Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Săptămâna patimilor - Mihai Pelin, copertaSăptămâna patimilor (23-28 iunie 1940).
Cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei

Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei şi nordului Bucovinei[1], la 28 iunie 1940, a fost consecinţa directă a Pactului Molotov-Ribbentrop şi a izolării politice şi militare din acea perioadă a României. La 23 august 1939, cu aproape un an înainte de începutul amputărilor teritoriale suferite de România în vara anului 1940, Germania şi URSS au încheiat un tratat de neagresiune, însoţit de un protocol adiţional secret, prin care cele două părţi îşi delimitau „sferele de interese". Tratatul, cunoscut şi sub...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Lucian IenăşescuÎn Transilvania şi Banat, apariţia monografiilor rurale româneşti, în primii ani ai secolului al XX-lea, a datorat mult îndemnurilor bisericii şi sprijinului unor societăţi culturale (Astra, Asociaţia naţională arădeană pentru cultura poporului român), dar şi apelurilor lansate de publicaţiile vremii. Un asemenea îndemn la scrierea de monografii săteşti face revista „Biserica şi Şcoala", propunând totodată un plan de cercetare şi de sistematizare a materialului. Datorat lui Vasile Mangra, planul includea trei cadre, şi anume „istoria comunei", „geografia comunei", „poporaţiunea comunei", şi două...

O scriere monografică românească din primii ani ai secolului al XX-lea - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Academician NIcolae Iorga
Şedinţa de la 13 septembrie 1913

În ultimele timpuri, în legătură cu o anume campanie politică, a cărei legitimitate n-avem s-o discutăm aici, s-au tipărit în româneşte şi în franţuzeşte o sumă de scrieri, până la proporţii de volume cu pretenţii ştiinţifice, în cari se înfăţişează trecutul evreilor în România. Unele dintre ele, ca teza de doctorat din Paris a d-lui Bernard Stambler, care e şi diplomat al Şcolii de Ştiinţe Politice (L'histoire (sic) des Israélites roumains et le droit d'intervention, Paris, Jouve, (1913), sunt aşa de superficiale, încât iau numerele de ordine ale unor...

„Istoria evreilor din ţerile noastre” - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Comandor (r) Prof. univ. Dr. Jipa Rotaru
1812-2012
Sfatul ţării - primul parlament al Basarabiei[1] şi unirea cu Ţara

Sfatul Ţării, reprezentând puterea legislativă în Basarabia se creea, pe fondul răsturnării monarhiei ruse şi a vechiului drept constituţional rusesc, ca o expresie a revoluţiei naţionale mai legal chiar decât sovietul deputaţilor din Petrograd, în care nu erau cuprinse toate naţionalităţile. La fel se procedase în toate provinciile locuite de alte naţionalităţi decât cea rusă: Estonia, Letonia, Lituania, Bielorusia, Ucraina, în Kaucaz, la georgieni, tătari şi armeni. Primul prezidiu ales al Sfatului Ţării a fost...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Comandor (r) prof. univ. dr. Jipa Rotaru
1812-2012
Sfatul ţării - primul parlament al Basarabiei[1] şi unirea cu Ţara

