Evaluare utilizator: 5 / 5

Românii, oricât de divizaţi politic ar fi, nu pot şi nu trebuie să rămâne indiferenţi la impertinenţele şi abuzurile din ce în ce mai agresive ale formaţiunii neo-horthyste U.D.M.R. care, nici pe departe nu reprezintă interesele maghiarilor din România. Manifestările  şovine, anti-româneşti ale acestei uniuni culturale, constituită pe criterii etnice, dar auto-erijată - şi acceptată ca atare de politrucii autohtoni - în partid politic anti-constituţional, sunt antistatale şi în contradicţie flagrantă cu prevederile Constituţiei României. Ura şi comportamentul agresiv al udemeriştilor...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Crimeea

Cucerirea de către trupele germano-române a Crimeii, în toamna – iarna 1941 a fost rezultatul unei schimbări inopinate dictate personal de Hitler în planul general de operaţie, care conform ordinelor iniţiale ale războiului fugar, aveau drept obiectiv strategic Moscova. Încă din august 1941, într-un ordin dat pe data de 21, Hitler preciza: „Cel mai important obiectiv care trebuie îndeplinit înainte de venirea iernii nu este capturarea Moscovei, ci cucerirea Crimeii şi regiunii industriale şi miniere a Doneţului, precum şi întreruperea aprovizionării ruşilor cu petrol din Caucaz /…/...

Citeşte articol complet...

Operaţia „Wintergewitter” („Viscolul”)

Pentru a redresa situaţia, comandamentul german a constituit grupul de armate „Don”, pus sub comanda feldmareşalului Erich von Manstein. Operaţia „Wintergewitter” („Viscolul”) a fost declanşată de Grupul de armate „Don” la 12 decembrie 1942    [29]. Grupul de armate „Don” avea în compunere Corpul 57 blindat german cu diviziile 6 şi 23 blindate, 17 tancuri, un batalion de tancuri „Tiger I”, Corpul 6 armată român cu diviziile 2 şi 18 infanterie, Corpul 7 armată român cu diviziile 1 şi 4 infanterie, Grupul general Popescu (diviziile 5...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Cotul Donului şi Stepa Calmucă

În marea încleştare de pe Volga au luat parte două armate române. Prima dintre ele care a intrat în dispozitiv a fost Armata 3 română, comandată de generalul Petre Dumitrescu. La 31 august 1942, comandantul Armatei 3 care se afla în Caucaz a primit ordinul eşalonului înaintat al Marelui Cartier General, dislocat la Rostov, de a prelua, de la trupele germane şi italiene, apărarea pe Donul Mijlociu. Concret, marile unităţi ale armatei urmau să înlocuiască două divizii germane şi cinci italiene, dispuse în marele cot al Donului. Întrucât comandamentul armatei...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Comunicare Putere Opoziţie pe timpul participării Roniei la Campania din Est 1941-1944

Evenimentele de pe frontul european al celui de-al doilea război mondial din vara anului 1941, apropiau tot mai mult operaţiile militare de graniţele României, intrarea ţării în război devenind un subiect major al comunicării putere - opoziţie. Se contura tot mai insistent, iminenţa angajării armatei române în conflict, problema în discuţie rămânând doar când şi de partea cui va fi angajată ţara. Pe acest subiect opiniile erau împărţite. Cea mare parte a societăţii româneşti era conştientă că obiectivul...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Bătălia de la Stalingrad Stalingrad (1)

Marea confruntare din vara-toamna anului 1942, prelungită şi în iarna ce a urmat, desfăşurată în sudul teritoriului sovietic, este cunoscută sub denumirea generică de „bătălia de la Stalingrad”. A fost o încleştare gigantică între Uniunea Sovietică, membră, de la 1 ianuarie 1942, a Coaliţiei Naţiunilor Unite, şi Germania, ce îşi crease, la 27 septembrie 1940,  propria alianţă: Axa Berlin-Roma-Tokyo. Rezultatul ei  a influenţat de o manieră decisivă configuraţia conflictului, determinând preluarea iniţiativei strategice de către Armata Roşie...

