Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mareşalul Carl Gustav Emil Mannerheim, art-emis Cel puţin într-o privinţă, preşedintele a avut dreptate: ni s-a umplut ţara de experţi. Fel de fel de experţi care vin pe la televiziuni să-şi dea cu părerea, care mai de care, despre evenimente şi fapte, cu o morgă dată de greutatea argumentelor şi cunoştinţelor lor. Mai ales în preajma unor date cruciale, a împlinirii unor ani de la anumite evenimente importante pentru istoria noastră, ecranele televiziunilor sunt invadate de aceşti experţi istorici, strategi sau militari. Nu ştiu pe ce bază se face selecţia acestora, dar am constatat că majoritatea cunosc evenimentele tangenţial, dar îşi dau...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prezan, Berthelot, militari români in Primul Război MondialUn lucru cu desăvârşire uitat, România s-a aflat printre primele state care au intrat în luptă deschisă, cu arma în mână, împotriva bolşevismului. Dacă nu chiar primul. S-a recunoscut şi s-a demonstrat prin mii de pagini scrise şi documente care continuă să apară adevărul incontestabil conform căruia comunismul a fost un regim criminal, responsabil de moartea a milioane de oameni, mult mai mulţi decât a reuşit să ucidă nazismul, un regim nu mai puţin odios, dar din fericire care a durat mult mai puţin. Nu mai contenesc laudele către cei ce au contribuit la eliminarea regimului nazist, iar despre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Moscova
Moscova, aprilie 1992

Marţi, 21 aprilie 1992 - la Ambasadă, care a organizat masa rotundă cu tema Independenţa de stat a României. Relaţiile româno-ruse. 1877-1878, participă circa 50 de persoane, cele mai multe de la Institutul de Slavistică, de la Institutul de Istorie al Federaţiei Ruse şi de la Institutul de Relaţii Internaţionale. O bună parte dintre participanţi îmi sunt cunoscuţi de la comisiile mixte pe linia Ministerului Invăţământului şi a Academiei. Ambasadorul Sandru rosteşte cuvântul de deschidere, după care mă invită pe mine. Reuşesc să mă încadrez în timp, marcând...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Dinu Poştarencu, art-emisBoierii care au apelat la concursul mitropolitului pentru a interveni pe lângă autorităţile de la Sankt Petersburg i-au remis acestuia trei petiţii spre a fi transmise, respectiv, împăratului, ober-procurorului Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse şi înaltului împărătesc „ministerium" (adică, Comitetului de Miniştri). Petiţiile conţineau, ca un fir roşu, cererea să le fie lăsate locuitorilor Basarabiei legile proprii. Primind aceste trei acte, mitropolitul le-a expediat la Sankt Petersburg împreună cu o scrisoare din partea sa, redactată, la 12 februarie 1814, în ruseşte şi adresată...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Gh. Buzatu - Istoria să judece
Pledoarie pentru rejudecarea „Lotului Antonescu" şi pentru anularea sentinţei „Procesului Tribunalului Poporului"

Fapta şi răsplata Istoriei

„În faţa morţii, neclintit/ N-aveai ce o ruga,/ Ai lăcrimat şi i-ai zâmbit/ Ca şi la nunta ta. "
„Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovaţi, şi vinovaţi suntem cu toţii: unii pentru că am tăcut; alţii pentru că am greşit, cu toţii - pentru că am suportat" (Ion Antonescu, Alba Iulia, 1 Decembrie 1940)

Biografiile Mareşalului Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gh. Alexianu şi Constantin (Piki) Z. Vasiliu nu mai au oricum şi pentru ce decade în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Moscova,1
Moscova, aprilie 1992

