Evaluare utilizator: 4 / 5

„Această rușine nu trebuie să se mai repete nicicând în armata română”. Generalul (Florea Ţenescu)

Modul în care s-a retras armata română din Basarabia şi nordul Bucovinei în 1940 a ridicat şi ridică multe semne de întrebare şi domenii/direcţii de analiză (dacă se vrea).  Cu toate că nu a desfăşurat vreo luptă importantă, armata a înregistrat numeroase pierderi umane, materiale şi morale.

Conform unei Note, întocmită de Secția 1 a Marelui Stat Major, pierderile umane s-au ridicat la 62.547 de militari (304 ofițeri, 266 subofițeri și 61.977 trupă), dintre care 9 morți, 5 răniți și...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„La pretenţiile ruseşti, referitoare la drepturile istorice şi etnice ale Rusiei asupra Basarabiei, nu am răspuns nimic: nicio punere la punct, niciun contraargument, niciun protest... Fapt e că ne-am plecat în faţa forţei, fără s-o spunem şi fără să stăruim asupra bunului nostru drept” (Grigore Gafencu).

„Sunt câţiva oameni mediocri care îşi asumă dreptul să hotărască despre pământul românesc cu uşile închise. În jurul nostru pârâie şi se probuşeşte tot şi noi nu ştim nimic... Ce va fi, numai Dumnezeu ştie” (Liviu Rebreanu).

La Moscova, V.M. Molotov face cunoscut lui Gheorghe Davidescu...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Urmărind să nu deterioreze relaţiile sovieto-germane, dar nici să nu dea dovadă de slăbiciune, I.V. Stalin recurge la compromis, cerând lui V.M. Molotov să-l informeze pe Friedrich Werner von Schulenburg că guvernul sovietic a decis „să-şi limiteze cererile asupra părţii nordice a Bucovinei, împreună cu oraşul Cernăuţi”.

- Încercând să obţină o compensaţie pentru România, ambasadorul german a apreciat că se putea ajunge mai uşor la „o soluţionare paşnică” în situaţia în care guvernul sovietic „ar înapoia rezerva de aur a Băncii Naţionale a României” (tezaurul românesc depus spre păstrare la...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

81 de ani de la Declanşarea Războiului Sfânt pentru refacerea României Mari şi zdrobirea comunismului

La 12 ani de la scrierea și publicarea articolului prezentat mai jos, tragedia Poporului Român se repetă sub dictatura noii Uniuni Sovietice reîncarnată sub drapelul pe care, în locul secerii și ciocanului, se destrăbălează 12 stele  putrede și corupte. Caracatița Forumului Economic Mondial de la Davos și gruparea „Bilderberg” vrea cu orice chip depopularea planetei (fără ei, desigur), fie și printr-un cataclism nuclear (Redacția ART-EMIS)

22 iunie 1941

„OSTAȘI,

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Dăruire totală și responsabilitate. Ion Antonescu la comanda Școlii Superioare de Război

Şcoala Superioară de Război, actualmente Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, şi-a câştigat de-a lungul celor mai bine de 100 ani de existență, un binemeritat prestigiu în viaţa ştiințifică a oştirii noastre. Vlăstar al armatei române moderne, înalta instituție superioară de învățământ militar  a fost creaţia acelor luptători patrioţi care au înfăptuit, sub sceptrul domnitorului colonel Alexandru Ioan Cuza, prima unire românească la 1859 şi care apoi, prin jertfa vieţii lor, au înscris la...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Operaţiunea „Störfang” - 7 iunie 1942 - Ultimul asalt asupra Sevastopolului

