Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
ASUMAREA RASPUNDERII Editia a II-a - Coperta 1

Asumarea răspunderii reprezintă un proiect vechi de mai bine de 30 de ani și se constituie acum într-un omagiu adus celui care s-a aflat la cârma țării, în anii cei mai grei ai existenței României Moderne: 1940-1944. 

Ideea descifrării capacității și a resorturilor unui om de a-și pune până la urmă viața și întreaga existență în slujba intereselor naționale, printr-o dăruire și asumare totală, s-a născut prin anii ’80, atunci când, nevoit a mă documenta în scopul întocmirii tezei de doctorat cu tema: „Alianțele politico-militare ale României. 1934-1940, am obținut aprobarea de...

Asumarea răspunderii (2) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Dromichaites

„Dromichet a fost zeul ce-a pogorât să moară printre oameni!” (Aurel Petrescu)

Vatra Daciei străbune, care îmbrăţişa Carpaţii, Dunărea, Marea Neagră, Munţii Slovaciei, Moravia, Dunărea Mijlocie, Munţii Haemus (Balcani), Tyras (Nistru), Dalmaţia, Panonia, Tisa, Pind, Macedonia, Olympos-Podolia se sprijinea pe cele patru mari hotare - cele 4 puncte cardinale: Est - dincolo de Bug (Hipanis); Vest - Alpii Dinarici şi Peninsula Italică; Nord - Alpii Austriei, Boemia, Valea Vistulei (renumita cetate Getidava); Sud - Marea Marmara şi Marea Egee.

Pământul geto-dac,  pământul nostru românesc...

Dromichaites - Marele rege geto-dac - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de Reintregire (15)

Februarie 1945. „Să se termine odată, oricum ar fi, mort sau schilod. Țara ne-a uitat. Numai noi avem datoria să murim pentru ea”.

Lunile ianuarie și februarie 1945, când armata română a luptat în Munţii Tatra Mică, Metalici Slovaci şi Javorina, au fost cele mai dificile din punctul de vedere al condițiilor de luptă din întreaga campanie dusă de armata română pe frontul de Vest.

- În afara terenului dificil, a zăpezii mari și viscolului puternic trupele române s-au confruntat și cu mari lipsuri materiale, determinate, în primul rând de modul în care structurile de profil ale Comisiei Aliate...

Războiul de 1.421 de zile (15) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Zamolxis

„Zamolxis este cel mai mare şi cel mai bun dintre zeii Geţilor!” (Iamblichos 280-330 d.Hr)

Arealul divin al pelasgilor descendenţi din protopărinţii omenirii a cuprins ulterior spaţiul sacru traco-geto-dac care se numea în antichitate „Cetatea”.

De aici, ramurile popoarelor ca nişte roiuri de Albine şi-au început migrările în cele patru zări, punctele cardinale şi evident, odată cu popoarele au plecat sacerdoţii lor cu zeii, zeiţele, sybilele, nimfele, vestalele, muzele, cântăreţii şi instrumentiştii.

Tot ce ţinea de sărbători, petreceri, ceremonialuri, aparţineau riturilor sacre...

Nemuritorul Zamolxis - Profetul vieții - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Constantin Moșincat

„Ei (ungurii) nu sunt competenţi să ne dea nimic şi de ne-ar da, e datoria noastră ca de la ei să nu primim noi nimic” (Mihai Eminescu)

Conferința de Pace de la Paris, a celor 4 Mari Puteri, era doritoare de Pace, fapt pentru care-l desemnaseră pe mareșalul Foch să ancheteze situația din Ungaria cu scopul de a reconstruii economic Europa. Regimul lui Bela Kuhn nu prezenta încredere iar „ocuparea Ungariei va lua sfârșit numai când condițiile de armistițiu vor fi mulțumitor împlinite[8], era informația în baza căreia vigilența trebuia sporită în vara anului 1919. Nota platonică a Conferinței...

