III - 10 iulie 1940
Recentele răpiri teritoriale de la România
- Pantelimon Halipa -
„Pe când în apusul Europei se desfăşoară războiul dintre Germania şi diverse state, şi atenţia lumei este atrasă de cuceririle acesteia pentru motive diplomatice din vreme formulate şi îndelung discutate, iar celelalte popoare europene caută ca focul războiului să nu se întindă mai departe, în răsăritul Europei au loc acţiuni de cuceriri teritoriale, săvârşite de actuala cârmuire a republicilor ruse, cu desăvârşire inexplicabile, asupra unor popoare vecine mici şi neapărate, uluind lumea. Exemplificând cu...
Din timpuri străvechi, această expresie populară românească definește o comunitate fără apărare, fără protecție, lăsată de izbeliște. Un sat fără câini este un sat în care oricine poate intra și face ce vrea, nu este nimeni care să-l apere. Dar nu despre un sat aflat în această situație doresc să vorbesc, ci despre un stat, un stat numit România. Deoarece cu asta poate fi comparată România, cu un sat fără câini, practic un stat fără câini. Este o vorbă în democrațiile occidentale conform căreia presa este câinele de pază al democrației. Orice derapaj al puterii sau al politicului este...
storia nu trebuie uitată
„Netăgăduit, Încrederea constituie prioritatea absolută care a fost, este şi rămâne pe agenda raporturilor româno-ruse.”
„Există aici un rege care îşi predă armata duşmanului?
„Dorind să devină erou cu orice preţ, decis să culeagă laurii personali pe seama suferinţelor de neînchipuit pricinuite poporului român, Regele a obţinut efemere satisfacţii din partea celor cărora le-a închinat Ţara şi Neamul. Când, la sfârşitul anului 1947, comuniştii pe care i-a adus la putere l-au debarcat din propria lor barcă, regele nu mai era decât un infirm moral, pentru care nici Stalin, nici Truman n-au ridicat un deget”.
„Ce poate fi mai plăcut şi mai simplu decât să fi sincer, totdeauna liniştit, împăcat cu tine însuţi, neavând nici de ce te teme, nici ce inventa?”
În dosarul veteranului de război Nicolae Dobrin, fost luptător în Regimentul 40 Infanterie, am descoperit această diplomă primită împreună cu decoraţia „Bărbăţie şi credinţă”, urmarea a faptului că la 20.11.1942 a fost rănit pe timpul luptelor de la Cotul Donului. Diploma a fost înmânată în numele Regelui Mihai I de către dezrobitorul hotarelor, Mareşalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului şi Comandantul de Căpetenie al Armatei în Războiul de dezrobire.
La data de 23 august 1944 Regele Mihai a arestat pe Mareșalul Ion Antonescu şi a declarat război Germaniei. Drept consecinţă, între 23 august 1944 - data citirii Proclamaţiei către Ţară (echivalentă cu capitularea necondiţionată), scrisă de Lucreţiu Pătrăşcanu şi citită la Radio Bucureşti în seara zilei de 23 august 1944 de către Regele Mihai - şi 12 septembrie 1944, când a fost semnat armistiţiul de la Moscova, România s-a găsit în stare de război, atât cu U.R.S.S. - inamicul de facto -, cât şi cu Germania - fostul aliat.
Deşi avem o părere diferită despre desfăşurarea împrejurărilor care au precedat fatidica zi de 23 august 1944 - Ziua Trădării Naţionale - dar şi a celor care au urmat, am dat curs articolului domnului Mihai Dimitrie Sturdza preluat din Cotidianul în pagina revistei ART EMIS, tocmai pentru a oferi cititorilor noştri posibilitatea de analiză şi situare faţă de adevăr.
Cu mâna la inimă şi ochii la Tricolor
Presiunea evenimentelor de după declanşarea ofensivei sovietice din 20 august şi refuzul repetat al lui Maniu de a prelua conducerea guvernului, a făcut ca în seara de 23 august 1944 să se hotărască constituirea unui guvern de militari şi tehnicieni sub egida politică a B.N.D., prezidat de un general. Cele patru partide ale coaliţiei erau reprezentate în guvern prin câte un ministru fără portofoliu. Tot în cadrul întâlnirilor din luna august, au fost rezolvate problemele legate de pregătirea de ordin politic a loviturii. Concret, de comun acord, reprezentanţii B.N.D. şi ai palatului regal au...
69 de ani de la actul care a avut loc în interiorul Salonului Galben al Palatului Regal din Bucureşti. Evenimentul de la 23 August 1944 a fost considerat de unii drept o lovitură de stat, în timp ce alţii l-au catalogat ca o măsură imperativ salvatoare pentru România. În funcţie de cine a urmat la putere în România, întoarcerea armelor împotriva Germaniei a fost descrisă în mod diferit, corect sau amplificat, acţiunea fiind plasată între patru termeni: trădare, justificare, necesitate, apreciere.
96 de ani de la luptele de la Mărăşeşti (6 august 1917 - 6 august 2013)
„Astăzi, după anunţarea celor petrecute la Hiroshima, lumea ştie că materia poate să piară într-o zi în care un om, chiar unul singur, va fi luat în sinea lui o asemenea hotărâre.”
În zilele minciunii univesale, a spune adevărul este un act de dizidenţă.
Tricolorul - Simbol al unităţii, integrităţii şi suveranităţii naţionale
De la revoluția bolșevică din 1917, Rusia Sovietică și mai apoi U.R.S.S. au dus o campanie eminamente ofensivă cu mijloace militare. Toate declarațiile și acțiunile lui Lenin și Trotski sunt circumscrise acestui fapt. Mă refer aici la toate declarațiile acestor lideri, declarații publice care pot fi găsite oriunde în „operele” acestora. Totul merge pe ideea revoluțíei permanente, în ideea de bază conform căreia clasa muncitoare din statele capitaliste va trebui să răstoarne regimul burghez și să întroneze dictatura proletariatului, iar mai apoi să intre benevol în marea familie a republicilor...
Ce căutau sovieticii la Brest în 1941?
După cum a declarat în repetate rînduri fondatorul ei, Legiunea nu este un partid, ci o mişcare de înnoire a poporului român, de „înviere” cum se exprima C. Codreanu. Nu vom reproduce aici evenimentele biografiei Căpitanului Mişcării Legionare şi nici etapele evoluţiei legionarismului ca forţă politică. Important este să constatăm că în decurs de 10 ani Mişcarea a crescut de la 5 membri şi simpatizanţi la multe sute de mii şi, conform unor studii, la peste 1 milion 100 mii din cei circa 3,8 milioane de alegători cîţi erau la un moment dat în România Mare. Deşi Mişcarea se declarase a nu fi un...
