Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Diplomatia romana in timpul razboiului rece 3Mi se pare extrem de semnificativ să arăt că Nicolae Ceauşescu a demonstrat, în cazul lui Richard Nixon (ca şi în alte cazuri), inspiraţie şi viziune politică pe termen mediu şi lung. Astfel, Nixon a fost timp de opt ani vicepreşedinte al Statelor Unite, între 1952 şi 1960, în echipa preşedintelui Dwight Eisenhower, cel mai celebru şi mai titrat general al armatei americane, dar şi candidat perdant al cursei prezidenţiale din anul 1960, în fata lui John Fitzgerald Kennedy şi, în aceste condiţii, părea a fi un om cu cariera politică terminată. Aşa păreau să fi judecat foarte mulţi oameni...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. hab. Nicolae EnciuIntenționând să ofere României Întregite o soluție practică și eficientă unor probleme ce puneau în pericol însăși securitatea națională prin admiterea unei imigrări în masă și necontrolate, pe de o parte, și acceptarea tacită a emigrării unei părți a populației din Basarabia în Lumea Nouă (faimoasa „afacere a pașapoartelor")[102], guvernul generalului Alexandru Averescu a decis, pentru prima oară după 1918, - în condițiile în care nu fusese efectuat nici un recensământ general al populației, iar specialiștii în domeniu subliniau în permanență că „fără un recensământ sistematic și amănunțit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sentinela 1Duminică, 22 iunie 1941 - Ordin către Armată.

„Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre". (General Ion Antonescu)

Luni, 23 iunie 1941.

Acţinile militare se derulează conform concepţiei strategice iniţiale: „defensivă activă". Ca urmare, au loc acţiuni de mai mare sau mai mică anvergură. Rezistența opusă de trupele sovietice face ca pe front luptele să capete un caracter local. Ajunse la millocul albiei Prutului, bărcile unei subunităţi din Regimentul 7 vânători sunt surprinse de proiectoarele inamicului şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Diplomatia romana in timpul razboiului rece 2Intuind din start ţelul final al acestei campanii, conducerea României a reacţionat imediat şi energic. Şi, ceea ce a surprins total conducerea de la Kremlin, reacţia a venit de la cele mai înalte niveluri. Printr-un articol semnat chiar de Ion Gheorghe Maurer. Ceea ce a iritat la culme conducerea sovietică. Dovadă că la întâlnirea la nivel înalt de la Moscova, la care m-am referit anterior (sursa 4) s-a reproşat României că la un articol, chipurile „ştiinţific", scris de un profesor oarecare de geografie economică într-o revistă cu un tiraj de 1.500 de exemplare, citită, chipurile, doar de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Diplomatia romana in timpul razboiului rece 1Un element care particularizează România în istoria comunismului est-european îl constituie activitatea diplomatică extrem de vastă, de dinamică, de imaginativă şi de originală prin care s-a afirmat în special începând din jurul anului 1960 şi până către începutul deceniului al nouălea. În această privinţă, constatăm o diferenţă netă, pe de o parte faţă de rigiditatea ideologică din politica internă, pe de alta faţă de diplomaţia celorlalte state socialiste din Europa, care nu se abăteau nici măcar cu un pas de la linia monolitică trasată de la Moscova. Acest element a devenit evident destul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ordin-22-iunie-1941„Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre". (General Ion Antonescu)