La 1 noiembrie 1991, când am fost numit director general al Arhivelor Statului din România, principiile de bază ale unui acord cu Comitetului de Stat pentru Arhive de pe lângă Consiliul de Miniştri al Federaţiei Ruse (Rosarhiv) erau convenite: reluarea colaborării, aprobarea ca specialiştii să poată cerceta în arhivele celeilalte părţii, schimb de experienţă în domeniul teoriei şi practicii arhivistice. Pentru semnarea acestui acord am efectuat o vizită la Moscova în zilele de 17-24 aprilie 1992. Am fost însoţit de Teodor Mavrodin, şeful Filialei Argeş şi de Liliana...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu, art-emisValeriu Râpeanu - istoric şi critic literar, profesor universitar şi ziarist, realizator de emisiuni TV, director de editurǎ şi conferenţiar de talent - şi-a dedicat o bunǎ parte din viaţǎ editǎrii operei lui N. Iorga. A fǎcut-o cu profesionalism, animat de voinţa de a reda profesorului, istoricului, memorialistului, activistului pe tǎrâm social (i se spunea „apostol al neamului") locul ce i se cuvine în istoria culturii naţionale şi universale. Sunt convins cǎ a fǎcut-o animat de o acutǎ conştiinţǎ civicǎ, oferind o replicǎ adresatǎ celor care şi-au fǎcut o profesie din a-l denigra pe N...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Dinu Poştarencu, Chişinău, art-emisÎn martie 1815, şeful administraţiei basarabene a înştiinţat Departamentul al II-lea că a operat două remanieri în sistemul isprăvnicesc: cu ocazia transferării lui Andrei Pizani din postul de ispravnic al ţinutului Soroca în cel de consilier în Departamentul I al Guvernului Regional al Basarabiei, în locul lui a fost numit funcţionarul de clasa a IX-a Aleksei Somov, mutat din postul de pârcălab al ţinutului Hotin, iar în locul acestuia din urmă a fost desemnat maiorul Reimers[1], care a deţinut demnitatea de pârcălab până la 5 iulie 1815, când Harting l-a mutat în acest post pe Andrei Pizani...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nürnberg,1945 art-emisComandant al Wehrmachtului şi unul dintre cei mai temuti lideri militari germani in timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, feldmareşalul Keitel spunea, în timpul procesului de la Nürnberg, adresându-se judecătorilor aliaţi că „dacă soarta razboiului ar fi fost alta, voi ar fi trebuit să vă aflaţi în boxa acuzatilor". Cuvintele celui care ulterior va fi condamnat la moarte şi executat pentru crime de război conţin un mare adevăr, în sensul că, de-a lungul conflictului, armatele aliate s-au făcut responsabile de multe atrocităţi, nefiind însă, niciodată, judecate sau condamnate pentru acestea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Dinu Poştarencu, art-emisSub regimul generalului I.M. Harting

La începutul lunii mai 1813, Scarlat Sturza s-a îmbolnăvit grav. Prin certificatul din 17 mai 1813, medicul A. Erlenvein a adeverit următoarele: „Din momentul intrării lui în exerciţiul funcţiunii, guvernatorul civil al Basarabiei a fost împovărat necontenit cu diferite activităţi şi, ca urmare a istovirii sistemului nervos, a suportat un atac de apoplexie, provocându-i o paralizie, din care cauză nu poate mişca mâna dreapta"[1]. La 18 mai, general-maiorului I.M. Harting[2], sosit de la Hotin, i-a fost remis, în calitatea sa de şef militar al Basarabiei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Remus Tanasă, art-emisSavantul Nicolae Iorga a avut un rol important în viaţa politică a ţării, activismul său izvorând din misiunea socială şi morală pe care considera că o are de îndeplinit faţă de poporul român. Profesor la Universitatea din Bucureşti, post ocupat prin concurs în 1894 la doar 24 de ani, membru corespondent al Academiei Române, redactor-şef la reviste patriotice precum „Neamul Românesc", lider al Partidului Naţionalist-Democrat, Iorga a fost ales membru în Parlament, aproape fără întrerupere, până la sfârşitul vieţii încă din anul 1907. Pentru ilustrul om de cultură, a participa la marile probleme...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mircea Vâlcu-Mehedinţi, art-emisUn document inedit, existent în Arhivele Naţionale
- Fondul Comitetului Central al P.C.R. -

