Apartenenţa Basarabiei la Uniunea Sovietică, din perspectiva unor erori politico-diplomatice ale României
Ca urmare a tensiunii mari dintre România şi noul guvern al Rusiei, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost rupte, din iniţiativă sovietică. Faptul de a nu răspunde la corespondenţa diplomatică a Rusiei Sovietice poate fi comentată şi legat de faptul că regina Maria era jumătate rusoaică din casa Romanov, iar sovieticii îi alungaseră familia de pe tron. Sfătuitorul ei permanent era prinţul Barbu Ştirbei, era descendent dintr-o familie domnitoare românească. Prin educaţie şi...
Împlinirea a 70 de ani de la atacul Reichului şi al partenerilor săi împotriva URSS a prilejuit apariţia în Federaţia Rusă a unui şir de cercetări şi evocări a acestui eveniment cu o puternică rezonanţă în conştiinţa colectivă a opiniei publice ruse. Este de remarcat că victoria URSS în ceea ce se numeşte „Marele Război pentru Apărarea Patriei" tinde să estompeze „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie", evenimentul fondator al regimului sovietic. Printre contribuţiile cele mai importante la cunoaşterea împrejurărilor în care s-a produs atacul din 22 iunie 1941 se numără şi volumul...
Corneliu Mănescu, ministrul de externe al României din 21 martie 1961 şi până la 23 octombrie 1972, şi-a îndeplinit îndatoririle cu prestanţă şi pricepere, cu cel mai lung ministeriat, între 1948 şi 1989. Se vorbea, în Bucureşti, că înlocuirea sa cu George Macovescu s-a datorat Elenei Ceauşescu; că prima doamnă a ţării nu suporta prezenţa Danei Mănescu, soţia ministrului, o femeie frumoasă şi elegantă. George Macovescu, publicist şi scriitor, fusese până în 1972, adjunct al ministrului; va sta în funcţie până în martie 1978, când va veni Ştefan Andrei. În martie 1974 se retrage şi Ion Gh...
De obicei, când se vorbeşte sau se scrie despre teritoriile româneşti anexate de Uniunea Sovietică în iunie 1940, sunt menţionate Basarabia şi nordul Bucovinei se uită astfel că, în acele zile tragice, România a pierdut şi ţinutul Herţa. Un inimos român - şi herţan! -, prof. dr. doc. Ion Gherman, s-a străduit, după decembrie 1989, să păstreze în memoria românilor acest colţ de ţară, având şi astăzi o populaţie covârşitor românească. Citez dintr-o lucrare a sa: „Ţinutul Herţa este un vechi şi dintotdeauna pământ românesc care, cu o suprafaţă mai mică de 400 km2, era situat în fostul judeţ...
În luna mai 2012 se vor împlini 200 de ani de la răpirea Moldovei dintre Prut și Nistru de către Imperiul Țarist. În urmă cu 200 de ani, la 16/28 mai 1812, se semna la București pacea care punea capăt unui îndelungat război ruso-turc, care, desfășurându-se pe teritoriul principatelor române între 1806-1812, pârjolise pur și simplu pământurile strămoșești și spoliase până la limită populația românească. Cea mai gravă consecință a acestui război a constituit-o răpirea de către Imperiul rusesc a unei însemnate părți din teritoriile românești ale Moldovei. Anexarea teritoriului românesc dintre...
De jafurile şi asupririle la care erau expuşi românii noştri din Moldova dintre Prut şi Nistru, erau impresionaţi nu numai călătorii străini, ci şi ruşii şi chiar însuşi împaratul Alexandru I. Aşa, după patru ani de guvernare a generalului Harting, împaratul, în rescriptul sau către mitropolitul Gavril, cu ocazia numirii noului conducător al Basarabiei, cu titlul de vice-rege, generalul Bahmetev, scria urmatoarele:
Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Culbota, judeţul Soroca - d. 30 aprilie 1979, Bucureşti), publicist şi om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia şi pentru unirea acestei provincii cu România. A fost preşedintele Sfatului Ţării care a votat unirea în anul 1918. A ocupat funcţii de ministru în diferite guverne. A fost şi închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române, exclus în anul 1948, a fost repus în drepturi în 1990. (Redacţia)
Ultimatumul din 26-28 iunie 1940 a permis ca unităţile militare ale Armatei Roşii şi ale N.K.V.D. să ocupe, prin agresiune, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Grănicerii sovietici au fost incapabili să oprească exodul celor care au abandonat agoniseala de-o viaţă, încercând să treacă noua graniţă, pentru a ajunge în România. Potrivit rapoartelor întocmite de patrulele grănicierilor sovietici, în primele zile ale lui iulie 1940, au trecut graniţa 471 de persoane din localităţile Hliboca, Herţa, Putila şi Storojineţ. Documentele oficiale sovietice mai menţionează că pe parcursul unui an de...