Grațiere regală în contul bunelor relații cu ungurii (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Constatin Moșincat

„Ungurii şi evreii de la Pesta pot să se laude că măcelul acesta fără pereche de mare şi hâd ei l-au voit, ei l-au aţâţat, ei l-au adus. Asupra lor trebuie să cadă blestemele tuturor celor ce vor muri, ce vor rămânea schilozi, ce nu vor mai avea sprijin şi pâine” (Nicolae Iorga, Războiul cel mare, Neamul Românesc, An V, Nr. 27 iulie 1914)

Destructurarea acțiunilor complotiștilor[1]

Sub deviza „înainte de toate datoria”, trebuia trecut hopul de la conștiința ostășească la conștiința de Om, își amintea sublocotenentul Turtureanu. În țara în care toți miniștri erau „prea plecați și supuși...

Grațiere regală în contul bunelor relații cu ungurii (1) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cristian Troncota-Mihai Moruzov

„Ne­voia de in­for­maţii este cu atât mai mare cu cât ele tre­buie să su­pli­nească in­fe­ri­o­ri­ta­tea şi slăbi­ci­u­nile de alt ordin. In­for­maţiile tre­buie să fie in­vers pro­porţi­o­nale cu aceste slăbi­ci­uni. Vreau să spun că un po­por mai slab de­mo­grafic şi cu ar­mată mai puţin nu­me­roasă tre­buie să ape­leze mai mult la is­cu­sinţa în condu­cere, la o mai com­pletă şi si­gură in­for­maţie şi la o mai ra­fi­nată...

Mihail Moruzov și primele forme moderne de organizare și activitate ale Serviciului Secret - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de Reintregire (14)

Relaţii de comandament româno-germane pe frontul din Crimeea

Pentru a da curs cererilor comandamentelor române din Crimeea, generalul Ilie Şteflea intervine pe lângă Misiunea Militară Germană: „În operaţiunile care s-au desfăşurat în Crimeea o parte din unităţile române au fost angajate în luptă fără a se fi menţinut întotdeauna legăturile organice normale de comandament. Ca urmare, două comandamente de corp de armată (Corpul de munte şi Corpul 6 armată) au rămas temporar fără întrebuinţare operativă. Suntem de acord că adeseori nevoi operative imperioase pot duce la asemenea situaţiuni...

Războiul de 1.421 de zile (14) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Radu Negru Voda 8

Dacii și geții vorbeau aceeași limbă după cum au spus Herodot, Strabon și însuși Ovidiu, care o considera o limbă proto-latină. Densușianu, despre Limba Geților: „Ea a fost limba triburilor pastorale, arimice și latine, ce se vorbise în timpurile marelui imperiu pelasg, și era astfel identică cu limba barbară veche”. Se ocupă bine înțeles de limba Geților și Dacilor: „Limba Geților era, după Ovidiu, o limbă barbară, însă o limbă barbară latină”. Regăsim această temă și în secolul al IX-lea, în discuțiile dintre Împăratul bizantin Mihail al III-lea (îndrumat probabil de Patriarhul Fotie) și...

Radu Negru Vodă (8) - 3.7 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Vasile Duma

Toate lucrurile sau semnele pe care ei nu pot sӑ le înţeleagӑ le privesc ca supranaturale, autorul dând ca exemplu o eclipsӑ de soare vӑzutӑ ca lupta balurilor izgoniţi din infern, astfel încât atunci când vӑd un astfel de fenomen fac zgomot mare şi trag cu puştile pentru a-i împiedica pe balauri sӑ mӑnânce soarele : „une eclipse de soleil est un combat de dragons chasses de l`enfer; aussi dès qu`ils voient ce phénomène, ils font beaucoup de bruit, & tirent continuellement des copus de fusils pour êmpecher, dissent-ils, que ces dragons ne dévorent le soleil” (o eclipӑ...