În istorie, „Nimic nu se schimbă, nimic nu se pierde, totul se repetă". Un punct de vedere fals, tendenţios, calomniator, propriu bolşevismului imperialist, punct de vedere care şi astăzi este vehiculat de către „doctrina" Partidului Comunist existent în Rebublica Moldova (Basarabia) şi, în parte, susţinut de propaganda iredentismului unguresc. În cele ce urmează redăm textul unui document original, existent în Arhiva Naţională a României, care ne/a parvenit prin amabilitatea domnului Mircea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Florin Constantiniu, art-emisAmintit în lucrări şi dezbateri, denunţul lui Emil Bodnăraş vizând abateri şi greşeli politice ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi înmânat generalului I.Z. Susaikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control din România, rămâne, practic, necunoscut specialiştilor şi marelui public din pricina barierii limbii: redactat, poate, de Bodnăraş direct în ruseşte, el a fost trimis de generalul Susaikov, la 10 iunie 1947, lui M.A. Suslov, secretar al C.C. al P.C.(b), în limba rusă şi editat ca atare în culegerea de documente Vostocinaia Evropa v dokumentah rossiiskih arhivov, 1944-1953...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. hab. Dinu Poştarencu, art-emis
Manifestând interes faţă de istoria Basarabiei, vom cunoaşte cu adevărat destinul dramatic al acestei provincii româneşti.

Cuvânt introductiv

În secolul al XIX-lea, numit secolul naţionalităţilor, ca urmare a mişcărilor general europene de transformări multiple de ordin politic, social, economic, cultural, ideologic, s-au desfăşurat procesele de formare a naţiunilor din Europa. În contextul acestor procese de modernizare a societăţilor europene s-au cristalizat limbile literare naţionale. Şi societatea românească, dominată de factorul naţional, s-a încadrat în cuprinsul acestor transformări...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Tighina,1941La 22 septembrie 1941, după moartea într-un accident a generalul Alexandru Ioaniţiu, generalul Iosif Iacobici (n. 8 decembrie 1884, Alba Iulia – d. 11 martie 1952, închisoarea Aiud) este numit șef al Marelui Stat Major. Conducerea Ministerului de Război a fost preluată de Mareşalul Ion Antonescu. Pe 22 septembrie, la orele 15.30, Mareşalul pleacă spre Tighina cu un avion militar, unde ajunge la ora 17.15. Oraşul şi fortăreaţa românească de la Nistru se află apoi sub un puternic bombardament al sovieticilor, lansat la orele 3.50 în noaptea de Maria Antonescu, scrisoare25 septembrie. Joi, 25 septembrie, Mareşalul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
20 martie 1990 - Târgu MureşCum a ratat U.D.M.R.-ul 18 cadavre

Da, s-ar putea spune și așa, cadavre ratate!, așa cum ratezi la tir cartușele sau țintele! Le-au procurat - e vorba de cadavre, Dumnezeu știe cum, că nu-i ușor să găsești la dată fixă 18 cadavre nou-nouțe, să pară a fi ieri împușcate sau stâlcite în bătaie, le mai faci și niște incizii, vânătăi sau găuri de glonț, le îmbraci frumos, cu cât mai mult verde pe ele, eventual le pui și o pană de cocoș la pălărie, apoi le convoci pe toate cadavrele, adică le încarci într-un camion cu basculantă pe care îl trimiți a doua zi după „evenimentele" de la Târgu Mureș, pe un...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucureşti şi asasinarea generalului Vasile Milea (7)

Majoritatea martorilor care s-au aflat în C.C., la ora împuşcării lui Milea, au făcut declaraţii contradictorii, au manifestat amnezii, sau au refuzat să vorbească. Apoi, formularea de suspiciuni de trădare a lui Milea este contrazisă de faptele sale, respectiv de faptul că atâta timp cât a fost în viaţă a executat ordinele comandantului suprem, a slujit legislaţia de atunci şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a reprima revolta populară împotriva statului socialist român...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Constantin Bâzu Cantacuzino
Constantin „Bâzu" Cantacuzino - Prinţul aviaţiei militare române, pilotul care a purtat în suflet, cu nobleţe, albastrul cerului senin

S-au scris atât de multe despre Prințul aerului, încât nu am intenția de a relua date din biografia marelui pilot. E greu de spus cum a simțit și înțeles copilul Constantin războiul cel mare și actul istoric al Marii Uniri de la 1918. În anii înfloritori ai României interbelice, tânărul Cantacuzino și-a consolidat educația la București și Viena. Avantajat de posibilitățile materiale ale familiei sale, viitorul pilot a practicat cu pasiune hocheiul pe gheață...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucureşti şi asasinarea generalului Vasile Milea (6)