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Considerații generale

Înfăptuirea Micii Uniri, la 24 ianuarie 1859, a creat premisele pentru dezvoltarea statului național modern, prin modernizarea societății românești. Astfel, Alexandru Ioan Cuza și apoi Carol I, printre altele, au luat măsuri pentru constituirea unei armate, capabile să asigure și să apere realizările obținute, iar la un moment dat să fie în măsură să lupte pentru independența țării. În acest context, au fost elaborate legile de organizare a armatei din anii 1864, 1868 și 1872, au fost alocate resurse bugetare pentru FA, s-a asigurat înzestrarea acestora cu armament și...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Acțiunile politice declanșate la Cernăuți, întruneau adeziunea românilor bucovineni care-și manifestau sprijinul față de hotărârile adoptate. Demersul politic era stânjeni de acțiunile ucrainienilor, care organizați în detașamente înarmate, s-au dedat la jafuri și acte de teroare asupra populației românești. De comun acord cu ucrainienii și sprijinit de Aurel Onciu, contele Etzdorf i-a cerut lui Iancu Flondor - președintele Consiliului Național, împărțirea Bucovinei, partea de la Nord de Prut, urmând a fi administrată de Ucraina.

Iancu Flondor a respins categoric propunerea guvernului...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Campania victorioasă din vara anului 1917, la porțile Moldovei

A revenit echipei de comandă și stat major Prezan-Antonescu misiunea excepțională de a reorganiza în Moldova armata română, în iarna anului 1916-1917, completând astfel dotarea cu material de război și desăvârșind instrucția trupelor cu ajutorul neprețuit primit din partea Misiunii Militare Franceze, condusă de generalul Henri Berthelot.

În scopul stabilirii cooperării militare cu aliatul rus pentru perioada următoare, în primăvara anului 1917, maiorul Ion Antonescu în numele generalului Prezan, reprezentând Marele Cartier...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În spațiul public se sugerează că - trebuie să învățăm lecția Ucrainei, la fel cum ar fi trebuit să învățăm demult și lecția Finlandei și, desigur, cea a Basarabiei... Doar că, din păcate, constatăm că nu învățăm mai nimic din lecțiile trecutului. Istoria ne arată, a câta oară, că suntem corigenții lecțiilor istoriei, la capitole vitale ale evenimentelor politico-militare, care se rostogolesc peste noi precum valurile mării în timpul afluxului și refluxului.

Lumea civilizată de pe vechiul continent a pendulat mereu între Pace și Război. Mulți au considerat că pacea stabilită în secolul XX va...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Mareșalul Antonescu și Războiul Sfânt al Armatei Române

 „Nu vreau să mor şi nici nu voi muri până ce nu voi întregi şi ultima brazdă românească pângărită” (Ion Antonescu , 15 septembrie 1941)

 „Nicio brazdă românească nu se uită, nicio o umilințâ nu va rămâne nerăzbunată”

 „În loc să fie întărit, în 1940, în loc să fie consolidat în graniţele lui şi substanţa lui etnică să fie înţeleasă şi sprijinită iar nu redusă, poporul român a fost grav lovit. S-a făcut astfel jocul Rusiei şi mai grav, popoarele înconjurătoare, din care unul slav chiar au fost încurajate să lovească şi...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Alte neamuri, mai mari şi mai puternice, au pus în luptă în acest efort comun de zdrobire a inamicului avioane, tancuri şi tunuri grele; iar noi, neavând asemenea materiale, am pus braţe puternice şi suflete încălzite de dragul unei Patrii mai mari şi mai bune”. (General Gheorghe Mihail)

Gheorghe Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Străine, elogiază lupta şi jertfa militarilor români pe câmpurile de luptă: ,,Să ne îndreptăm, în acest ceas de mulţumire, gândul nostru către soldaţii neamului, care au luptat şi s-au jertfit pe Mureş, pe văile Tisei şi...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Pentru comparație cu actualitatea

Avocaţii: 59% ofiţeri de rezervă, 6% subofiţeri, 20% grade inferioare, 15% fără serviciul militar satisfăcut.

Profesorii: 39% ofiţeri de rezervă, 6 % subofiţeri, 39% grade inferioare, 17% fără serviciul militar satisfăcut.

Arhitecţii: 75% ofiţeri de rezervă, 3% subofiţeri, 16% grade inferioare, 6 % fără serviciul militar satisfăcut.

Agronomii: 51% ofiţeri de rezervă, 6 % subofiţeri, 33% grade inferioare, 10% fără serviciu militar satisfăcut.

