mică anvergură. Dintre multele lucrări dedicate participării României la prima conflagraţie mondială am aminti două remarcabile contribuţii aparţinând mareşalului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Batalia de la Marasesti

Bătălia de la Mărăşeşti constituie de un secol un simbol al virtuţilor neamului românesc şi o pildă a solidarităţii naţionale, care au stat la temelia Marii Uniri din 1918. În ordine cronologică, ea reprezintă a doua mare confruntare militară de pe frontul român din vara anului 1917 şi, totodată, cea mai însemnată bătălie de pe tot frontul de Est din acel an. Desfăşurată de-a lungul a 29 de zile şi nopţi, între 24 iulie/ 6 august şi 21 august/3 septembrie, prin amploarea şi complexitatea forţelor şi luptelor angajate, prin tenacitatea exemplară a trupelor române în apărarea fiinţei statului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Franz Ioseph I

În toamna anului 1896, în septembrie, Regele Carol I şi-a văzut îndeplinită una dintre marile dorinţe politice, aceea de a-l avea ca oaspete pe împăratul Franz Iosef I căci, aşa cum consemnează Regina Maria în memoriile sale, „Regele Carol păstra un sentiment de respect şi dragoste bătrânului împărat. Acesta era un adevărat prieten al Regelui României, chiar dacă politica lui apăsa uneori cam greu asupra ţărişoarei noastre pline de avânt, care arăta prin semne, întrucâtva îngrijorătoare, că voia să trăiască, să înflorească şi să se mărească". Venirea Suveranului Austro-Ungariei în România...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mareşal Ion Antonescu

30 noiembrie 1941.

- Atacurile vânătorilor de munte pe frontul de la Sevastopol continuă, determinându-l pe Vasile Scârneci să noteze din nou : „Mult sânge, mult sânge, prea mult sânge... Aruncătoarele şi artileria duşmane trag întruna, cu furie".
- În ţară, responsabilii militari invocă diferite motive pentru pierderile numeroase de la Odessa.
- Mareşalul Ion Antonescu este inflexibil. Referindu-se la insuccesul trupelor române din ziua de 22 septembrie 1941, mareşalul acuză: „Atac pe 10 km cu 4 batalioane în contra unei poziții bine întărită, cu un inamic care făcuse suficient dovada...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Maria Bălan

Colaboratorii serviciilor secrete românești au fost instruiți asupra categoriilor de informații care prezintă interes, de unde și cum să le obțină, modul de fixare, păstrare și transmitere, unii fiind dotați cu aparate foto și alte mijloace tehnice. De asemenea, colaboratorii care aveau de îndeplinit misiuni dificile erau supravegheați în secret de ofițeri sau agenți calificați ai serviciilor.

Căsătorită cu un ofițer austro-ungar

Colaboratori de talia lui Spiridon Boiță, David Pop sau Aurel Moldovan au acționat ca rezidenți, care și-au creat nuclee informative în principalele orașe și...

Maria Bălan - Regina spionajului românesc - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Ştefan cel Mare

Ștefan al III-lea, cel Mare, și-a numit țara căreia îi zicem azi Moldova, Țara Românească. În scrisoarea trimisă Senatului Veneției la 1477, marele domn se plânge „că cealaltă Valahie" nu e statornică în alianța contra turcilor și că el trebuie să intervină mereu cu oastea acolo ca să pună domn vrednic și anti-otoman. Cealaltă Valahie era pentru el Țara Românească pentru că prima Valahie era pentru el Moldova. Prin urmare, adevărata Valahie pentru marele domn, pentru domnul de la Suceava, era Moldova.

Ștefan cel Mare a fost un unificator al românilor, ante-litteram.

...