Există în istoria popoarelor evenimente de mare semnificaţie şi valoare naţională. Un asemenea eveniment a fost cel de la 27 martie 1918 (94 de ani) când, în condiţii deosebit de vitrege, sub ocupaţie străină, Sfatul Ţării a hotărât unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, România. Această unire deschidea seria celor trei momente ce au asigurat încheierea procesului revoluţionar de făurire a statului naţional unitar român la 1 Decembrie 1918, când Transilvania s-a unit cu România. Sfârşitul lunii februarie şi începutul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dr. Dinu PoştarencuLa 25 ianuarie/7 februarie 1917, redacţia Cuvântului moldovenesc a lansat apelul Jertfiţi pentru bejenarii români, în care, iniţial, publicului cititor i s-a explicat că „stăpânirea românească şi cea rusească iau măsuri pentru îndulcirea sorţii amare a bejenarilor români. Dar, după cum se ştie, ajutorul stăpânirilor nu-i îndestulător. Se cere şi ajutorul obştesc, al fiecăruia din noi". Iar în încheiere redacţia a rugat: „Jertfiţi, oameni buni, pentru fraţii noştri de un neam şi de un sânge şi Dumnezeu Sfântul vă va răsplăti pentru mâna de ajutor pe care veţi întinde-o voi în ceasul acesta de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Cristian TroncotăInstituţionalizarea regimului comunist în România a însemnat şi lichidarea vechilor structuri de informaţii şi ordine publică - Siguranţa, Poliţia, Jandarmeria, Secţia a II-a de informaţii din Marele Stat Major, Serviciul Special de Informaţii - şi înlocuirea lor cu noi instituţii organizate după model sovietic: Securitatea, Miliţia şi Direcţia de Informaţii Militare. Mai întâi a avut loc, la 10 iunie 1948, o şedinţă de analiză în cadrul Secretariatului C.C. al P.M.R. la care Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu au căzut de acord asupra structurii noii Direcţii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dr. Dinu PoştarencuIntrând în război de partea Antantei, în virtutea Convenţiei politice şi militare dintre România şi Antanta din 4/17 august 1916, armata română a declanşat campania militară prin atacul din noaptea de 14/27 – 15/28 august 1916 asupra Austro-Ungariei şi a pătruns cu succes în Transilvania. În scurt timp însă, trupele austro-germane – numeroase, bine dotate şi cu experienţă de luptă – au obligat forţele armate române să se retragă. Înaintarea trupelor Puterilor Centrale a fost oprită cu grele sacrificii, după ce ele au ocupat o parte considerabilă din teritoriul României. Situaţia politică...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu„Răspunderile" - Aşa se intitula o broşură-manifest lansată de generalul Alexandru Averescu la începutul anului 1918, prin care cerea tragerea la răspundere a celor vinovaţi de faptul că România a intrat în război, după doi ani de neutralitate, total nepregătită, de înfrângerile militare din toamna anului 1916, de retragerea haotică şi cu mari pierderi a armatei şi populaţiei în Moldova. Manifestul a avut un profund ecou în rândul românilor, iar generalul Averescu a ajuns la putere în martie 1920 pe valul unei uriaşe popularităţi. Dar, spre surprinderea generală, Guvernul Averescu nu a...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Dinu Poştarencu, Anexarea Basarabiei
Protestul consulului român de la Ismail privind sărbătorirea centenarului anexării Basarabiei la Imperiul Rus

În zilele de 16 şi 17 mai 1912, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-otoman de la Bucureşti din 1812, conform căruia teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru a fost anexat la Imperiul Rus, oficialităţile ţariste din Basarabia au sărbătorit cu mult fast acest eveniment, îndoliat pentru poporul român.
Drept răspuns la acţiunile injurioase ale ruşilor, românii din dreapta Prutului au protestat în cadrul unor diverse manifestaţii politice, demonstrând...

1812 - Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu
Basarabia şi vecinătatea Rusiei, în viziunea lui Nicolae Iorga[1]

Pentru istoricul total care a fost Nicolae Iorga, realitatea factorului rusesc şi apoi, sovietic, ori investigarea şi interpretarea lui în strălucitele-i sinteze, nu mai reprezintă, de mult, o noutate, mai ales că savantul a cercetat, în mod special, în anii „cooperării" politico-militare din vremea celui de-Al Doilea Război mondial, evoluţia raporturilor bilaterale până la 1877, iar, ca strălucit cronicare de presă, îndeosebi în paginile „Neamului Românesc" (1906-1940), a reţinut şi comentat cu promptitudine dosarul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mircea Vâlcu-Mehedinţi„Şi dau voie ori şi cui să mă cheme în judecată pentru că am denunţat, nu ţara mea, ci pe acei cari nenorocesc de atâta vreme această ţară" (N.Iorga )