Magistraţii: 55% ofiţeri de rezervă, 6 % subofiţeri, 27% grade inferioare, 3% fără serviciu militar...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Responsabilități majore, asumare și împliniri pe fronturile de ântregire națională (1916-1919)

Cu problemele majore ale desăvârșirii unității naționale nesatisfăcute, cu mulți români și provincii românești aflate încă sub dominația imperiilor vecine lacome și hrăpărețe, România nu putea să evite angajarea în Marele Război, dezlănțuit la 28 iunie 1914.

După o implicare  militară directă la reașezarea echilibrului de putere în Balcani, prin participarea cu arma în mână la cel de-Al Doilea Război Balcanic și organizarea Conferinței Păcii de la București, politicienii și diplomația...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

„Pentru a lichida popoarele se începe prin a le altera, prin a le şterge memoria. Le distrugi cărţile, istoria, cultura şi alcineva le scrie alte cărţi, le dă altă cultură, le născoceşte o altă istorie. Între timp poporul începe să uite ceea ce este şi ceea ce a fost iar cei din jur îl vor uita şi mai repede, limba nu va mai fi decît un simplu element de folclor, care mai devreme sau mai târziu va muri de moarte naturală.” (Milan Hubl,1927-1989)

Pentru victoria romană din anul 106 d.Hr., trebuie pusă în balanţă apăsarea grea a trădărilor, fără de care Traian şi armata sa nu ar fi putut...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Când la noi erau daci, Ucraina de azi era parte a Sciției. Ulterior a devenit parte a Imperiului Bulgar, dar bulgarii au plecat când au venit khazarii. După khzari au venit slavii, cei care au vorbit prima oară despre Ucraina. În slava veche, „okraina” înseamnă „margine” sau „graniță”. Cam asta a fost Ucraina, la origini: marginea Rusiei Kievene, care includea Rusia, Belarusul și o bucată zdravănă din Polonia de azi.

Rusia Kieveană era populată de slavi care vorbeau mai multe dialecte, cam ca moldovenii, ardelenii și muntenii noștri, iar Kievul era cel mai important oraș. Țara era condusă de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

3-6 aprilie 1942 - Paştele pe frontul din Crimeea!

Vineri, 3 aprilie 1942. A 286 zi de război!

La Simferopol, în Vinerea Mare, ,,într-o atmosferă sobră dar înălţătoare” preotul căpitan Ştefan Burghelea cântă, împreună cu militarii Regimentului 33 dorobanţi, ,,dulcile şi duiosele cântări ale prohodului Domnului”. Răspunsurile la slujba Învierii au fost date de un cor ostăşesc, în prezenţa mareşalului Ion Antonescu. Datorită zborurilor efectuate de avioanele inamice citirea Evangheliei s-a făcut în clar de lună. După ce generalul Gheorghe Avramescu a rostit câteva cuvinte s-au ciocnit cu...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Mi-am asumat răspunderea pentru destinul țării, când toți fugeau de răspundere...” [1](Ion Antonescu)

Secolul al XX-lea, cel mai încărcat veac de istorie tragică, a dat lumii personalități de mare rezonanță care, asumându-și cu curaj și tenacitate responsabilitățile supreme, s-au impus prin decizia lor în locuri și momente cheie ale istoriei lor naționale, și chiar universale. Americanii i-au avut pe Wilson și Roosevelt, englezii pe Churchil, germanii pe Hitler, italienii pe Musolinni, spaniolii pe Franco, portughezii pe Salazar, francezii pe De Gaulle, rușii pe Lenin și Stalin etc....

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Vineri, 3 aprilie 1942. A 286 zi de război!

