Evaluare utilizator: 5 / 5
Mereu mi-am pus întrebarea ce a însemnat cu adevărat 15 Martie 1848 pentru românii din Transilvania, deoarece istoriografia maghiară şi aceea impusă de Mihail Roller la noi, în perioada stalinistă, au făcut din această zi un mit. În fapt, momentul 15 Martie a fost expresia împletirii unor idei liberale cu idei conservatoare-naţionaliste cultivate cu mult înainte de 1848 şi care atunci au atins apogeul. Programul revoluţiei ungare elaborat în 15 Martie 1848 conţinea 12 puncte, dintre care 11 se regăseau şi în programul revoluţiei românilor din Transilvania, formulat în 15 Mai 1848 la Blaj. Al...
15 martie 1848 şi românii ardeleni - 5.0 out of
5
based on
1 vote
„Cu ziua de 22 iunie 1941 o nouă epocă începe însă în istoria poporului român. Nu efemera dictatură militară, nu ambiţiile nemăsurate şi vane ale unui personaj de operetă proclamat «conducătorul neamului» ci de astă dată este în joc însăşi existenţa României, ca stat liber şi independent. Mai mult. Odată cu declararea războiului, România a intrat pe calea marilor şi fundamentalelor prefaceri. Viitorul nu va lăsa multă vreme nedesluşite căile lui". (Lucreţiu Pătrăşcanu)
Pledoaria nobilimii basarabene
Generalul Erik Hansen (1889-1967) a ocupat în două rânduri funcţia de şef al Misiunii Militare Germane în România (octombrie 1940 - iunie 1941; ianuarie 1943 - august 1944). Activitatea lui în ţara noastră este cunoscută graţie unui şir de documente, între care sunt de menţionat, în primul rând, lămuririle şi completările făcute de el - după întoarcerea lui din prizonieratul sovietic, în 1955 -, la lucrarea lui Andreas Hilgruber, „Hitler, König Carol II und Marschall Antonescu", care apăruse în R.F.G., într-o primă ediţie, în 1954. Acum dispunem de o informaţie bogată, din interogatoriile...
Dupǎ intrarea trupelor sovietice în Bucureşti, la 30 august 1944, Puterile Axei, în special Germania, şi-au dat seama cǎ România nu mai putea fi consideratǎ aliatǎ, ci dimpotrivǎ, românii îşi îndreptaserǎ armele împotriva armatelor Axei: Germania (inclusiv Austria, Italia, Ungaria şi Japonia). Astfel, românii, civili sau militari deopotrivǎ, aflaţi atunci pe teritoriile acestor ţǎri, au intrat într-o dilemǎ cumplitǎ. Pe cine trebuiau sǎ-l urmeze? Guvernul pucist din Bucureşti, pe care nici nu-l cunoşteau sau Guvernul Naţional din Exil de la Viena în frunte cu Horia Sima şi alţi români cu...
Declarația Balfour din 2 noiembrie 1917 a fost o declarație oficială de politică extenă a guvernului Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei. Declara'ia a fost scrisă de secretarul pentru afacerile externe Arthur James Balfour şi adresată lui Lionel Walter Rothschild, unul dintre liderii comunității evreiești britanice. Declaraţia urma să fie transmisă „Federaţiei Sioniste a Marii Britanii şi a Irlandei, organizaţie sionistă britanică. Declarația reflecta poziția cabinetului britanic, stabilită în şedinţa guvernului din 31 octombrie 1917.
Săptămâna patimilor (23-28 iunie 1940).
În Transilvania şi Banat, apariţia monografiilor rurale româneşti, în primii ani ai secolului al XX-lea, a datorat mult îndemnurilor bisericii şi sprijinului unor societăţi culturale (Astra, Asociaţia naţională arădeană pentru cultura poporului român), dar şi apelurilor lansate de publicaţiile vremii. Un asemenea îndemn la scrierea de monografii săteşti face revista „Biserica şi Şcoala", propunând totodată un plan de cercetare şi de sistematizare a materialului. Datorat lui Vasile Mangra, planul includea trei cadre, şi anume „istoria comunei", „geografia comunei", „poporaţiunea comunei", şi două...
Instituţionalizarea regimului comunist în România a însemnat şi lichidarea vechilor structuri de informaţii şi ordine publică - Siguranţa, Poliţia, Jandarmeria, Secţia a II-a de informaţii din Marele Stat Major, Serviciul Special de Informaţii - şi înlocuirea lor cu noi instituţii organizate după model sovietic: Securitatea, Miliţia şi Direcţia de Informaţii Militare. Mai întâi a avut loc, la 10 iunie 1948, o şedinţă de analiză în cadrul Secretariatului C.C. al P.M.R. la care Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu au căzut de acord asupra structurii noii Direcţii...
„Răspunderile" - Aşa se intitula o broşură-manifest lansată de generalul Alexandru Averescu la începutul anului 1918, prin care cerea tragerea la răspundere a celor vinovaţi de faptul că România a intrat în război, după doi ani de neutralitate, total nepregătită, de înfrângerile militare din toamna anului 1916, de retragerea haotică şi cu mari pierderi a armatei şi populaţiei în Moldova. Manifestul a avut un profund ecou în rândul românilor, iar generalul Averescu a ajuns la putere în martie 1920 pe valul unei uriaşe popularităţi. Dar, spre surprinderea generală, Guvernul Averescu nu a...
„Şi dau voie ori şi cui să mă cheme în judecată pentru că am denunţat, nu ţara mea, ci pe acei cari nenorocesc de atâta vreme această ţară" (N.Iorga )
La câteva ore după trădarea Regelui Mihai de la 23 august 1944, soldată cu arestarea Mareşalului Ion Antonescu, acesta a găsit o agendă a regelui Carol al II-lea pe care a scris primele şi cele mai relevante impresii în camera-seif în care fusese închis împreună cu Mihai Antonescu. Mulţumim domnului prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu pentru generozitatea gestului, de a ne încredinţa însemnările Mareşalului spre publicare în revista ART-EMIS. (Redacţia)
Bucureştii de-altădată/ Pe care-i scrim şi citim,/ Ce bine-ar fi să se poată/ O clipă să-i retrăim. (Epigramă adresată lui C. Bacalbaşa de către Vero)