Citeşte articol complet...

„Din veacul al nouălea întâlnim în istorie pretenţiile episcopului Romei la autoritatea universală în Biserică, încât acest veac poate fi socotit ca epoca întemeierii papalităţii.” (Vladimir Guette)

Am amintit în cele trei episoade anterioare „Adevărul despre Primatul Apostolic şi Statul Papal ”, varianta latinilor apuseni care au frământat aluatul nou despre vechea Romă, într-o nouă versiune ca să dospescă şi să crească civitate aeterne, apoi l-au „uns” pe apostolul Petru ca Vicar al lui Hristos, primul Episcop al Romei, fondator al creştinismului apusean, pentru ca următorii săi succesori...

Citeşte articol complet...

Jurnal de campanie

9 septembrie 1942. In urma unor lupte grele, Regimentul 31 Infanterie ocupa […] (indescifrabil în original) Pescianka şi Staro-Dubovka, inclusiv păduricea de la sudul acestei localitali, la Sud-Vest de Stalingrad. Urmează un nou ordin care schimba directia de atac catre Sud-Est prin Gornaia Poliana şi Sanatorium.

16-18 septembrie 1942. Divizia 20 Infanterie primeşte un nou sector la circa 20 km mai la Sud.

20 septembrie 1942. Subsemnatul am fost numit la comandă companiei a 7-a din Regimentul 21 Infanterie. În față noastră inamicul ocupă o linie întărită cu...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

La peste un veac după luptele dintre ostașii români și unguri pe Valea Uzului din Carpații Orientali, liniștea eroilor căzuți pe front este tulburată de disputa dintre maghiari și români pentru Cimitirul militar internațional. În 1916-1917 au murit acolo mii de soldați români, unguri, germani, austrieci, slovaci, sârbi și ruși, iar alte câteva sute în toamna anului 1944. De ce nu sunt lăsați morții în pace de disputele dintre unguri și români? În luptele de pe Valea Uzului au murit și soldați români, nu doar maghiari. O scurtă istorie a luptelor ar trebui să împrospăteze memoria celor care...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

La începutul lui 1917, pe un ger teribil, locuitorii din Soultzmatt au văzut venind soldaţi români extenuaţi şi foarte slabi. Escortaţi de soldaţi din Landsturm cu baioneta la puşcă, veneau pe jos de la Rouffach. Cea mai mare parte dintre aceşti soldaţi, au fost dirijaţi spre Val du Pâtre, în timp ce vreo douăzeci dintre ei au fost adăpostiţi provizoriu într-o fabrică de textile. „Copiii, uneori, aruncă câte un colţ de pâine vreun cartof în deschizăturile căscate ale buzunarelor mantalelor. Ordinul se auzea nemilos şi puştii erau alungaţi. Unul dintre ei, care s-a încăpăţânat, pălmuit de un...

Citeşte articol complet...

Comunicarea putere - structurile radicale ale opoziţiei

Celelalte structuri ale opoziţiei, în speţă cea de extremă dreapta, legionară şi cea de extremă stânga, comunistă, Conducătorul Statului nu a acceptat după rebeliunea legionară nici un fel de dialog. Ba mai mult, prin măsurile întreprinse a urmărit lichidarea în întregime a Mişcării Legionare şi îngrădirea activităţii comuniştilor. După măsurile de arestare a tuturor legionarilor implicaţi în evenimentele din ianuarie, deja amintite, încă din 25 februarie, Antonescu intervenea pe lângă von Killinger pentru a solicita la Berlin a se...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Val du Pâtre (Schäfertal) Alsacia, Franţa (anul 1917). Militari ai Armatei Române, prizonieri în lagărul german. Fuseseră băgați în barăci neterminate, umede și înghețate și erau supravegheați de cinsprezece gardieni. Ziua erau trimiși la tăiat lemne în pădure și întreținerea drumurilor, fiind încadrați de șefi de echipă civili. Frigul glacial din anul 1917 le-a făcut condițiile de supraviețuire și mai dificile, mulți dintre ei au murit de foame și epuizare încă la sosirea în lagăr. 678 dintre prizonierii români de război morți în lagăre de exterminare germane (1917-1918), capturați de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