Limba, portul, obiceiurile şi ocupaţiile românilor în vechi scrieri ale unor autori strӑini (2) - 4.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Vasile Duma

Dupӑ înfrângerea turcilor la asediul Vienei în 1683, prin  pacea de la Karlowitz din 1699, Transilvania iese de sub dominaţia turceascӑ fiind alipitӑ imperiului habsburgic. Ca urmare a acestui fapt, teritoriile locuite de români devin zone de interes pentru occidentali, care se grӑbesc sӑ scrie diverse istorii ale Transilvaniei, mulţi dintre ei descoperind în Valahi pe urmaşii dacilor. Însemnӑrile de cӑlӑtorie ale acestor scriitori sunt deosebit de importante pentru cunoaşterea românilor, nu numai din punct de vedere istoric, cât mai ales din perspectivӑ socialӑ şi culturalӑ. Din acestӑ...

Limba, portul, obiceiurile şi ocupaţiile românilor în vechi scrieri ale unor autori strӑini (1) - 4.5 out of 5 based on 6 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Curea Ovidiu-Siempre Cuba

Numele Cubei rămâne legat de un alt eveniment deosebit, rămas în istorie sub denumirea de Criza rachetelor. Un eveniment care putea evolua în mod dramatic pentru întreaga omenire. Un eveniment curios, ciudat și aproape incredibil care, revăzut acum, la peste 50 de ani de la producerea lui ne face să ne gândim la cât de fragilă este existența noastră pe acest pământ, la cât de mult depinde ea, în ultimă instanță, de reacțiile unor oameni care nu sunt nici dintre cei mai inteligenți, nici dintre cei mai înțelepți. Este înspăimântător cu câtă ușurință, indiferență și inconștiență lăsăm uneori ca...

„Criza rachetelor” - 1962 - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Gh Buzatu-Pace ai razboi 1
La scurt timp după ce a preluat puterea (6 septembrie 1940), generalul Ion Antonescu a înlăturat din armată numeroase cadre militare de conducere superioară, considerate a nu fi corespuns împrejurărilor dramatice prin care trecuse ţara în vara anului 1940.
Prin aplicarea art. 58 din Legea Înaintărilor în Armată au fost trecuţi în retragere „pentru incapaciate” 80 de ofiţeri, între care:
- 1 general de armată (Constantin Ilasievici);
- 5 generali de corp de armată (Florea Țenescu, Ioan Ilcuşu, Grigore Cornicioiu, Ioan Bengliu, Gheorghe Argeşanu);
- 2 generali de divizie (Gheorghe Mihail...

1940-1944. Conflicte între Mareșalul Antonescu și generali - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cristian Troncotă

Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române

După 1920, Serviciul de Siguranţă al Dobrogei a rămas în structura Ministerului de Interne. În anul 1924, Serviciul a fost trecut la Marele Stat Major, sub denumirea de „Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române”, fiind totodată reorganizat, în special pe linie contrainformativă. Reorganizarea Serviciului Secret ar putea să fi fost determinată şi de situaţia internă şi internaţională a momentului. În acel an, aproape jumătate din teritoriul ţării se afla sub stare de asediu, situaţie ce se datora ştirilor alarmante care veneau de pe...

Activitatea serviciilor de informații și contrainformații românești (3) - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Jurnal de pe Frontul de Est (41)

Miercuri, 7 ianuarie 1942. A 200-a zi de război!

Generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de munte, raportează generalului Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3, situaţia în care se aflau trupele române de pe frontul din Crimeea: „Trupa este extrem de obosită. Este lipsită de orice aprovizionare şi igienă. Militarii stau în frig şi continuu îmbrăcaţi. Toate batalioanele sunt în linie. Ofiţerii şi trupa sunt plini de paraziţi; sunt numeroase cazuri de scabie. Din această cauză nu se pot odihni. Tot timpul în ger şi viscol; au stat sub cerul liber sau în mici adăposturi de stâncă...