Ocuparea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică în vara anului 1940 a făcut ca obiectivul principal al angajării României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941, alături de Germania, să devină reîntregirea teritorială, repunerea graniței pe Nistru. Intuind planurile germane, Ion Antonescu a valorificat contextul internaţional şi a decis singur angajarea țării în război de partea Reich-ului, cerând militarilor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Control administrativ 1927-3Fără să-și fi mărturisit vreodată gândurile, intenția generalului Al. Averescu, din chiar primele zile ale celui de-al doilea său mandat de prim-ministru, a fost de a desfășura o politică proprie, singura care i-ar fi permis să-și refacă formațiunea sa politică. Astfel, încă nu fuseseră date publicității principiile care urmau a călăuzi acțiunea noii formațiuni ministeriale, când, în paginile ziarului „Îndreptarea", începuse a se formula unele corective la adresa legislației economice și financiare liberale. Replica liberalilor nu s-a lăsat mult așteptată. Văzându-se înșelați și amenințați de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Control administrativ 1927-2În ziua de 27 martie 1926, la împlinirea a patru ani de la alegerea Corpurilor legiuitoare, prim-ministrul României Ion I.C. Brătianu[18] a hotărât să-și depună mandatul. Într-o amplă expunere făcută în Parlament asupra realizărilor cabinetului său de miniștri, Brătianu preciza: „Am socotit că este bine să ne retragem, pentru ca să arătăm tuturora că opera pe care am îndeplinit-o nu are nevoie de prezența noastră la guvern pentru a se impune oricui ar avea simțul răspunderilor, ca temeiul trainic al organizării statului"[19]. El a declarat că Partidul Național Liberal părăsește guvernul „cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Col. (r) Remus Macovei Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, la 1 mai 1865, România a fost prima țară din Europa modernă care a abolit pedeapsa cu moartea[1]. Totuși, Codicele de justiție militară din 1881, prevedea următoarele infracțiuni pentru comiterea cărora militarii români puteau fi condamnați la moarte, pe timp de război:
Art. 197 - ridicarea armelor contra României;
Art. 198 - trădarea la inamic a trupei pe care o comandă sau a secretului unei operațiuni; provocarea fugii în fața inamicului;
Art. 199 - comiterea unor fapte de spionaj sau ascunderea, cu bună știință, a spionilor ;
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Control administrativ 1927-1„O țară își apără hotarele cu soldați, arme și muniții, dar și cu armamentul cifrelor doveditoare a existenței și dezvoltării sale naționale". (Virgil Madgearu, Recensământul populației - 14 februarie 1940)

„Noi plutim în vagul în care s-au complăcut toate guvernele de la 1919 până astăzi. De ce nu s-a făcut o statistică? Probabil, pentru că exista o rentabilitate odioasă care determina să nu se facă delimitarea exactă a tuturor naționalităților din cuprinsul Statului român. Nu interesează deci cât costă, atunci când se pune o problemă de interes național, o problemă de apărare națională. Nu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Trecerea Tisei 1919Marele ideal al făuririi României Mari a fost înfăptuit alături de dăruirea și jertfa a sute de mii de patrioți și prin jertfa supremă a marilor Constantin Prezan și Ion Antonescu. Într-un succint inventar, pentru perioada participării armatei române la războiul de întregire națională, în plan militar, cuplului de comandă și stat major Constantin Prezan și Ion Antonescu i se datorează: elaborarea planurilor operative ale campaniilor anilor 1916,1917 și 1919, a proiectelor de reorganizare a armatei în 1917 și 1918-1919; coordonarea operațiilor de apărare a Moldovei din 1917 inclusiv a deciziei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

iunie 1941„După 25 de ani de la terminarea răsboiului româo-rus care a avut loc între anii 1941-1944 constatăm că Marele Stat Major Român n-a tipărit și n-a publicat nici o lucrare istorică militară asupra acestui răsboi. Datorită editurii « Carpaţii » de la Madrid, am putut aduce la cunoștință publicului cititor roman din exil, prin lucrarea «Istoria politică şi militară a răsboiului României contra Rusiei sovietice » apărută în anul 1945 , cauzele acestui răsboi și desfășurarea lui de-alungul celor trei ani de eforturi şi sacrificii pentru apărarea frontierei de est a ţării şi a independenţei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Jilava-Valea Piersicilor-Valea PlângeriiÎn urmă cu 72 de ani, în ziua de 1 iunie 1946, aproximativ la ora la care încep să scriu aceste rânduri, cădea răpus de gloanţele unui pluton de execuţie de strânsură unul dintre cei mai mari bărbaţi iviţi din mijlocul Neamului Românesc de la începuturi şi până astăzi. Patriot desăvârşit, credincios profund, de o demnitate şi cinste exemplare, modest şi auster, sever, dar drept, şi-a închinat întreaga viaţă slujirii României şi poporului ei.