„Rău era cu « der, die, das»/ Da-i mai rău cu « Davai ceas! »/ De la Nistru pân’ la Don/ Davai ceas, davai palton / Davai ceas, davai moşie !/ Haraşo tovărăşie!”. (Constantin Tănase)

Crime comise de Armata Roşie în România după 23 august: femei împuşcate în cap sau călcate cu camionul de sovietici, execuţii mafiote, violuri

Un număr impresionant de crime, jafuri şi violuri, comise asupra populaţiei civile, au lăsat în urmă trupele sovietice care au tranzitat sau au staţionat în vestul ţării, după 23 august 1944. Arhivele judeţului Hunedoara păstrează sute de documente de anchetă...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

19 februarie 1942 - Cauzele şi consecinţele unei înfrângeri

După luptele grele duse la Kristapovka şi Samoilovka (la sud de Harkov), în timpul cărora militarii români au acţionat „pe un timp foarte friguros, oamenii luptând cu greutăți supraomenești și pe un viscol din față ce nu permitea vederea decât la câțiva pași” (aşa cum preciza generalul Laurenţiu Bârzotescu, comandantul marii unităţi), fapt pentru care a fost felicitată de feldmareşalul Fedor von Bock şi de generalul Joachim von Kortzfleisch, Divizia 1 infanterie română a fost atacată, în după-amiaza zilei de 19 februarie 1942, de...

Citeşte articol complet...

În capitolul referitor la situaţia politică internă, C.I.C.Brătianu face o minuţioasă detaliere a bunei comunicări pe care a întreţinut-o cu Generalul şi sfaturile directe pe care i le-a dat în septembrie 1940, cât şi la ajutorul asigurat acestuia în opera de restabilire a ordinii şi reorganizării ţării. Este interesantă remarca cuprinsă în expozeu referitoare la penetrarea Mişcării Legionare de către comunişti. Spunea bătrânul liberal: „Apoi în rândurile legionare s-au înscris toate organizaţiile comuniste cu mentalitate şi proceduri bolşevice. Comuniştii au format majoritatea trupelor de...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

La 29 iunie 1940, în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, în târgul Herţa, un însemnat punct comercial din partea de nord a Moldovei, baştina iluministului Gheorghe Asachi, au intrat tancurile sovietice, care aveau misiunea să pătrundă în interiorul României. În calea năvălitorilor au ieşit apărătorii Patriei din garnizoana locală, barând drumul maşinilor blindate ale bolşevicilor. Staliniştii deschid foc şi cad, seceraţi de gloanţele cotropitorilor, căpitanul Ioan Boroş, sublocotenentul Adrian Dragomir şi soldatul Iancu Solomon. Îndeplinindu-şi datoria faţă de neam, cu preţul vieţii, ei...

Citeşte articol complet...

Secolul al XIX-lea a fost numit generic „secolul naționalităților”, fiind caracterizat prin afirmarea dreptului popoarelor la propria lor libertate, care impunea crearea statelor naționale. În realitate, acest „secol” a început în 1789 odată cu Revoluția franceză și s-a încheiat în 1920 prin semnarea tratatelor de pace după Primul Război Mondial.

Declarația drepturilor omului și cetățeanului adoptată de Revoluția franceză prevedea că oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi (art. I). Principiul oricărei suveranități rezidă în principal în națiune; nici o entitate, nici un individ...

Citeşte articol complet...