- Fragment din volumul „Partidele politice" -

Întotdeauna istoria s-a repetat, dar, numai ca un maleficiu asupra mulţimilor, conduse de cei care deţineau Puterea. În fiecare dimineaţă când mă trezesc, văd aceeaşi situaţie, care se perpetuează de peste douăzeci de ani. Privesc România, iubirea mea idealistă, platonică, o privesc cum suferă. De douăzeci de ani a intrat în travaliu şi trebuie să nască. Se chinue mult să nască, pentru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae Iorga La 27 noiembrie se împlinesc 71 de ani de la cea mai abominabilă crimă din istoria noastră contemporană. Ridicat de la vila sa din Sinaia, marele nostru savant Nicolae Iorga avea să fie ucis mişeleşte de o bandă de legionari condusă de N. Boieru, trupul fiind-i aruncat pe marginea şoselei Ploieşti - Bucureşti, în apropierea localităţii Strejnicul. Nu e momentul să detaliem cauzele odiosului asasinat, istoriografia românească aplecându-se în nenumărate rânduri şi explicându-le pe îndelete. Reamintim doar împrejurările. În condiţiile creşterii pericolului nazist după Acordul de la München...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu

În Comisia politică şi teritorială, delegatul Ungariei şi-a limitat pretenţiile la aproximativ 4.000 km². La rândul său, Gheorghe Tătărescu a prezentat situaţia concretă din acel teritoriu, arătând că acolo trăiau 483.000 de locuitori, din care numai 67.000 erau unguri. După ce a analizat cele două puncte de vedere, la 7 septembrie, Comisia a respins revendicările Ungariei. În şedinţa Consiliului de Miniştri din 23 septembrie 1946 s-a analizat activitatea delegaţiei române la Conferinţa de pace. Miniştrii aparţinând Blocului Partidelor Democrate au apreciat că delegaţia şi-a îndeplinit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof.univ.dr. Ioan ScurtuProblemele privind organizarea lumii după război au făcut obiectul discuţiilor între liderii SUA, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice, încă din octombrie 1943. După înfrângerea Germaniei, la 9 mai 1945, s-a organizat Conferinţa de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945), la care s-a decis încheierea tratatelor de pace cu Italia, Bulgaria, Finlanda, România şi Ungaria. Pe această bază, Consiliul Miniştrilor de Externe ai Uniunii Sovietice, SUA, Marii Britanii, Chinei şi Franţei au trecut la elaborarea proiectelor tratatelor de pace cu fiecare dintre aceste state. Climatul politic s-a deteriorat...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Onorul la MareşalLa câteva ore după trădarea Regelui Mihai de la 23 august 1944, soldată cu arestarea Mareşalului Ion Antonescu, acesta a găsit o agendă a regelui Carol al II-lea pe care a scris primele şi cele mai relevante impresii în camera-seif în care fusese închis împreună cu Mihai Antonescu. Mulţumim domnului prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu pentru generozitatea gestului, de a ne încredinţa însemnările Mareşalului spre publicare în revista ART-EMIS. (Redacţia)

„Funcţionând primatul incontestabil al poziţiei şi calităţii „sursei"! - la capitolul probitate, valoarea remarcabilă a „sursei", va înfrunta în...

Insemnări din celulă - 23 august 1944 - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Buzatu GheorgheDacă n-ar fi fost în esenţa lor tragică, faptele relatate ar fi pline de farmec şi cum să nu fie astfel, când luăm cunoştinţă de destinul într-adevăr fericit al unui document fundamental dintre cele purtând semnătura unui personaj istoric - l-am numit pe Mareşalul Ion Antonescu - desemnat categoric de opinia publică naţională în urmă cu vreo cinci ani pe prima poziţie în topul MARILOR ROMÂNI din toate timpurile, iar integrarea documentului în desfăşurările istorice îl plasează într-un moment decisiv al participării României la cel de-al doilea război mondial - lovitura de stat de la 23...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianBucureştii de-altădată/ Pe care-i scrim şi citim,/ Ce bine-ar fi să se poată/ O clipă să-i retrăim. (Epigramă adresată lui C. Bacalbaşa de către Vero)

Oraşul lui Bucur, ascuns printre grădini, vii şi bălţi cu peşte

Cu două secole în urmă, Bucureştiul era doar un târg balcanic, ascuns printre grădini, vii şi bălţi populate cu peşte. De la aceste amănunte pline de culoare, relevate atât în scris cât şi în imagini grăitoare, surprinse de artiştii epocii, s-a născut legenda despre Oraşul grădină, devenit în epoca de glorie de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi până la al doilea război mondial...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alexianu Serban
„Fii bun, fii drept şi nu uita că deasupra tuturor intrigilor şi urilor este Patria, este nemurirea Neamului şi că acolo trebuie să ne întâlnim întotdeauna, chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată!" (Mareşal Ion Antonescu)

România în Al Doilea Război Mondial

Desigur că rândurile de faţă nu-şi propun o analiză amănunţită a modului cum administraţia a obţinut realizări neobişnuit de bune într-o perioadă extrem de scurtă. Încerc în cele ce urmează să creionez, atât cât voi mai putea, amănunte deosebite în ceea ce s-a realizat acolo. În dorinţa de a fi alături de populaţia locală şi a o...