La Simferopol, în Vinerea Mare, „într-o atmosferă sobră dar înălţătoare” preotul căpitan Ştefan Burghelea cântă, împreună cu militarii Regimentului 33 Dorobanţi, „dulcile şi duiosele cântări ale prohodului Domnului”. Răspunsurile la slujba Învierii au fost date de un cor ostăşesc, în prezenţa mareşalului Ion Antonescu. Datorită zborurilor efectuate de avioanele inamice citirea Evangheliei s-a făcut în clar de lună. După ce generalul Gheorghe Avramescu a rostit câteva cuvinte s-au ciocnit cu ostaşii ouă roşii „într-un spirit de adevărată...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

„Sculpturile prezentate pe acest monument, comemorativ - Columna au avut drept ţintă un scop propagandistic şi artistic.” (Dumitru Tudor)

Traian, prădătorul Daciei s-a întors la Roma în anul 107 d.Hr., trăgând după el greul tezaur al dacilor extimat la, „peste 5 milioane livre de aur (1.655.000 kg.) şi de două ori pe atât argint, care i-a permis să refacă Forumul din Roma, cu podoaba lui principală Columna, să organizeze grandioase spectacole de circ şi serbări care au durat neîntrerupt 123 de zile (numai la cele cu gladiatori au participat 10.000 de captivi daci).” (Ioannes Lydus...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Pentru obţinerea victoriei, beligeranţii au acordat importanţa cuvenită producţiei de război.

Dacă la început Germania a dispus de cel mai numeros şi eficient armament, cu timpul a fost depăşită de celelalte mari puteri la toate categoriile:

- În perioada 1940 - 1944, Germania a produs 23.181 de tancuri, Uniunea Sovietică 85 204, iar S.U.A. 75.957.

- În acelaşi interval de timp, Germania a produs 50.910 avioane, Uniunea Sovietică 131 065, iar S.U.A. 251.626.

- Categorică a fost superioritatea sovieticilor faţă de germani şi în ceea ce priveşte tunurile: 85 204 faţă de 22 781.

- În...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Milioane de oameni au murit şi de... foame:

- În Grecia - 40 000 numai în primul an de război (după unele surse din această cauză ar fi murit 250 000; din 7.350.000 de locuitori).

- La Leningrad - 620.000 de locuitori(din decembrie 1941 până în primăvara lui 1942).

- La Singapore - 1.000.000 de civili (în 1942).

- În Bengal - 1.500.000 şi tot atâţia de boli datorită subnitriţiei (în 1942-1943).

- În Olanda - între 16.000 şi 22.000 (din toamna lui 1944 până în primăvara lui 1945).

Angajarea femeilor!

Au fost combatante în armatele beligeranţilor, în formaţiunile de rezistenţă etc, au...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Decebal a reprezentat eroul legendar, intrat în conştiinţa poporului român ca simbol al neînfricării şi spiritului de jertfă în apărarea libertăţii şi independenţei!” (Nicolae Ceaușescu)

Peste tot pe unde au trecut,/ trec/ şi vor trece pașii Tatălui ceresc, au lăsat,/ lasă/ şi vor lăsa pe pământul Daciei Mari, un Acatist, o Rugă, o Grăire, o Chemare, o Cântare, o Invocaţie, o Mângâiere, o Întoarcere, o Întrupare, o Jertfă, o Cuminecare, o Taină, o Îmbrăţişare, un Cer de Luceferi şi-o Boltă albastră de stele din care vor odrăsli Fiii aleși ai Neamului hărăzit de Dumnezeu întru...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

România se află într-o situație specială, fapt pentru care vă readucem în atenție un text scris de regretatul istoric Gheorghe Buzatu. Deși de jure Pactul Ribbentrop-Molotov este nul ab inițio, consecințele sale persistă, relațiile celor puternici nu s-au schimbat decât ca imagine, iar nebunii vor să dea foc planetei (Redacția ART-EMIS)

„Pactul Ribbentrop-Molotov este totalmente nul”

Volumul „Din istoria secretă a celui de-Al Doilea Război Mondial”, reprezentând cel de-al 30-lea tom al colecţiei „Românii în istoria universală”, a apărut după şapte ani de la editarea celui dintâi şi care s-a...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Bombardamente aeriene

Istoricii consemnează că bombardamentele aeriene ale beligeranţilor au provocat moartea a circa 600 000 de germani, 500 000 de sovietici, 120 000 de francezi şi italieni, 43 000 civili britanici etc.