Dialogul putere-opoziţie în perioada premergătoare intrării României în cel de-Al doilea Război Mondial (ianuarie - iunie 1941)

Nici nu se încheiaseră acţiunile armatei de „curăţire” a Capitalei şi la nivelul puterii politice, încă din 24 ianuarie 1941, începuse o febrilă preocupare pentru a da ţării un nou guvern. Cu toate insistenţele Berlinului pentru a-l reconcilia pe Conducătorul Statului cu Garda de Fier[1], Antonescu era hotărât însă să nu-i mai includă pe legionari în guvern, ba mai mult, să cureţe cu desăvârşire administraţia de stat de elementele gardiste. „Legiunea nu mai are...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Armata Română în Caucaz

Nu există imagine mai cutremurătoare decât cea a soldatului țintuit de frigul iernii caucaziene, în tranșeu cu mâna aproape degerând pe arma lipsită de muniție. Nu este în niciun fel o exagerare, ci doar o rememorare a condițiilor în care trupele române au încercat să facă față măcelului adus de sovietici pe dată de 19 noiembrie 1942. Cea mai cunoscută manipulare când vine vorba de incursiunea Armatei Române la cotul Donului și în Stepă Calmucă se referă la comportamentul soldaților români care, în „lașitatea” lor s-ar fi retras și ar fi prăbușit flancurile armatei...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Politica unei Naţiuni suverane şi a unui Stat naţional de drept, în climatul ei firesc, pentru a ajunge sau a reveni la „arta guvernării”, are nevoie de oameni capabili, de oameni formaţi în domeniul diplomatic, de oameni „de stat”, de oameni jertfiţi căldurii patriotismului şi focului naţionalismului creştin ortodox care, trebuie să ţină cont de cele cinci coordonate...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Despre caracterul regimului politic instaurat în România în toamna anului 1940 s-a scris mult în istoriografia românească, mai ales în cea comunistă. Mai puţin însă au fost abordate condiţiile concret istorice în care acesta a fost instaurat şi raporturile dintre instituţiile puterii şi forţele opoziţioniste, atâtea câte au existat, la suprafaţă sau în culise, ceea ce se poate include într-o sintagmă mai puţin uzitată până în prezent, aceea de comunicare putere-opoziţie.Conceptul de putere, în general şi cel de putere politică în special, a fost şi este mult dezbătut din cele mai vechi...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Continuarea participării la război dincolo de Nistru, numeroasele probleme cu care se confruntau ostaşii pe front şi familiile lor în ţară, precum şi alţi numeroşi factori au făcut afectat starea de spirit a românilor. Chiar şi în timpul bătăliei de la Odessa (august-octombrie 1941), care a relevat învăţăminte interesante și în ceea ce privește moralul ostașilor, documentele epocii fiind concludente în acest sens (pentru cei care doresc să le ia în seamă). Tristă a fost, de exemplu, constatarea făcută de un medic de batalion român, care raporta dezamăgit: „Batalionul 2 din Regimentul 32...

Citeşte articol complet...

După cum am arătat într-un text anterior, Episcopia Greco-catolică maghiară de la Hajdudorogh a fost înființată în mod necanonic și ilegitim, prin silnicie, cu scopul ascuns de a-i maghiariza prin bisercă pe români și ruteni. Se spune că însuși Sfântul Părinte Papa care, teoretic, ar fi trebuit să fi fost infailibil, a realizat faptul la puțină vreme după ce a semnat Bula și ar fi spus că a fost înșelat (mi hanno ingannato) de către guvernul maghiar[1]. Dar, chiar și dacă este adevărat că a fost înșelat, totuși Sf. Părinte Papa a dat dovadă de o mare naivitate, în cel mai bun caz, atunci când...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

4-6 septembrie 1940 - apogeul crizei politice interne şi instaurarea regimului Antonescu

Deteriorarea situaţiei internaţionale, izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 1 septembrie 1939 au afectat şi România, care a pierdut, succesiv, pieţele de desfacere din Austria, Cehoslovacia, Polonia, apoi din iunie 1940, din Franţa. Economia românească a intrat în criză, situaţia materială a populaţiei a început să se înrăutăţească; rechiziţiile, concentrările, sporirea impozitelor şi taxelor au generat o stare de nemulţumire, pe care regimul căuta s-o acopere prin festivităţi grandioase. Cea...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 2 / 5