Nevoit să-şi asume o uriaşă responsabilitate într-un moment de mare tragism al istoriei neamului nostru, marcat de prăbuşirea graniţelor şi de spulberarea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion-Antonescu„Să ne ne toarcem din durere puterea, din exemplul strămoşilor unirea şi din credinţa în Dumnezeu şi Justiţie drumul viitorului". (Ion Antonescu 10 mai 1941)[1]

Dimensiunile faptelor şi fenomenelor survenite în România în prima jumătate a veacului al XX-lea nu pot fi surprinse dacă, dintre actorii scenei istorice, îl ignorăm pe Ion Antonescu. Mareşalul - strălucit militar şi om de stat, exemplu de curaj şi abnegaţie, militant neobosit, împotriva tuturor şi peste toate, al cauzei Unirii depline a Românilor, pentru Drepturile şi Dreptatea lor - a probat, în faţa Românilor, devotaţi de la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Antonescu-procesBiografia celui ce a fost Conducătorul Statului român între anii 1940-1944, Mareșalul Ion Antonescu, este încă departe de a fi complet cunoscută. O importantă pată albă o constituie, prin puținătatea surselor de informare, perioada celor douăzeci de luni în care mareșalul a fost în prizonieratul sovietic.

Primul document oficial referitor la ancheta la care a fost supus Mareşalul Antonescu la Moscova a fost publicat de către prof. univ. dr. Ioan Scurtu în numărul 8/1997 al revistei „Magazin istoric". Mai sunt însă multe necunoscute în ceea ce s-a întâmplat între Marea Trădare Naţională a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion AntonescuLa 21 noiembrie 1941, Ion Antonescu a pus o rezoluție pe o Notă ce-i fusese înaintă, la 15 noiembrie, în legătură cu noua Lege de organizare a Ministerului de Externe. Mareșalul a criticat dur modul de lucru al unor diplomați români care reprezentaseră România în străinătate în perioada interbelică. Documentul se află în fondul Președinția Consiliului de Miniștri de la Arhivele Naționale Istorice Centrale. (Alesandru Duţu).

21noiembrie 1941
Legea de organizare nu se poate face cu ușurința cu care se lucrează la Ministerul de Externe. Ea este în studiu și va apare la timp. Ea va satisface...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfatul 25. Unele considerații sociologice

Profesorul universitar de la Budapesta dr. Gheorghe Bilașcu (originar din Petrova - Maramureș) și viitorul întemeietor al învățământului universitar stomatologic românesc de la Cluj face, într-un serial publicat în mai multe numere consecutive ale „Sfatului", un aspru rechizitoriu la adresa fostei stăpâniri maghiare. Serialul său începe din nr. 7 al „Sfatului", se numește „Din suferințele noastre" și este semnat cu inițialele în acest fel: - g. b. -

În rezumat, ideile lui Gheorghe Bilașcu sunt următoarele. El face sumare trimiteri la istoria dintru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

23 august - varianta Magazin IstoricLa 1 iulie 1944, George Duca a transmis ambasadoarei sovietice la Stockholm, Alexandra Kollontai, un proiect de plan al „Opoziției patriotice democratice" (Partidul Național-Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist Român) , elaborat „sub direcția M.S. Regelui", referitor la „înlocuirea regimului actual printr-un guvern care își va asuma sarcina de a organiza ieșirea României din război, ca și încheierea unui armistițiu cu cele trei puteri aliate"[1].