Numai pe continentul european au fost lansate 2 700 000 de tone de bombe. Cele mai puternice bombardamente au vizat Germania, amploarea loviturilor crescând pe măsura înaintării trupelor aliate pe teritoriul Italiei, când au fost lovite masiv peste 60 mari oraşe germane.

Puternic au fost bombardate oraşele Varşovia - 20 septembrie 1939, Rotterdam - 15 mai 1940, Coventry...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Feriţi-ne, zei cereşti, ca printr-un dezastru care i-ar pune în mişcare pe daci şi pe geţi, Roma să cadă, iar eu să mai rămân teafăr...” (Marcus Annaeus Lucanus, 39-65 d.Hr., Pharsalia)

Dio Cassius a fost trac la origine şi s-a născut în anul 163 d.Hr., la Niceea, în Bithynia. Tatăl, senator, iar mama o rudă apropiată cu filosoful Dion Chrysostomos, care a fost exilat în Dacia, pe vremea regelui Decebal, scriind o Istorie despre geţi. Dio Cassius a primit o educaţie aleasă, care l-a ajutat să împlinească o carieră de merit. A intrat în Senatul roman în anul 189, apoi diplomat, proconsul în...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

„Şi cu ai mei împreună urc grele golgote,/ Flamura neamului meu o port ca pe-o cruce/ Sub batjocura celor ce scuipă arginţii/ Făr’ să le pese de dâra de sânge a vremii năuce” (Dorel Vișan)

Ştirile despre ilustrul Deceneu, Marele Preot – Filosof şi ulterior Rege al geto-dacilor, ne-au parvenit informații din puţinele fragmente ale lui Strabon (63 î.Hr. – 26 d.Hr.), Iordanes (sec. VI d.Hr.), Cassiodorus (485-585 d.Hr.) şi mai recent Dan Oltean, Mihail Diaconescu şi mai bogate de la Cornel Bîrsan, care au scăpat de focul arderii pe rugul  aprins de vrăjmaşi ori de mâna prădătorilor care...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

În ziua de 4 aprilie 1944 au murit sfârtecaţi de bombele americane 2.942 civili români, iar 2.126 au fost răniţi.

Au trecut 78 de ani de la marea tragedie din 4 aprilie 1944, când Bucureştii, capitala României, au fost victima unui masiv bombardament al aviaţiei americane. Au fost vizate ţinte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar şi partea centrală a oraşului. Ele nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iaşi-Chişinău, iar luptele încetaseră de la sfârşitul lunii martie. Ostilităţile aveau să se reia abia la 20...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Ocupaţia obişnuitӑ a femeilor este ţesutul, folosind pânza pentru a face cӑmӑşi („che portano lunghe sino in terra”-“ pe care le poartӑ lungi, pânӑ la pӑmânt”) şi ciorapi pe care îi folosesc toţi, chiar şi în pat în orice anotimp(“e sottocalzoni, de`quali ognuno si serve indispensabilmente, anzi li tengono (insieme con la camicia) anco in letto in ogni stagione”-“ şi ciorapi de care se foloseşte fiecare neapӑrat, încât îi ţin (laolaltӑ cu cӑmaşa) şi în pat în fiecare anotimp”). Orice doamnӑ nobilӑ are roabe ţigӑnci, care lucreazӑ, de obicei, în aceeaşi camerӑ cu stӑpâna, fӑcând batiste...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Stimați cititori, nu întâmplător, astăzi, când tunetul războiului se aude lăngă granița României, se pare că afirmația „Istoria se răzbună, repetându-se” se confirmă. Mult mi-aș fi dorit să pot pune aici înălțătoarele cuvinte ale marelui istoric: „Neam părăsit la răscrucea furtunilor care bat aici din veac în veac și vor bate totdeuna în aceste locuri de belșug și de trecerea oștilor, Copil al Romei pierdut în pustiul veșnic înnoit al barbarilor. Așa puțini între așa mulți, cu frații la celălalt capăt al Europei și cu străini de noi în toate părțile. Apți pentru cea mai înaltă...

Citeşte articol complet...