Jurnal de pe Frontul de Est (41) - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de Reintregire (13)

Ianuarie 1942

- Lupte grele la nord de Feodosia. Relaţii de comandament româno-germane. Militari români doresc să fie împroprietăriţi în Basarabia şi Bucovina. Comportarea etnicilor germani.

Angajarea majorităţii forţelor Armatei 11 germane la Sevastopol, face ca frontul din estul şi sudul peninsulei să depindă, după debarcarea trupelor sovietic ela Kerci şi Feodosia, de modul de comportare al trupelor române. O recunoaşte deschis şeful Biroului operaţii al Corpului 42 armată, care se adresează generalului Petre Dumitrescu: „Toată situaţia Armatei 11 germane depinde de puterea de rezistenţă...

Războiul de 1.421 de zile (13) - 4.5 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Sarbatori pe front

25 decembrie 1941

„Noapte de Crăciun, noapte sfântă. S-a aprins steaua. Fie ca aceasta să fie steaua mântuirii noastre. Colindele încep cu glasuri duioase, cu izbutită armonie. Ochii ostașilor sclipesc de emoție. La unii le picură lacrimi. Amintirile copilăriei, gândurile la cei dragi și scumpi de acasă. În picioare, cu capetele plecate, ascultăm colindele și urările și, de emoție, pe furiş, ne înecăm lacrimile. Nemții dintre noi sunt și emoționați, și mirați. Ei sunt hăt, de departe, din Silezia. Prizonierii ruși plâng și se închină acum liber, așa cum s-au închinat părinții lor când, în...

1941-1945. Sărbătorirea Crăciunului și a Anului Nou pe front - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Razboiul de 1421 zile-80 de ani-12

Decembrie 1941

Pe frontul de la Sevastopol, Armata 11 germană (7 divizii germane şi 2 brigăzi de munte române) face ultimele pregătiri pentru declanşarea ceui de-al treilea asediu asupra oraşului-port: lovitura principală urma să se desfăşoare din raionul Duvanka în lungul râului Belbek (la nord-est), concomitent cu un atac secundat din zona Nij. Ciorguni, în lungul râului Ciornaia, spre Inkerman. Între timp, sovieticii îşi întăriseră forţele, Armata independentă de litoral având la dispoziţie 5 divizii.

În şedinţa Consiliului de Miniştri, mareşalului Ion Antonescu critică modul de lucru al...

Războiul de 1.421 de zile (12) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cristian Troncota-Mihai Moruzov 2

Date despre biografia și personalitatea lui Mihail Moruzov

„Ştiind să se stre­coare prin toate uşile, atent, gata să‑şi in­tro­ducă antene peste tot, a de­ve­nit in­dis­pensa­bil celor ce voiau să ştie tot, fără efor­turi. Ro­mânul dis­preţu­ieşte spio­najul. Moruzov nu l‑a dis­preţuit. El se ştia dis­preţuit, dar şi te­mut. Şi‑a ju­cat cartea până la urmă cu pa­si­une. A în­trevă­zut fi­nalul? Cred că da. Unele fon­duri gă­site în străi­nătate ar spri­jini su­po­zi­ţia”...

„Mihail Moruzov și frontul secret” (2) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 4 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivă
Cristian Troncota-Mihai Moruzov

Isto­ria servi­ci­ilor se­crete e plină de mo­mente de tensi­une şi dra­matism, de suc­cese şi de amare în­frân­geri. Şi unele şi cele­lalte sunt tre­cute tot în contul oa­me­nilor, care s‑au în­cu­metat să poarte po­vara unor grele mi­si­uni, cu con­ştiinţa că‑şi slujesc ţara.

Isto­ri­o­grafia ro­mână a în­re­gistrat - atât înainte, cât şi după de­cem­brie 1989 - lu­crări re­fe­ri­toare la mo­mente, pe­rioade sau perso­naje şi chiar...