Transnistria - un capitol din istoria omeniei româneşti (3) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
valcu-mehedinti-mircea
Comentarii ale cercurilor corespondenţilor de presă străini asupra asupra Conferinţei de la Potsdam

În ziua de 4 august 1945, Serviciului Special de Informaţii Român i se comunică, printr-o notă, a agentului Serviciului aflat la Potsdam, unele comentarii ale cercurilor corespondenţilor de presă străini, asupra Conferinţei de la Potsdam. Voi da un extras din această notă, fără a o comenta, privitoare la România. Spre deosebire de majoritatea istoricilor, eu nu comentez documentele de arhivă, în dorinţa de a fi cât se poate de obiectiv. Datorită faptului că orice om, cu voia sau fără voia...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Alexianu Serban
„Nu noi facem cinste poporului român că murim pentru el,
ci el ne face onoarea să murim pentru el!" (Petre Ţuţea)
- România în Al Doilea Război Mondial -

De o atenţie specială s-a bucurat portul Odesa, unul din porturile de prim ordin din Marea Neagră, fiind distrus aproape în totalitate, În teritoriul pe care sovietici îl părăseau în mare grabă, au existat echipe speciale ale N.K.V.D.-ului care au organizat şi desăvârşit toate distrugerile.[1] Aci, distrugerile au fost totale atât în infrastructura portuară cât şi rada portului unde au fost scufundate şi sabordate nenumărate vase...

Transnistria - un capitol din istoria omeniei româneşti (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Alexianu SerbanRomânia în Al Doilea Război Mondial

„Nu noi facem cinste poporului român că murim pentru el, ci el ne face onoarea să murim pentru el!" (Petre Ţuţea)

Târziu de tot, când balanţa timpului din lunga mea existenţă înclină fără echivoc spre panta întunecată a amurgului, încerc să rememorez evenimente şi fapte începute înainte de 1940 şi până la 23 august 1944 - cu tot ce a urmat - evenimente trăite de mine alături de familia mea. Au trecut 70 de ani. Generaţia celor care au trăit cel de-Al Doilea Război Mondial, a dispărut sau este la apus, iar amintirile lor se pierd în umbrele vremii şi ale...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianDe la biblioteca lui Carol I la „Bucureştiul răsfoit" - Noile paradigme ale animaţiei
Studiu de animaţie culturală

Când arhitectul Paul Gottereau a proiectat primul Palat Regal modern de pe Calea Victoriei, se spune că Regele Carol I a avut trei preferinţe : să deţină o sală a tronului majestoasă, să încorporeze vechile case ale lui Dinicu Golescu şi să amenajeze în noul local o bibliotecă. Personal, regele a lucrat la decorarea acestui spaţiu ca ebenist şi forjor, întârziind chiar inaugurarea ansamblului până când biblioteca a fost gata. Rezultatul : în 1910 biblioteca regală deţinea peste...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianOccident - Orient, o paradigmă a „inconştientului colectiv"
Studiu de animaţie culturală

În 1941, marele logician român Anton Dimitriu scria o carte despre diferenţa dintre „Orient" şi „Occident", ca o bipolaritate menită să regleze structura esenţială a spiritului. Pornind de la poziţia fundamentală a plasării „Occidentului" într-un spaţiu strict conceptual, concluzia filosofului este că mai degrabă „Orientul" este cel care potenţează civilizaţia occidentală, chiar şi prin contrast. Aşadar, termenul de occident / occidental, greu de descris chiar şi pentru un pasionat al paradoxurilor, nu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
nencescu marianConferinţele publice şi Ateneele populare
Studiu de animaţie culturală

