Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. dr Gică ManoleChiar dacă a trecut aproape un secol de la desfăşurarea primului război mondial, unii istorici încă se mai întreabă dacă ar fi fost posibil sau nu ca acest conflict să fie evitat. Desigur, în cazul istoriei, îndeosebi a celei trecute, nu-şi pot găsi locul probabilităţile decât ca joc imaginativ, ca ipoteză inutilă şi sterilă. S-a şi spus, de altfel, despre istoria contrafactuală, un adevăr elementar, la îndemâna oricui: „nimic nu este mai inutil decât probabilităţile istorice"[1]. Presupunem greu, cu toate că avem acces la toate datele/determinările, cum şi de ce anume se produce un eveniment...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
grafica roMereu mi-am pus întrebarea ce a însemnat cu adevărat 15 Martie 1848 pentru românii din Transilvania, deoarece istoriografia maghiară şi aceea impusă de Mihail Roller la noi, în perioada stalinistă, au făcut din această zi un mit. În fapt, momentul 15 Martie a fost expresia împletirii unor idei liberale cu idei conservatoare-naţionaliste cultivate cu mult înainte de 1848 şi care atunci au atins apogeul. Programul revoluţiei ungare elaborat în 15 Martie 1848 conţinea 12 puncte, dintre care 11 se regăseau şi în programul revoluţiei românilor din Transilvania, formulat în 15 Mai 1848 la Blaj. Al...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Col. (r) Alexandru Manafu„Cu ziua de 22 iunie 1941 o nouă epocă începe însă în istoria poporului român. Nu efemera dictatură militară, nu ambiţiile nemăsurate şi vane ale unui personaj de operetă proclamat «conducătorul neamului» ci de astă dată este în joc însăşi existenţa României, ca stat liber şi independent. Mai mult. Odată cu declararea războiului, România a intrat pe calea marilor şi fundamentalelor prefaceri. Viitorul nu va lăsa multă vreme nedesluşite căile lui". (Lucreţiu Pătrăşcanu)

În acest an, România marchează 71 de ani de la intrarea în cea mai mare conflagraţie mondială, rămasă în limbajul uzual ca Al...

Evaluare utilizator: 2 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General (r) Dr. Mircea Chelaru

Există în istoria omenirii multiple exemple de erori „ştiinţifice” care s-au dovedit fatale cunoaşterii şi adevărului. În numele acestor erori s-au luat mii de vieţi omeneşti. Au fos arşi pe rug, traşi pe roată, decapitaţi, spânzuraţi, rupţi în patru de patru cai din patru zări, lapidaţi, ghilotinaţi, otrăviţi, sau împuşcaţi, oameni a căror vinovăţie a fost aceea de a fi susţinut adevărul natural. Rând pe rând, minciunile au căzut sub aspra pedeapsă a ştiinţei şi a revelaţiei imanente. Pământul nu mai este plat, soarele nu se mişcă de fel în jurul pământului, vrăjitoriile sunt demolate...

Preemţiunea dacică - 1.5 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dr. Dinu PoştarencuPledoaria nobilimii basarabene
pentru studierea limbii române
în instituţiile de învăţământ din provincie

La 28 ianuarie 1866, în cadrul Adunării Generale a Nobilimii din Basarabia a fost audiată comunicarea oficială din 20 ianuarie 1866 a tutorelui Liceului Regional din Chişinău, prin care instituţia nobiliară a fost informată despre următoarele:
1. Din 14 lecţii, prevăzute pentru predarea limbii moldoveneşti (corect, română) în cadrul liceului, 6 sunt programate spre a fi realizate în timpul orelor a cincea din orar, iar 8 – în timpul orelor de după prânz.
2. Zilnic, lecţiile durează până la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General Erik HansenGeneralul Erik Hansen (1889-1967) a ocupat în două rânduri funcţia de şef al Misiunii Militare Germane în România (octombrie 1940 - iunie 1941; ianuarie 1943 - august 1944). Activitatea lui în ţara noastră este cunoscută graţie unui şir de documente, între care sunt de menţionat, în primul rând, lămuririle şi completările făcute de el - după întoarcerea lui din prizonieratul sovietic, în 1955 -, la lucrarea lui Andreas Hilgruber, „Hitler, König Carol II und Marschall Antonescu", care apăruse în R.F.G., într-o primă ediţie, în 1954. Acum dispunem de o informaţie bogată, din interogatoriile...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dr. Dinu PoştarencuPledoaria nobilimii basarabene pentru studierea limbii române
în instituţiile de învăţământ din provincie