Ajungând la concluzia că „ar fi o iluzie pentru Aliați posibilitatea unei înțelegeri eventuale cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfatul1. Ideea tipăririi primului ziar în limba română din Maramureș

În vâltoarea evenimentelor din Noiembrie - Decembrie 1918, în unitățile administrativ-teritoriale de atunci din Transilvania și Maramureș, acolo unde exista un procent semnificativ de populație românească s-au constituit organe de conducere provizorii numite „sfaturi", la toate nivelurile: la nivel central (Marele Sfat Național Român de la Sibiu, condus de un Consiliu Dirigent prezidat de Iuliu Maniu), apoi la nivel de comitate, orașe și sate. Evident, nici Maramureșul nu a făcut excepție. După cum se știe, pe 3 noiembrie 1918...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mr. Dr. Luiza RotaruIntrarea României în război la 22 iunie 1941 a constituit un moment fundamental în istoria contemporană românească. Pornind de la obiectivul românesc al angajării militare a ţării alături de Germania împotriva U.R.S.S., cel al eliberării teritoriilor răpite şi reîntregirea naţională, aproape întreg eşichierul politic s-a situat de partea puterii reprezentată de Conducătorul Statului care, pe propria-i răspundere, pe baza înţelegerii cu Hitler, a declarat „războiul sfânt", angajând ţara în cea mai mare conflagraţie a secolului al XX-lea. În raport cu evoluţia acţiunilor militare alături de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Imperiul BizantinTermenul de Imperiul Bizantin este un termen istoriografic modern, care era necunoscut celor care au trăit în vremurile de glorie ale imperiului (adică Imperiul Roman de Răsărit). Numele original al imperiului în limba greacă era Ρωμανία Romagna sau Βασιλεία Pωμαίων Basileía Romaíon, o traducere din limba latină a numelui Imperiului Roman, Imperium Romanorum.

Termenul de Imperiul Bizantin a fost inventat în 1557, la aproximativ un secol după căderea Constantinopolului, de către istoricul german Hieronymus Wolf , care a introdus un sistem de istoriografie bizantină în lucrarea sa Corpus...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

I.A.Pop-Conferinta iasi 28 martie 2018De multe ori, în țara aceasta a noastră, prejudecățile, clișeele și remarcile pripite țin loc de adevăr, iar adevărul - atât cât este acesta omenește posibil - este obturat, blamat, trunchiat sau ocolit cu bună știință. În acest an al Centenarului Unirii de la 1918, se aud fel de fel de remarci în spațiul public, unele chiar despre țările Țării, despre provinciile istorice (cum li se mai spune), despre temeiurile noastre de a exista ca stat. Cele mai multe și mai aspre privesc Transilvania, dar nici Moldova nu este scutită. Ba, aș spune că cele legate de Moldova sunt mai adânci și mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

9 mai 1945„Dispreţul pentru om - civil sau militar - a atins cote fără precedent". (Acad. Florin Constantiniu)

Declanșat la 1 septembrie 1939, cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârșit, în Europa, la 9 mai 1945, prin capitularea Germaniei și la 2 septembrie același an, în Asia, prin capitularea Japoniei. Indiferent de pozițiile divergente care mai apar în analiza cauzelor, desfășurării și consecințelor acestuia, majoritatea istoricilor sunt de acord asupra unor caracteristici ale conflagrației :
- S-a desfăşurat pe teritoriul a 40 de state (pe circa 22 milioane kmp - din Europa, Asia şi Africa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Constantinopol 1204-2Cu privire la Cruciada a patra, Henri Gregoire vorbeşte despre „infamia Apusului", Colin Morris consideră că „ocuparea latină a Constantinopolului a fost un dezastru pentru Creştinătate", în vreme ce Steven Runciman, în lucrarea sa clasică despre Cruciade, nu ezită să scrie că „nu a existat până atunci o crimă împotriva umanităţii mai mare decât Cruciada a patra". Este limpede faptul că modul în care s-au comportat cruciaţii după cucerirea oraşului (13 aprilie 1204) justifică aceste consideraţii. „Creştinii" franci au săvârşit fapte de o cruzime şi bestialitate nemaiîntâlnită. Au ucis fără...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Iradeaua imperiala 1905Antecedente şi consecinţe