Circumscrisă aşadar noţiunii de spaţiu public, ideea amenajării, la nivel urban, de spaţii destinate educării populaţiei a constituit una dintre marile cuceriri ale vieţii comunitare spre care aspira societatea burgheză. Veacul romantic a asistat la organizarea de noi instituţii de cultură puse la dispoziţia cetăţenilor. Lumea a început tot mai mult să citească, să meargă la teatru, să viziteze muzee, să participe la conferinţe. După modelul francez, conferinţa şi lectura publică au devenit principalele forme de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Vasilescu GabrielaÎndată ce a pus piciorul pe pământul românesc, Armata Roşie s-a comportat în teritoriul invadat de ea ca pe un teatru de acţiuni militare inamic. Încă din 29/30 iunie 1940 sovieticii au deschis focul asupra militarilor români, i-au dezarmat şi i-au luat prizonieri, capturând armamentul (unii ofiţeri nu au suportat umilinţele la care au fost supuşi şi s-au sinucis înainte de a se preda). În înaintarea lor, sovieticii au ocupat şi Ţinutul Herţa (care nu făcea parte din Basarabia sau Bucovina). În prezent, după atâta timp, s-au emis fel de fel de ipoteze care să justifice, de parcă ar fi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion-Măldărescu, art-emisAu trecut peste 67 de ani de la invazia sovietică şi instaurarea comunismului în Romania, realizată cu nemijlocitul sprijin regal, şi consolidată cu ajutorul „baionetelor sovietice" - aceleaşi care, trei ani mai târziu l-au forţat pe rege să abdice. Opera a fost desăvârşită de Ana Pauker, Emil Bodnăraş, Petru Groza şi Lucreţiu Pătrăşcanu, care au pregătit distrugerea României în anticamera regalului birou al lui Mihai I, urmaţi de Roitman-Chişinevski, Nicolski, Răutu... M. Roller & Co. În noaptea de 22/23 august 1944, Maniu, Brătianu şi Titel Petrescu, de comun acord cu faptul că numai Mareşalul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Vasilescu GabrielaDin documentele găsite recent în arhive, rezultă că membrii P.C.R. şi unii cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, au fost înştiinţaţi cu mult înainte, de către agenţii sovietici, despre ultimatumul ce avea să fie trimis României în iunie 1940. Pe plan diplomatic situaţia ţării noastre era tot mai grea:
- Anglia, care garantase graniţele României nu era dispusă să se certe cu Rusia;
- guvernele din Înţelegerea Balcanică au dat răspunsuri evasive;
- Germania recomanda să se satisfacă pretenţiile Rusiei.
În aceste împrejurări deosebite, Carol al II lea a hotărât convocarea Consiliului de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Buzatu GheorgheTitlul articolului, realizat în temeiul unor cercetări de durată şi de predilecţie în bibliotecile şi arhivele româneşti sau străine (Rusia, S.U.A., Marea Britanie, Franţa, Germania), reflectă o realitate despre care, evident, s-a tot vorbit şi se va mai discuta, dar care, în contextul evenimentelor tragice pentru români, din 1940, toate decurgând asemenea unei reacţii în lanţ din Pactul Hitler-Stalin de la 23 august 1939, a fost decodificată de un remarcabil om de ştiinţă, economistul de faimă mondială Mihail Manoilescu (1891-1950). Ca politician sau diplomat, a eşuat lamentabil, având în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Basarabia antisovietica
Documente de arhivă extrase din volumul „Basarabia antisovietică"

Documentul 22
„APROB" „SANCŢIONAT"
VICE-MINISTRU AL AFACERILOR PROCURORUL RSS MOLDOVENEŞTI
INTERNE AL RSS MOLDOVENEŞTI
GENERALUL-MAIOR CONSILIERUL JUDICIAR DE STAT
(KULIK) (KAZANIR)
14 iunie 1954 15 iunie 1954
Î N C H E I E R E
1 iunie 1954 or. Chişinău, RSSM
Eu, împuternicitul executiv superior al MAI al RSSM, căpitanul KOROTKOV, examinând cererea cetăţenei COJOCARI şi dosarul privind deportarea nr. 1887 pe GROZA Ioan Grigorievici, anul naşterii 1884,
AM STABILIT :
La MAI al RSSM s-a adresat cetăţeana COJOCARI Evghenia Efimovna cu o...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.