După încorporarea teritoriului dintre Prut şi Nistru al Principatului Moldovei în Imperiul Rus, pe parcursul câtorva decenii, reţeaua de şcoli din provincia românească anexată a evoluat extrem de lent. Această situaţie s-a produs din cauza dezvoltării slabe a sistemului de învăţământ din cadrul imperiului. Datele statistice sunt elocvente în acest sens: la mijlocul secolului al XIX-lea, conform unor „calcule generoase", cota ştiutorilor de carte din Imperiul Rus constituia 6% din numărul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Wilfried H. LangDupǎ intrarea trupelor sovietice în Bucureşti, la 30 august 1944, Puterile Axei, în special Germania, şi-au dat seama cǎ România nu mai putea fi consideratǎ aliatǎ, ci dimpotrivǎ, românii îşi îndreptaserǎ armele împotriva armatelor Axei: Germania (inclusiv Austria, Italia, Ungaria şi Japonia). Astfel, românii, civili sau militari deopotrivǎ, aflaţi atunci pe teritoriile acestor ţǎri, au intrat într-o dilemǎ cumplitǎ. Pe cine trebuiau sǎ-l urmeze? Guvernul pucist din Bucureşti, pe care nici nu-l cunoşteau sau Guvernul Naţional din Exil de la Viena în frunte cu Horia Sima şi alţi români cu...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Declaraţia Balfour, 1917Declarația Balfour din 2 noiembrie 1917 a fost o declarație oficială de politică extenă a guvernului Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei. Declara'ia a fost scrisă de secretarul pentru afacerile externe Arthur James Balfour şi adresată lui Lionel Walter Rothschild, unul dintre liderii comunității evreiești britanice. Declaraţia urma să fie transmisă „Federaţiei Sioniste a Marii Britanii şi a Irlandei, organizaţie sionistă britanică. Declarația reflecta poziția cabinetului britanic, stabilită în şedinţa guvernului din 31 octombrie 1917.[1]

Biroul de Extrerne
2 Noembrie 1917
...

Declarația Balfour (1917) şi Discursul Freedman (1961) - 3.7 out of 5 based on 3 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Săptămâna patimilor - Mihai Pelin, copertaSăptămâna patimilor (23-28 iunie 1940).
Cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei

Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei şi nordului Bucovinei[1], la 28 iunie 1940, a fost consecinţa directă a Pactului Molotov-Ribbentrop şi a izolării politice şi militare din acea perioadă a României. La 23 august 1939, cu aproape un an înainte de începutul amputărilor teritoriale suferite de România în vara anului 1940, Germania şi URSS au încheiat un tratat de neagresiune, însoţit de un protocol adiţional secret, prin care cele două părţi îşi delimitau „sferele de interese". Tratatul, cunoscut şi sub...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Lucian IenăşescuÎn Transilvania şi Banat, apariţia monografiilor rurale româneşti, în primii ani ai secolului al XX-lea, a datorat mult îndemnurilor bisericii şi sprijinului unor societăţi culturale (Astra, Asociaţia naţională arădeană pentru cultura poporului român), dar şi apelurilor lansate de publicaţiile vremii. Un asemenea îndemn la scrierea de monografii săteşti face revista „Biserica şi Şcoala", propunând totodată un plan de cercetare şi de sistematizare a materialului. Datorat lui Vasile Mangra, planul includea trei cadre, şi anume „istoria comunei", „geografia comunei", „poporaţiunea comunei", şi două...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Academician NIcolae Iorga
Şedinţa de la 13 septembrie 1913