Permisiunea acordată de statul român oamenilor politici, armatei şi valorilor materiale şi culturale ale Poloniei, înfrântă în 1939, de a traversa pământul românesc, nu a determinat o atitudine prietenească a acestei ţări şi a aliaţilor săi, Anglia şi Franţa, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, la Conferinţa de Pace de la Paris din 1946. În schimb, atitudinea României faţă de Polonia, aflată în impas, a stârnit, aşa cum era firesc, aprehensiunile deja nutrite de Germania faţă de ţara noastră. Aceste acte de politică externă au fost singurele potrivite şi, mai ales, necesare, în...
1812 - 2012
Veşti din nordul Bucovinei, de la Cimitirul din Mahala, raionul administrativ Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, Ucraina. Un parastas în memoria românilor masacraţi de sovietici în Lunca Prutului.
Chiar dacă a trecut aproape un secol de la desfăşurarea primului război mondial, unii istorici încă se mai întreabă dacă ar fi fost posibil sau nu ca acest conflict să fie evitat. Desigur, în cazul istoriei, îndeosebi a celei trecute, nu-şi pot găsi locul probabilităţile decât ca joc imaginativ, ca ipoteză inutilă şi sterilă. S-a şi spus, de altfel, despre istoria contrafactuală, un adevăr elementar, la îndemâna oricui: „nimic nu este mai inutil decât probabilităţile istorice"
Mereu mi-am pus întrebarea ce a însemnat cu adevărat 15 Martie 1848 pentru românii din Transilvania, deoarece istoriografia maghiară şi aceea impusă de Mihail Roller la noi, în perioada stalinistă, au făcut din această zi un mit. În fapt, momentul 15 Martie a fost expresia împletirii unor idei liberale cu idei conservatoare-naţionaliste cultivate cu mult înainte de 1848 şi care atunci au atins apogeul. Programul revoluţiei ungare elaborat în 15 Martie 1848 conţinea 12 puncte, dintre care 11 se regăseau şi în programul revoluţiei românilor din Transilvania, formulat în 15 Mai 1848 la Blaj. Al...
Pledoaria nobilimii basarabene
Generalul Erik Hansen (1889-1967) a ocupat în două rânduri funcţia de şef al Misiunii Militare Germane în România (octombrie 1940 - iunie 1941; ianuarie 1943 - august 1944). Activitatea lui în ţara noastră este cunoscută graţie unui şir de documente, între care sunt de menţionat, în primul rând, lămuririle şi completările făcute de el - după întoarcerea lui din prizonieratul sovietic, în 1955 -, la lucrarea lui Andreas Hilgruber, „Hitler, König Carol II und Marschall Antonescu", care apăruse în R.F.G., într-o primă ediţie, în 1954. Acum dispunem de o informaţie bogată, din interogatoriile...
Dupǎ intrarea trupelor sovietice în Bucureşti, la 30 august 1944, Puterile Axei, în special Germania, şi-au dat seama cǎ România nu mai putea fi consideratǎ aliatǎ, ci dimpotrivǎ, românii îşi îndreptaserǎ armele împotriva armatelor Axei: Germania (inclusiv Austria, Italia, Ungaria şi Japonia). Astfel, românii, civili sau militari deopotrivǎ, aflaţi atunci pe teritoriile acestor ţǎri, au intrat într-o dilemǎ cumplitǎ. Pe cine trebuiau sǎ-l urmeze? Guvernul pucist din Bucureşti, pe care nici nu-l cunoşteau sau Guvernul Naţional din Exil de la Viena în frunte cu Horia Sima şi alţi români cu...
Declarația Balfour din 2 noiembrie 1917 a fost o declarație oficială de politică extenă a guvernului Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei. Declara'ia a fost scrisă de secretarul pentru afacerile externe Arthur James Balfour şi adresată lui Lionel Walter Rothschild, unul dintre liderii comunității evreiești britanice. Declaraţia urma să fie transmisă „Federaţiei Sioniste a Marii Britanii şi a Irlandei, organizaţie sionistă britanică. Declarația reflecta poziția cabinetului britanic, stabilită în şedinţa guvernului din 31 octombrie 1917.