„Mihail Moruzov și frontul secret” (1) - 3.8 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Colinnda de Craciun

Mai mulţi cercetători consideră cuvântul Crăciun că ar proveni din lat. creatione(m) (Densusianu, Hlr, 262; Pascu, Beiträge, 8; Pascu, I, 69). Dacă încercăm să derivăm rom. Crăciun de la lat. creationem întâmpinăm câteva dificultăţi de ordin fonologic, dar şi de ordin teologic. În ce priveşte problemele de ordin fonologic, Rosetti (BL., 11, 56) arată, pe bună dreptate, că lat. ea ar fi devenit e, deoarece se găseşte în poziţie neaccentuată, în timp ce e final nu trebuia să dispară (cf. amărăciune etc.). Prin urmare, ar fi trebuit să avem un „Creciune sau, în cel mai bun caz...

Originile vechi ale Crăciunului - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cotul Donului 1942 cu casca Ro
  1. -Stepa Calmucă și Cotul Donului - Cauze ale dezastrului

Problema responsabilității înfrângerii armatelor 3 și 4 române în Cotul Donului, respectiv Stepa Kalmucă a fost ridicată încă din noiembrie 1942, atât de comandamentele germane cât și de cele române.

La 26 noiembrie, la numai o săptămână de la străpungerea frontului, generalul Maximilian von Weichs, comandantul Grupului de armate ,,B”, a acuzat comandamentele celor două armate române, apreciind că dezastrul s-a datorat „moralului deosebit de scăzut” al trupelor, panicii, slabei instruiri și insuficientei înzestrări cu armament...

Jurnal de pe frontul de Est (40) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Radu Negru Voda 7

Crucile cavalerilor de Malta ne arată că și românii noștri erau în ton cu cavalerii occidentali, dovada fiind și cavalerii români care au participat la Cruciadele conduse de Andrei al-II-lea al Ungariei, după cum a scris istoricul P. P. Panaitescu. Acest lucru ne indică azi că valahii din Țara Făgarașului erau bine organizați și aveau „armata lor”.

Referitor la Reynold, el făcea parte din aristocrația franceză și era strămoșul nobilului maghiar  Rozgony care s-a bătut cu Carol Robert de Anjou.

Lui Renauld de Chatillon (1125-1187, cf. Wikipedia), prinț al Antiohiei între 1153-1160 și în...

Radu Negru Vodă (7) - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alesandru Duțu-Armata Română in Război

26 noiembrie 1941. A 158-a zi de război!

Pe frontul din Crimeea începe să curgă din belşug sânge românesc, vânătorii de munte ai Brigăzii 1 asaltând fortificaţiile de la Sevastopol.

- „Curge, curge sânge! - consemnează în Jurnal locotenent-colonelul Vasile Scârneci aflat în linia întâi. Zi întunecată, tristă… Compania 2 este prinsă de o rafală de mortiere şi sunt răpuşi soldaţii Marin Ion şi Tiron Dumitru… O escadrilă de bombardament se năpusteşte asupra crestei de piatră ocupate de Compania Cercetare (căpitan Burcu Dumitru), aruncă cu furie grenade şi mitraliează de la mică înălţime, cad...

Jurnal de pe Frontul de Est (39) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Coperta-Documente ist romanilor-Hurmuzachi

Reactivată sub egida Academiei Române, noua serie din „Documente privind istoria românilor” - Colecția Eudoxiu Hurmuzaki s-a completat recent cu valoroasa lucrare a istoricilor de la Chișinău, dr. hab. Gheorghe E. Cojocaru și dr. Eugen-Tudor Sclifos, având ca obiect de studiu „Franța și chestiunea Basarabiei la Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920”[1].

Demersul autorilor prezintă atitudinea cercurilor politice, diplomatice și militare franceze în chestiunea Basarabiei într-un interval cronologic mai larg decât cel care subscrie, propriu-zis, Conferinței de Pace de la Paris -, de la...

Basarabia anilor 1917-1920 în documente diplomatice franceze - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
George Voica-Prizonierii infernului 9

Toată lumea l-a scăldat în lacrimi!...