În ultimele timpuri, în legătură cu o anume campanie politică, a cărei legitimitate n-avem s-o discutăm aici, s-au tipărit în româneşte şi în franţuzeşte o sumă de scrieri, până la proporţii de volume cu pretenţii ştiinţifice, în cari se înfăţişează trecutul evreilor în România. Unele dintre ele, ca teza de doctorat din Paris a d-lui Bernard Stambler, care e şi diplomat al Şcolii de Ştiinţe Politice (L'histoire (sic) des Israélites roumains et le droit d'intervention, Paris, Jouve, (1913), sunt aşa de superficiale, încât iau numerele de ordine ale unor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Comandor (r) Prof. univ. Dr. Jipa Rotaru
1812-2012
Sfatul ţării - primul parlament al Basarabiei[1] şi unirea cu Ţara

Sfatul Ţării, reprezentând puterea legislativă în Basarabia se creea, pe fondul răsturnării monarhiei ruse şi a vechiului drept constituţional rusesc, ca o expresie a revoluţiei naţionale mai legal chiar decât sovietul deputaţilor din Petrograd, în care nu erau cuprinse toate naţionalităţile. La fel se procedase în toate provinciile locuite de alte naţionalităţi decât cea rusă: Estonia, Letonia, Lituania, Bielorusia, Ucraina, în Kaucaz, la georgieni, tătari şi armeni. Primul prezidiu ales al Sfatului Ţării a fost...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Comandor (r) prof. univ. dr. Jipa Rotaru
1812-2012
Sfatul ţării - primul parlament al Basarabiei[1] şi unirea cu Ţara

Există în istoria popoarelor evenimente de mare semnificaţie şi valoare naţională. Un asemenea eveniment a fost cel de la 27 martie 1918 (94 de ani) când, în condiţii deosebit de vitrege, sub ocupaţie străină, Sfatul Ţării a hotărât unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, România. Această unire deschidea seria celor trei momente ce au asigurat încheierea procesului revoluţionar de făurire a statului naţional unitar român la 1 Decembrie 1918, când Transilvania s-a unit cu România. Sfârşitul lunii februarie şi începutul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dr. Dinu PoştarencuLa 25 ianuarie/7 februarie 1917, redacţia Cuvântului moldovenesc a lansat apelul Jertfiţi pentru bejenarii români, în care, iniţial, publicului cititor i s-a explicat că „stăpânirea românească şi cea rusească iau măsuri pentru îndulcirea sorţii amare a bejenarilor români. Dar, după cum se ştie, ajutorul stăpânirilor nu-i îndestulător. Se cere şi ajutorul obştesc, al fiecăruia din noi". Iar în încheiere redacţia a rugat: „Jertfiţi, oameni buni, pentru fraţii noştri de un neam şi de un sânge şi Dumnezeu Sfântul vă va răsplăti pentru mâna de ajutor pe care veţi întinde-o voi în ceasul acesta de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Cristian TroncotăInstituţionalizarea regimului comunist în România a însemnat şi lichidarea vechilor structuri de informaţii şi ordine publică - Siguranţa, Poliţia, Jandarmeria, Secţia a II-a de informaţii din Marele Stat Major, Serviciul Special de Informaţii - şi înlocuirea lor cu noi instituţii organizate după model sovietic: Securitatea, Miliţia şi Direcţia de Informaţii Militare. Mai întâi a avut loc, la 10 iunie 1948, o şedinţă de analiză în cadrul Secretariatului C.C. al P.M.R. la care Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu au căzut de acord asupra structurii noii Direcţii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dr. Dinu PoştarencuIntrând în război de partea Antantei, în virtutea Convenţiei politice şi militare dintre România şi Antanta din 4/17 august 1916, armata română a declanşat campania militară prin atacul din noaptea de 14/27 – 15/28 august 1916 asupra Austro-Ungariei şi a pătruns cu succes în Transilvania. În scurt timp însă, trupele austro-germane – numeroase, bine dotate şi cu experienţă de luptă – au obligat forţele armate române să se retragă. Înaintarea trupelor Puterilor Centrale a fost oprită cu grele sacrificii, după ce ele au ocupat o parte considerabilă din teritoriul României. Situaţia politică...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu„Răspunderile" - Aşa se intitula o broşură-manifest lansată de generalul Alexandru Averescu la începutul anului 1918, prin care cerea tragerea la răspundere a celor vinovaţi de faptul că România a intrat în război, după doi ani de neutralitate, total nepregătită, de înfrângerile militare din toamna anului 1916, de retragerea haotică şi cu mari pierderi a armatei şi populaţiei în Moldova. Manifestul a avut un profund ecou în rândul românilor, iar generalul Averescu a ajuns la putere în martie 1920 pe valul unei uriaşe popularităţi. Dar, spre surprinderea generală, Guvernul Averescu nu a...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Dinu Poştarencu, Anexarea Basarabiei
Protestul consulului român de la Ismail privind sărbătorirea centenarului anexării Basarabiei la Imperiul Rus