Românii balcanici, populație minoritară aflată în mijlocul populației majoritare grecești, albaneze, sârbești, turcești, bulgărești au luptat pentru obținerea dezideratelor cu caracter național. Aspirațiile naționale ale acestora nu au vizat nici alipirea la România nici crearea unui stat propriu în Balcani. Ei doreau învățământ în limba națională, organizare bisericească proprie până la recunoașterea unui episcop român, reprezentare proporțională pe baze entice în diverse organisme locale și drepturi cetățenești egale cu ale celorlalte națiuni ale Imperiului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Constantinopol 1204La 12 aprilie 1204, armate cruciaților din Occident au ocupat capitala Imperiului Roman, Constantinopolul ortodox, pe care l-au supus jafului și distrugerii. Papa Inocențiu al III-lea, care inițial a binecuvântat expediția, a descris în termeni duri ocupația catolică a Constantinopolului: „Cum va putea cu adevărat biserica grecilor, indiferent de cât de grav este asaltată de nenorociri și persecuții, să se reîntoarcă în uniune ecleziastică și devoțiune pentru Sfântul Scaun, când ea vede în latini numai un exemplu de pierzanie și de lucrătură a întunericului, așa încât, pe bună-dreptate, acum...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mareşal Ion Antonescu„Totul porneşte de la cap. Conducerea politică a statului şi în consecinţă cea militară nu putea duce decât la ceea ce a dus: la dezastru". (Ion Antonescu)

Nemulțumit de insuccesele de pe frontul de la Odessa, Ion Antonescu a convocat, la 22 septembrie 1941, pe subsecretarii de stat și pe secretarii generali de la Ministerul de Război și a luat atitudine față de insuficiența efectivelor din dispozitivul de luptă, în timp ce în țară structurile militare erau supraîncadrate, iar efectivele folosite necorespunzător. „Noi pe front nu avem soldați care să lupte - reproșa mareșalul -, în schimb...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Erori Odesa 1941„Atunci când o unitate se dă înapoi, șefii vor așeza mitraliera în spate și vor trage fără cruțare contra fugarilor". (General Alexandru Ioanițiu)

Importantă pentru desfășurarea operaţiilor militare la flancul sudic al frontului germano-sovietic, victoria românească de la Odessa a fost şi extrem de costisitoare, cei 18.000 de militari români uciși în numai 69 de zile, fiind o dovadă clară a acestui lucru. Pierderile umane au fost determinate de îndârjirea cu care a luptat inamicul, dar și de propriile greşeli în conceperea luptelor și conducerea trupelor, în executarea misiunilor, precum și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mareşal Ion Antonescu„Să ne toarcem din credinţa în Dumnezeu şi Justiţie drumul viitorului". (Mareşal Ion Antonescu)

Este indiscutabil că, în raport cu rezultatele remarcabile ale istoriografiei contemporane, nu mai este cazul să insistăm asupra războiului României, alături Germania şi aliaţii ei, împotriva U.R.S.S. declanşat la 22 iunie 1941. Atunci, generalul Ion Antonescu a intervenit pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa, străvechi ţinuturi româneşti care, la 28 iunie - 3 iulie 1940, fuseseră ocupate, sub ameninţarea forţei, de către forţele militare ale lui I. V. Stalin, acesta...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Situatie de front 1941Iunie-iulie 1941.

Pe lângă victorii, armata română a înregistrat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și înfrângeri (unele catastrofale). Comandamentele au făcut și greșeli de concepție, iar trupele, de execuție. În multe locuri, subestimarea capacității de luptă a adversarului, insuficienta dotare și pregătire de luptă a trupelor au făcut ca victoriile să fie obținute cu dificultate și cu mari pierderi umane. Dacă unii învață din greșelile altora, noi le ignorăm pe ale noastre (se spune că am afecta imaginea Simbolului național). Indiferent însă ce se crede, documentele timpului sunt...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.