Când m-a luat bărbatu-meu, Ionel, nu aveam decât cinsprezece ani. Era până-n Sf. Ion. Începuse războiul. Era în Basarabia. Când ne-am dus la primărie, de emoție nu mai știam nici să mă semnez, mai ales atunci când primarul a zis că bărbatu-meu, Ionel, trebuie să-mi împrumute de la el un an, să fac șaisprezece, că n-aveam voie să mă mărit la cinsprezece ani. De fapt, eu aveam șapte clase, eram singura fată la părinți, mai aveam un frate, și aș fi vrut să merg mai departe la școală, nu să mă mărit, dar tata și mama mereu mă băteau la cap să-l iau și să-l...

Prizonierii infernului (9) - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
SSI-2021

Textele biblice ca izvoare ale cercetării istorice ne spun că spionajul ca îndeletnicire a apărut ca necesitate de cunoaștere a resurselor teritoriilor vecine și a intențiilor populațiilor acestora.

Limitele răsăritene  ale patriei neamului românesc  sunt atestate cu mult dincolo de Nistru. Harta „Răspândirea românilor transnistreni”, întocmită de locțiitorul prefectului județului Tiraspol, Ilie Zaftur ( publicată în revista „Transnistria nr. 2, București, 1941) evidențiază că Ucraina lui Duca Vodă[1] se întindea până la Nipru, iar disparați ca număr, românii  erau prezenți și...

Elemente de context istorico-geopolitic al confruntării româno-ruse pe frontul informațiilor secrete - 5.0 out of 5 based on 4 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Nicolae Iorga  2021

„Lupte și injurii, destăinuri și răspunsuri, calomnii și contracalomnii, ațâțări și alte ațâțări... - iată spectacolul de azi al României… Hidos și condamnabil spectacol!...V-ați mâncat între voii ca niște câini, ca niște fiare, pentru glorie, pentru câștig, pentru ambiții de leneși și capricii de femei. Ați făcut dintr-o țară întreagă scopul desprețuit al gâlcevilor voastre copilărești și criminale. Și azi vă sfâșiați din nou, la un ceas ca acesta, punând pe ruinele oricărei ordine și autorități, care dispar, cu tron cu tot, în furioasa voastră încleștare, stegulețe de partid, în locul...

Note de lectură. 1915 - Nicolae Iorga: „Stâmpărați-vă”! - 5.0 out of 5 based on 5 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
28 iunie 1940

„În mentalul poporului român va dăinui mereu ideea că la 1940 au fost răpite părți din « spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale », dar acest popor trebuie să cunoască un adevăr mai puțin știut și anume că răpitorii nu s-au mulțumit doar cu furtul de pământ, bogății și sclavi pentru șantierele lor faraonice. Jefuitorii au atentat și la portofelul societății românești”. (Vitalie Văratic, „Misterul leilor”, 2020)

Problema stocului monetar românesc rămas în teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică în iunie 1940

În seara zilei de 26 iunie 1940, la orele 22:00, V.M. Molotov i-a...

O pagină inedită de istorie contemporană a românilor. - 5.0 out of 5 based on 3 votes

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Cismeaua General Georgescu P Ion

Am scris deja despre re-inaugurarea Monumentului „Cișmeaua Generalului Ion P. Georgescu” din Valea Morilor[1]. Am demonstrat că acest monument îmbină câteva momente istorice pe care noi, basarabenii, nu avem dreptul să le uităm nici după moarte.

Monumentul original a fost dezvelit (sfințit) pe data de 21 noiembrie 1937, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la victoriile Armatei Române la Mărăști și Mărășești asupra inamicului german. Placa din partea dreaptă a monumentului restabilit a păstrat inscripția originală: „1937. La 20 ani după biruințele Armatelor Române asupra Germanilor la...

Monumentul din Valea Morilor și reacția neadecvată a Rusiei - 5.0 out of 5 based on 3 votes
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.