În zilele de 16 şi 17 mai 1912, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-otoman de la Bucureşti din 1812, conform căruia teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru a fost anexat la Imperiul Rus, oficialităţile ţariste din Basarabia au sărbătorit cu mult fast acest eveniment, îndoliat pentru poporul român.
Drept răspuns la acţiunile injurioase ale ruşilor, românii din dreapta Prutului au protestat în cadrul unor diverse manifestaţii politice, demonstrând...

1812 - Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu
Basarabia şi vecinătatea Rusiei, în viziunea lui Nicolae Iorga[1]

Pentru istoricul total care a fost Nicolae Iorga, realitatea factorului rusesc şi apoi, sovietic, ori investigarea şi interpretarea lui în strălucitele-i sinteze, nu mai reprezintă, de mult, o noutate, mai ales că savantul a cercetat, în mod special, în anii „cooperării" politico-militare din vremea celui de-Al Doilea Război mondial, evoluţia raporturilor bilaterale până la 1877, iar, ca strălucit cronicare de presă, îndeosebi în paginile „Neamului Românesc" (1906-1940), a reţinut şi comentat cu promptitudine dosarul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mircea Vâlcu-Mehedinţi„Şi dau voie ori şi cui să mă cheme în judecată pentru că am denunţat, nu ţara mea, ci pe acei cari nenorocesc de atâta vreme această ţară" (N.Iorga )

- Fragment din volumul „Partidele politice" -

Întotdeauna istoria s-a repetat, dar, numai ca un maleficiu asupra mulţimilor, conduse de cei care deţineau Puterea. În fiecare dimineaţă când mă trezesc, văd aceeaşi situaţie, care se perpetuează de peste douăzeci de ani. Privesc România, iubirea mea idealistă, platonică, o privesc cum suferă. De douăzeci de ani a intrat în travaliu şi trebuie să nască. Se chinue mult să nască, pentru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae Iorga La 27 noiembrie se împlinesc 71 de ani de la cea mai abominabilă crimă din istoria noastră contemporană. Ridicat de la vila sa din Sinaia, marele nostru savant Nicolae Iorga avea să fie ucis mişeleşte de o bandă de legionari condusă de N. Boieru, trupul fiind-i aruncat pe marginea şoselei Ploieşti - Bucureşti, în apropierea localităţii Strejnicul. Nu e momentul să detaliem cauzele odiosului asasinat, istoriografia românească aplecându-se în nenumărate rânduri şi explicându-le pe îndelete. Reamintim doar împrejurările. În condiţiile creşterii pericolului nazist după Acordul de la München...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu

În Comisia politică şi teritorială, delegatul Ungariei şi-a limitat pretenţiile la aproximativ 4.000 km². La rândul său, Gheorghe Tătărescu a prezentat situaţia concretă din acel teritoriu, arătând că acolo trăiau 483.000 de locuitori, din care numai 67.000 erau unguri. După ce a analizat cele două puncte de vedere, la 7 septembrie, Comisia a respins revendicările Ungariei. În şedinţa Consiliului de Miniştri din 23 septembrie 1946 s-a analizat activitatea delegaţiei române la Conferinţa de pace. Miniştrii aparţinând Blocului Partidelor Democrate au apreciat că delegaţia şi-a îndeplinit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof.univ.dr. Ioan ScurtuProblemele privind organizarea lumii după război au făcut obiectul discuţiilor între liderii SUA, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice, încă din octombrie 1943. După înfrângerea Germaniei, la 9 mai 1945, s-a organizat Conferinţa de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945), la care s-a decis încheierea tratatelor de pace cu Italia, Bulgaria, Finlanda, România şi Ungaria. Pe această bază, Consiliul Miniştrilor de Externe ai Uniunii Sovietice, SUA, Marii Britanii, Chinei şi Franţei au trecut la elaborarea proiectelor tratatelor de pace cu fiecare dintre aceste state. Climatul politic s-a deteriorat...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Onorul la MareşalLa câteva ore după trădarea Regelui Mihai de la 23 august 1944, soldată cu arestarea Mareşalului Ion Antonescu, acesta a găsit o agendă a regelui Carol al II-lea pe care a scris primele şi cele mai relevante impresii în camera-seif în care fusese închis împreună cu Mihai Antonescu. Mulţumim domnului prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu pentru generozitatea gestului, de a ne încredinţa însemnările Mareşalului spre publicare în revista ART-EMIS. (Redacţia)