Ștefan cel Mare - cel mai important conducător politic și militar român din Evul Mediu - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cotul Donului 4
PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI
SECRETARIATUL GENERAL
„CABINETUL PENTRU BASARABIA,
BUCOVINA ŞI TRANSNISTRIA”

DOCUMENT 14
Propuneri de organizare a primirii
şi plasării românilor de la Est de Bug
NOTĂ
Nr. 571377
1943, Luna Aprilie, ziua 19

La nota acestui Cabinet din 5 Martie 1943, relativă la repatrierea moldovenilor de la Est de Bug, Domnul Mareşal a dat dispoziţiuni ca la Tiraspol să se înfiinţeze un organ special, cu misiunea de a se ocupa de cazarea şi plasarea în Basarabia şi Transnistria a moldovenilor veniţi din Rusia, însărcinând Secretariatul cu studiul problemei şi cu întocmirea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cotul Donului 3
DOCUMENTUL 10
Nr. 571377 din 5.III.943
DOMNULE MAREŞAL,
Subsemnata Româncă moldoveancă Obreja Paulina, refugiată din Cremeea şi repatriată la Tighina, cu profund respect aduc la cunoştinţa Domniei Voastre următoarele: Suntem la Tighina 15 familii moldovene repatriate din Crimeea. Am vândut toată averea şi acum avem asupra noastră circa 20.000 mărci, pe care nu vrea să ni le schimbe nimeni. Nu avem alţi bani din ce trăi. La Tighina stăm de o lună lumătate fără nici o ocupaţie, muritori de foame.Stăm la chirie, fără foc cu copii mici. Nimeni nu se interesează de noi. Vă rugăm DOMNULE...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Le_Miroir_1915
Transilvania în stadiul terminal al făuririi lui „homo ardelensis” (anul 1916). Preot român spânzurat de armata austro-ungară, folosit ca marionetă în care un militar își descarcă pistolul. În bătaie de joc, crucea preotului i s-a vârât între mâinile încătușate...

Sorbona/Paris (4 februarie 1915). Conferința Domnului Dr. Istrati, președintele Academiei Române ținută la Sorbona/Paris (4 februarie 1915): „În aceste ultime săptămâni, jandarmii și polițiștii unguri au spânzurat 4.000 de români în Maramureș.”. A se vedea fotografia publicată în revista franceză „Le Miroir” („spânzurarea în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Latinitate_Romanitate_Romanitate.
Actualitatea temei.

În pofida faptului că există suficientă literatură consacrată importanţei memoriilor unor categorii de oameni sau grupuri sociale sau etnice, ale unor personalităţi de vază (deosebite) etc.[1], în ciuda faptului că funcţionează cu succes instituţii solide, ce se ocupă cu istoria orală[2], totuşi uneori mai auzim/citim opinii sceptice, referitoare la locul şi importanţa eforturilor, deloc uşoare, în adunarea, publicarea şi utilizarea memoriilor. Scopul acestei comunicări este de a arăta importanţa memoriilor supravieţuitorilor deportărilor din R.S.S. Moldovenească în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cotul Donului 2
DOCUMENTUL 5 Subsecreariatul Românizării colonizării şi inventarului - Comisiunea centrală pentru repatrierea românilor aflaţi la răsărit de Nistru şi de Bug PROCES-VERBAL Şedinţa din 29 Mai 1943 Preşedinte: General Magistrat I.Aramă, delegat al M.A.N. Membri prezenţi: Dan Popovici Consilier de Curte de Apel, delegat al Ministerului Afacerilor Interne; Constantin Grigorescu Director General al Colonizărilor, delegat alSubsecretariatului de Stat al Românizării Colonizării şi Inventarului; Capitan Crinteanu Alex., delegat al Marelui Stat Major. Comisiunea ia în examinare nota nr. 571377 a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Proclamaţia din seara zilei de 23 august 1944 a anunţat minciuna regală: „România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii". Pentru semnarea Convenţiei de armistiţiu dintre guvernul român şi guvernele Naţiunilor Unite, prin care se consfinţea starea de fapt a ieşirii României din războiul contra aliaţilor şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei, la sfârşitul lunii august 1944 o delegaţie condusă de Lucreţiu Pătrăşcanu din care făcea parte - ca jurnalist - şi soţia acestuia, Elena Pătrăşcanu-Veakis, a plecat la Moscova. Primită cu...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.