După cum s-a relatat, Mareşalul Antonescu a prevăzut deja în 1943, un an de cotitură al Războiului din Est în ansamblu şi pentru destinul României în special, că, vizavi de perspectiva sumbră a victoriei U.R.S.S. în conflagraţia din 1939-1945 şi a extinderii ocupaţiei staliniste asupra Europei Est-Centrale, nu excludea ca, după ce cu sprijinul Kremlinului se vor fi instalat la putere în Bucureşti, comuniştii vor cuteza, ei înşişi, cândva „să vorbească româneşte". Mareşalul - este adevărat - nu a precizat şi momentul, dar durităţile unei ocupaţii totale a U.R.S.S. i-au silit să acţioneze mai...
Când se apropie ziua naţională, îşi amintesc şi aşa-zişii conducători că au responsabilităţi şi în această direcţie. De obicei, se îmbracă elegant, dacă plouă, li se ţine umbrela, de către slugi, iar, dacă ninge, se feresc, cu străşnicie, să nu li se murdărească obrazul subţire cu zăpada patriei. Ţin cuvântări bine simţite, echilibrate, echidistante şi profunde, în care-şi dovedesc iubirea, recunoştinţa şi grija faţă de neamul lor!!! Ba, mai mult, dacă cumva se găsesc în locuri precum Mănăstirea Dealu, duşi de vreo aniversare, vorbesc, înainte de toate, de tatăl lor, şi-i zic cât de mare şi bun...
Am fost sceptic că voi găsi ceva bun despre români în cartea lui Charles King, „Genius and Death in a City of Dreams: Odesa", editura W.W. Norton & Company, 2011, având în vedere că se trata istoria oraşului din perspectiva evreilor. Când am citit însă caracterizarea făcută de autor primarului Gherman Pântea, drept cel mai bun din întreaga administraţie românească din Transnistria, am ciulit urechile. Nu citisem nimic despre el, nu l-am găsit nici în dicţionarele enciclopedice româneşti, deşi l-am căutat şi sub forma de Pantea sau Pântea. Pe internet există însă informaţii biografice...
Încă de la începutul perioadei cât s-a aflat în fruntea României, Ion Antonescu a acordat o mare atenţie situaţiei românilor din Transilvania de Nord-Est, ocupată de Ungaria în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940; şi, în niciun moment nu a considerat că graniţa trasată de Italia şi Germania ar putea fi definitivă, viitorul Tratat de Pace urmând să redea României regiunea răpită - convingere împărtăşită deseori, inclusiv celor care impuseseră Dictatul. Din ordinul lui Antonescu, pe 8 septembrie 1940, s-au oficiat în toate bisericile din România slujbe dedicate tragediei naţionale a...
Schitul Prodromu - II
„A Man called Lucy" 1939-1945 (Un bărbat numit Lucy), de Pierre Accoce şi Pierre Quet, Editura Coward-McCann din New York, 192 pagini
Analele Regatului Francilor (latină Annales regni Francorum, Annales Laurissenses maiores; germană Reichsannalen) sunt niște scrieri medievale, ce ne oferă informații despre regatul francilor și conducătorii acestuia, în perioada 741-829. Analele reprezintă o sursă principală pentru istoria politică și militară a epocii dinastiei carolingiene. Personajul central este Carol cel Mare, împăratul francilor (25 decembrie 800). Informațiile din Annales regni Francorum sunt prezente și în Analele Sfântului Bertin (latină Annales Bertiniani), scrise în perioada 830-832, în Francia apuseană. În cea...
- Date despre biografia şi personalitatea lui Mihail Moruzov 
În lunile august şi septembrie 1972, o delegaţie militară din Republica Democratică Populară a Yemenului a efectuat o vizită în România cu scopul a primi un ajutor nerambursabil format din armament (pistoale, pistoale-mitralieră AKM, carabine semiautomate cal. 7,62 mm, mitraliere antiaeriene cal. 12,7 şi 14,5 mm, aruncătoare cal. 82 şi 120 mm, tunuri fără recul B-10 cal. 82 mm, aruncătoare de grenade antitanc RPG-7, tunuri de câmp cal. 76 mm), muniţii (pentru întregul armament solicitat, plus grenade de mână, lovituri pentru tunul cal. 122 mm, mine antipersonal, trotil), tehnică auto...
Deoarece în prezent se discută în România despre modalitatea de înlocuire a avioanelor sovietice MiG-21 din dotarea Forţelor Aeriene Române cu aparate americane F-16, ne-am propus să prezentăm câteva detalii inedite privind problemele care au existat în urmă cu 50 de ani, în momentul în care primele avioane de vânătoare MiG-21 au fost achiziţionate din U.R.S.S. pentru Armata Română.
În zilele de 18-25 iunie 1962, Nichita Sergheevici Hrusciov a efectuat o vizită oficială în România, în fruntea unei delegaţii de partid şi de stat a Uniunii Sovietice. Climatul în care s-a desfaşurat această vizită nu a fost tocmai favorabil.
Conform indicaţiilor date de mareşalul Andrei Greciko – în cursul vizitei sale în România (februarie 1961) - şi a prevederilor protocolului secret al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, semnat de generalul Leontin Sălăjan (Moscova, 31 martie 1961), autorităţile române au dezvoltat forţele navale naţionale, fiind achiziţionate în acest scop nouă vedete purtătoare de rachete – dintre care şase nave „Proiect 205", în perioada 1962-1965. Acestea au făcut parte din compunerea unui divizion nou înfiinţat şi s-a prevăzut dotarea lor cu câte patru rachete sovietice P-15 „Termit", de tipul...
Arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669), care a călătorit în Moldova, ne oferă date importante în legătură cu războiul dintre domnitorul moldovean de origine aromână Vasile Lupu și cel muntean Matei Basarab. Despre Vasile Lupu aflăm că a fost sprijinit de cazacii lui Bogdan Hmelnițki (1595-1657), iar Matei Basarab de trupele lui Gheorghe Rákóczi I (1593-1648) și de sârbi, bulgari, greci, albanezi și turci. După ce a intrat în Muntenia unde a prădat și a jefuit o bună parte din țară, trupele lui Vasile Lupu și cele căzăcești au fost nimicite de către oștile lui Matei Basarab și aliații...
În timpul Războiului Rece, cazurile de utilizare a unor avioane militare cu scopul de a fugi din România nu au fost mediatizate de autorităţile de la Bucureşti - cu excepţia celebrului „caz de la Tămădău" (14 iulie 1947), o înscenare a autorităţilor comuniste de la Bucureşti încheiată cu dizolvarea abuzivă a Partidului Naţional-Ţărănesc şi condamnarea la închisoare pe viaţă a lui Iuliu Maniu şi Ion Mihalache (11 noiembrie 1947). Prima „evadare" aeriană reuşită din România postbelică a avut loc în luna octombrie 1946, când un „Heinkel-111" a decolat de pe aerodromul din Caransebeş (unde fusese...