„Funcţionând primatul incontestabil al poziţiei şi calităţii „sursei"! - la capitolul probitate, valoarea remarcabilă a „sursei", va înfrunta în...

Insemnări din celulă - 23 august 1944 - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Buzatu GheorgheDacă n-ar fi fost în esenţa lor tragică, faptele relatate ar fi pline de farmec şi cum să nu fie astfel, când luăm cunoştinţă de destinul într-adevăr fericit al unui document fundamental dintre cele purtând semnătura unui personaj istoric - l-am numit pe Mareşalul Ion Antonescu - desemnat categoric de opinia publică naţională în urmă cu vreo cinci ani pe prima poziţie în topul MARILOR ROMÂNI din toate timpurile, iar integrarea documentului în desfăşurările istorice îl plasează într-un moment decisiv al participării României la cel de-al doilea război mondial - lovitura de stat de la 23...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianBucureştii de-altădată/ Pe care-i scrim şi citim,/ Ce bine-ar fi să se poată/ O clipă să-i retrăim. (Epigramă adresată lui C. Bacalbaşa de către Vero)

Oraşul lui Bucur, ascuns printre grădini, vii şi bălţi cu peşte

Cu două secole în urmă, Bucureştiul era doar un târg balcanic, ascuns printre grădini, vii şi bălţi populate cu peşte. De la aceste amănunte pline de culoare, relevate atât în scris cât şi în imagini grăitoare, surprinse de artiştii epocii, s-a născut legenda despre Oraşul grădină, devenit în epoca de glorie de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi până la al doilea război mondial...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Alexianu Serban
„Fii bun, fii drept şi nu uita că deasupra tuturor intrigilor şi urilor este Patria, este nemurirea Neamului şi că acolo trebuie să ne întâlnim întotdeauna, chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată!" (Mareşal Ion Antonescu)

România în Al Doilea Război Mondial

Desigur că rândurile de faţă nu-şi propun o analiză amănunţită a modului cum administraţia a obţinut realizări neobişnuit de bune într-o perioadă extrem de scurtă. Încerc în cele ce urmează să creionez, atât cât voi mai putea, amănunte deosebite în ceea ce s-a realizat acolo. În dorinţa de a fi alături de populaţia locală şi a o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
valcu-mehedinti-mircea
Comentarii ale cercurilor corespondenţilor de presă străini asupra asupra Conferinţei de la Potsdam

În ziua de 4 august 1945, Serviciului Special de Informaţii Român i se comunică, printr-o notă, a agentului Serviciului aflat la Potsdam, unele comentarii ale cercurilor corespondenţilor de presă străini, asupra Conferinţei de la Potsdam. Voi da un extras din această notă, fără a o comenta, privitoare la România. Spre deosebire de majoritatea istoricilor, eu nu comentez documentele de arhivă, în dorinţa de a fi cât se poate de obiectiv. Datorită faptului că orice om, cu voia sau fără voia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Alexianu Serban
„Nu noi facem cinste poporului român că murim pentru el,
ci el ne face onoarea să murim pentru el!" (Petre Ţuţea)
- România în Al Doilea Război Mondial -

De o atenţie specială s-a bucurat portul Odesa, unul din porturile de prim ordin din Marea Neagră, fiind distrus aproape în totalitate, În teritoriul pe care sovietici îl părăseau în mare grabă, au existat echipe speciale ale N.K.V.D.-ului care au organizat şi desăvârşit toate distrugerile.[1] Aci, distrugerile au fost totale atât în infrastructura portuară cât şi rada portului unde au fost scufundate şi sabordate nenumărate vase...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.