Generalul Marin Pancea a declarat că el crede că Milea a fost omorât de unii capi ai Securităţii, ceea ce nu se confirmă, decât în sensul că aghiotantul său, căpitanul de securitate de la Direcţia a V-a, Ioan Vătămănescu, nu l-a apărat şi nu a stat, conform regulamentului, permanent în preajma sa.[1] Dacă Securitatea l-ar fi ucis pe Milea, din iniţiativa ei, această crimă i-ar fi fost sigur pusă în cârcă în perioada marii incriminări a Securităţii pentru represiunea făcută de Armată...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bucuresti, 30 august 1944
Antonescu, altfel (5)

Distanţarea de evenimente, în spaţiu şi în timp, mai cu seamă în cazul celor decisive ori aşa-zis controversate, este netăgăduit în avantajul istoricului. Întrucât beneficiul perspectivei îi îngăduie depăşirea „presiunii" factorilor subiectivi, iar absenţa foştilor „actori" şi obişnuitele condiţionări provocate de anume interese imediate politice, militare, morale, religioase etc. ori, mai rău, dispariţia, provocată sau nu, a unor materiale, toate acestea sunt compensate de deschiderea arhivelor şi de lipsa cenzorilor, reali ori virtuali. Intervin şi alte nenumărate...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucureşti şi asasinarea generalului Vasile Milea (5)

În 22 decembrie 1989, la sediul C.C. al P.C.R., la ora 9.40, deci după aproximativ o oră de la împuşcarea lui Milea, colonelul Gheorghe Pârcălăbescu a intrat la Ceauşescu şi l-a informat că Milea a murit, deşi acesta trăia chiar în biroul lui, iar el ştia bine că ministrul trăia. Pârcălăbescu i-a spus comandantului suprem că ministrul s-a sinucis. Ceauşescu a intrat în panică, semn că el conta pe Milea, orice supărare a sa faţă de ministru fiind nesemnificativă. Ceauşescu a formulat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mareşal Ion Antonescu
- Antonescu, altfel (4) -

Este indiscutabil că, în raport cu rezultatele remarcabile ale istoriografiei contemporane, nu mai este cazul să insistăm asupra războiului României, alături de Germania şi aliaţii ei, împotriva U.R.S.S. declanşat la 22 iunie 1941. Atunci, generalul Ion Antonescu a intervenit pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa, străvechi ţinuturi româneşti. La 28 iunie - 3 iulie 1940, acestea fuseseră ocupate, sub ameninţarea forţei, de către forţele militare ale lui I. V. Stalin, beneficiar nemijlocit al asistenţei Reichului lui Adolf Hitler şi a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucureşti şi asasinarea generalului Vasile Milea (4)

Comisia senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, pe baza mărturiilor unor participanţi la şedinţa din 22 decembrie, ora 8.00 (a durat 20-30 de minute), a reţinut că Milea a ieşit mai repede din şedinţă, impulsionat de Ceauşescu să continue represiunea cu noi mobilizări de blindate. Raportul Comisiei senatoriale cuprinde declarațiile conspiratorilor, practic, în cea mai mare parte, false. El a ieşit din ședință, dar aducerea tancurilor în centru era deja ordonată şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucureşti şi asasinarea generalului Vasile Milea (3)

Generalul Milea nu avea remuşcări pentru ceea ce se întâmplase în 16-20 decembrie, la Timişoara şi nici în 21 spre 22 decembrie, la Bucureşti. Armata acţionase cu temei legal, având în vedere că avea loc o intervenţie străină în România, pe de o parte, iar pe de altă parte, cum am mai arătat, prerogativele sale erau limitate, deci el nu putea fi acuzat de Ceauşescu de faptul că nu ar fi acţionat mai mult decât prevederile legale în vigoare. Când facem această afirmaţie, avem în vedere...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Antonescu la Berlin, 22 noiembrie 1940„Nu falsificăm istoria. Nu aceasta este ceea ce urmărim ... Faţă de cine să mai falsificăm istoria?" (Mareşal Ion Antonescu)

