
Katyń din raionul Smolensk. Katyń, pe ruseşte Катынь (Katîn), este un sat situat la 20 de km vest de oraşul Smolensk din Rusia. Ca urmare a prevederilor Pactului Molotov-Ribbentrop şi a anexelor lui secrete, în septembrie 1939, după invadarea şi ocuparea Poloniei de către Germania şi Uniunea Sovietică, aproximativ 250.000 de militari polonezi au fost luaţi prizonieri de război şi internaţi în lagăre, printre acestea găsindu-se şi cele de la Ostaşkov, Kozielsk şi Starobielsk. La 5 martie 1940, membrii Biroului politic: Stalin, Viaceslav Molotov, Lazar Kaganovici, Mihail Kalinin, Kliment...
Editate şi reeditate, în ţară sau în străinătate, căutate, furate şi cercetate de către prieteni şi, mai ales de către inamici, Rezoluţiile Mareşalului intră în categoria actelor de excepţie ale guvernării din 1940-1944. Din cele câteva mii de documente, unele s-au publicat cu insistenţă, tocmai datorită semnificaţiei lor politico-militare şi calităţii textelor, calităţii lor de excepţie documentare, literare şi umane. Spre exemplificare, în continuare, redau câteva dintre rezoluţiile publicate ale Mareşalului: „Crima nu se poate ascunde sub teoria enunţării de slugă a ordinului şi, sub...
Spion, spionaj, spionomanie... Cariera acestor cuvinte, beneficiind de aceeaşi rădăcină, se dovedeşte şocantă. Mai ales în ultima sută de ani, când termenii respectivi – desemnând în esenţă persoana sau acţiunea de a urmări şi smulge cuiva (fără distincţie, partener ori inamic) informaţii sau documente secrete pentru a le transmite unui terţ, în cele mai diverse ţeluri (stocare, utilizare în caz de şantaj sau de război etc.) - şi-au câştigat o incontestabilă expansiune şi, totuşi, precisă accepţiune, în mai toate limbile şi pretutindeni pe mapamond. Situaţia este de înţeles fie numai dacă...
Fapt straniu şi, totuşi, posibil la noi. În ultimii ani a trecut neobservată apariţia unui document inedit esenţial privind una dintre epocile cele mai controversate ale trecutului nostru recent - sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi sovietizarea forţată a României (1943-1952). Este în discuţie Jurnalul în mai multe volume al lui C. Rădulescu-Motru publicat, cu începere din 1996, sub titlul Revizuiri şi adăugiri, prin grija d-nei Gabriela Dumitrescu şi însoţit de comentariile Academician Dinu C. Giurescu, sub egida Editurii „Floarea Darurilor" din Bucureşti. Personalitate marcantă a...
Între 28 iunie şi 7 septembrie 1940, România a pierdut 99.926 kmp cu 6.829.288 locuitori. Prin acordul de la Craiova, a retrocedat Bulgariei Cadrilaterul, iar la 30 august 1940 i-a fost impus Diktatul de la Viena, prin care România a fost silită să cedeze 43.492 km² din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei.
S-a abătut o avalanşă de crime, torturi şi violuri comise de trupele şi organizaţiile horthyste împotriva locuitorilor români din localităţile ocupate: în noaptea de 13/14 septembrie 1940, „Comuna Ip a fost a fost teatrul unui sălbatic act de violenţă. La începutul nopţii echipe de...
1. Consideraţii generale
Revoluţia de la 1821 este expresia unui proces complex manifestat în toate domeniile: economic, social şi politic. Mişcarea de la 1821 s-a încadrat pe linia celorlalte tulburări sociale din Europa, în condiţiile în care, status-quo-ul principatelor române s-a schimbat, începând cu restaurarea regimului turco-fanariot în Ţara Românească şi Moldova, şi a dominaţiei habsburgice în Transilvania. În evoluţia sa, regimul fanariot a cunoscut două faze: de la 1711 la 1774 şi de la 1774 la 1821. În prima fază, dominaţia otomană a limitat autonomia celor două ţări române...
Ceea ce era de aşteptat, s-a petrecut!... S-au împlinit 70 de ani de la agresiunea neprovocată şi brutală a U.R.S.S. împotriva României - mai întâi, notele ultimative celebre din 26-27 iunie 1940 destinate guvernului de la Bucureşti, lansate sub ameninţarea recurgerii la forţa armată în cazul respingerii, iar, cu începere din 28 iunie 1940, ocuparea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa de către unităţile Armatei Roşii. Acţiunea s-a desfăşurat integral în litera şi în spiritul Pactului de neagresiune şi Protocolului său secret, ambele convenite şi subscrise la 23 august 1939 de...
De mai multă vreme, în cercetările mele consacrate trecutului m-au preocupat aspectele privind intervenţia Haosului ca factor destabilizator ori demolator decisiv al desfăşurărilor istorice recente. Am consacrat fenomenului mai multe cărţi (vezi, de ex., „România sub Imperiul Haosului, 1939-1945″, 2007; “O istorie a prezentului”, ediţia a II-a, 2010), dar, evident, lucrurile sunt departe de-a fi fost elucidate. Dimpotrivă, mi s-a întărit convingerea că, în aceşti ultimi ani, rostul Haosului s-a extins, devenind pur şi simplu - pe alocuri ori vremelnic - copleşitor, sufocant. Întra-atîta că...
România - am mai scris acest lucru şi revin - a devenit de nerecunoscut. Fără exagerări, dar marea criză ce zguduie în ultima vreme planeta a câştigat la noi proporţiile HAOSULUI, care răvăşeşte totul şi nu ştim cum va sfîrşi. Mai ieri-alaltăieri, binefăcători revizionişti au cutezat să-l omagieze pe Horthy în inima Transilvaniei şi aceiaşi, din firave raţiuni oficiale, i-au ţinut pe români departe de mormântul lui Avram Iancu. Ceea ce altădată părea exclus, iată că, odată cuprinşi în Marea Europă, a devenit posibil! Din ordinul şi prin voinţa cui? Să relevăm însă că, în acelaşi timp, mai...
ISSN, ISSN-L 2247- 4374 |