Faptul nu este ieşit din comun. Înaintea atâtor politicieni sau militari, istorici sau publicişti de după 1944, Ion Antonescu, în cadrul şedinţei Consiliului de Miniştri din 5 septembrie 1941, s-a pronunţat fără rezerve: „Nu falsificăm istoria. Nu aceasta este ceea ce urmărim... Faţă de cine să mai falsificăm istoria?" Este cazul să ne întrebăm dacă Mareşalul intuia propriul destin, întrucât Războiul din Est urma dus până la capăt, iar, în funcţie de desfăşurările şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucureşti şi asasinarea generalului Vasile Milea (2)

La Timişoara reprimarea revoltei populare a fost mai mult mimată. Ca urmare, Ceauşescu i-a admonestat şi i-a ameninţat pe şefii forţelor de ordine publică, miniştrii Vasile Milea şi Iulian Vlad. După evenimente, stenogramele şedinţelor Comitetului Politic Executiv au fost falsificate pentru a se ascunde unele adevăruri, dovadă a moralităţii noii conduceri a României, în frunte cu Ion Iliescu. Astfel, este destul de greu de reconstituit cu maximă precizie dimensiunea ameninţării...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Newschwabenland, art-emisMulte decenii după capitularea Germaniei din 1945, o parte a literaturii istorice, pseudo-istorice şi unele ipoteze au refuzat să admită că Hitler s-a sinucis. Carbonizarea cadavrului şi îngreunarea identificării nu au fost singurele argumente. Însuşi Stalin, la Conferinţa de la Postdam, a declarat (nu se ştie exact din ce motive) că dictatorul nazist n-a murit. Ulterior, şi în S.U.A. a existat un curent favorabil ipotezei că Hitler, Eva Braun şi câţiva apropiaţi ar fi fugit cu avionul în Norvegia (în mai 1945), apoi au plecat cu un convoi de submarine spre Polul Sud, acolo unde al Treilea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mareşal Ion Antonescu, Arhivele NaţionaleÎn cursul anilor 1940-1944, cât timp a fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Conducător al Statului Român, Ion Antonescu a fost adeseori considerat - în mediile de stânga ori de dreapta, de „sus" sau de „jos", civile ori militare, interne sau externe - tiran ori dictator. Situaţia s-a ... deteriorat mai apoi, când, cum se ştie ori se spune, după război mulţi viteji se arată, la „procesul" din mai 1946 ori în presa de după 23 august 1944, în abordările memorialistice ori, mai grav, în rândul istoricilor, Mareşalul avea să fie inclus fără reticenţe în categoria dictatorilor fascişti...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din Decembrie 1989, la Bucureşti
şi asasinarea generalului Vasile Milea (1)

Am citit în revista „Art-Emis" nr. 90/30 decembrie 2012, revistă devenită familiară multora dintre noi, un articol scris de domnul Nicolae Bucur, intitulat Gruparea Iliescu-Militaru-Brucan. Articolul mi-a catalizat dorinţa de a mă adresa cititorilor noştri cu câteva gânduri şi cu prezentarea unor fapte, percepute denaturat de o mare parte a opiniei publice.

Evenimentele din decembrie 1989 sunt dificil de înţeles datorită balastului de informaţii false care se devarsă de 23 de ani asupra...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Col (r). Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea, art-emis
Viaţa se poate schimba, dar nu are aripi ca să zboare. Speranţa poate dispărea, dar nu poate muri.
Adevărul poate fi ascuns, dar până la urmă va ieşi la suprafaţă".

(Shelley)
136 de ani de la sfârşitul marelui război de independenţă şi începutul relaţiilor diplomatice româno-ruse

Cu136 de ani în urmă, Regatul României îşi câştiga prin luptă şi jertfă, pe câmpurile de bătălie de la Plevna, Vidin, Griviţa şi Smârdan, dreptul legitim de a deveni o ţară independentă şi suverană între celelalte ţări europene. Tot atunci, în 1878, după războiul de independenţă au fost puse bazele relaţiilor...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.