Volumul istoricului Florian Banu „De la S.S.I. la S.I.E. - O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist. 1948-1989”, precum și titlul dezbaterii „Serviciile de informații românești și sovietice. De la colaborare la confruntare: 1948-1989” ne permit să facem următoarele aprecieri asupra acestei confruntări dintre cele două servicii de informații, în contextul evoluțiilor politico-ideologice ale vremii. Precursoarea U.M. 0110 (anti-K.G.B.), viitoarea U.M. 0920/A din structura Direcției Generale de Informații Externe (D.G.I.E.) își are originea în ordinul primit de către...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Vânătorii de munte români[1]

Constituit în ianuarie 1942 de Brigada 3 munte, sub comanda colonelului Ioan D. Rotta, Detaşamentul de schiori români, a fost trimis imediat pe front, în la sud de Harkov, cu un efectiv de 19 ofiţeri, 23 subofiţeri şi 481 trupă (două batalioane, un divizion de tunuri munte, formaţiuni de întărire şi servicii).  La 26 ianuarie, la scurt timp după ce a debarcat la Krasnohrad, a fost pus la dispoziţia Grupării germane „Mikosch”, care l-a întrebuinţat pe direcţia principală de pătrundere a trupelor sovietice, pe un front de 15 km, la est de Novo Komo. ...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 4 / 5

Contextul istoric

În perioada Primului Război Mondial, Regatul României se afla într-o situație critică, mai ales din cauza marii dileme legate de intrarea sa în luptă, alături de una sau alta dintre grupările de state beligerante. Mai concret: dacă rămâneam în tabăra Puterilor Centrale (a Triplei Alianțe), cu Germania și Austro-Ungaria, cum prevedea acordul secret din 1883, urma să câștigăm Basarabia, dar trebuia să renunțăm la Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina. Doar nu-i puteam cere aliatului nostru să ne dea nouă ceea ce considera că era al lui de drept! La fel, dacă...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

De momentul constituirii dualismului austro-ungar în anul 1867 și până la recensământul populației din 1910, populația de naționalitate maghiară din Ungaria a crescut procentual de la 42% la 54% din totalul populației, iar în cifre absolute aproape s-a dublat, desigur nu atât prin creștere naturală a natalității la naționalitatea maghiară, cât prin maghiarizarea forțată a naționalităților nemaghiare: români, ruteni și slovaci. Cu toate acestea, Guvernul de la Budapesta nu era mulțumit de rezultatul obținut în primii patruzeci de ani de maghiarizare, între 1870-1910, și a căutat să forțeze și...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Pe vremea Dualismului Austro-Ungar, în perioada cea mai grea a asaltului Ungariei de maghiarizare a românilor din nord-vestul Ardealului, Episcopia Greco-Catolică Română de Gherla a avut un episcop nu doar filo-maghiar ci și, prin modul lui de acțiune, un veritabil agent al Guvernului de la Budapesta, în persoana lui Ioan Szabo, acesta având și cea mai îndelungată arhipăstorire de 32 de ani, între 1879-1911, aflată pe de-a-ntregul în interiorul perioadei dualismului Austro-Ungar. Dacă pentru Episcopul Inocențiu Micu-Klein, Unirea cu Biserica Romei nu a fost un scop în sine, ci mai degrabă un...

Citeşte articol complet...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Personalitatea viitorului conducător al statului, generalul Ion Antonescu

În scurgerea organică şi firească a istoriei colectivităţilor umane, a naţiunilor şi statelor, apar şi se afirmă mai ales în momente de răscruce, de mare complexitate şi importanţă, personalităţi de excepţie în care se afirmă tot ce aceste entităţi umane au mai de preţ şi mai reprezentativ, personalităţi de elită care joacă un rol esenţial în realizarea istorică a acestor colectivităţi umane. La  români şi strămoşii lor, în istoria lor multimilenară pe care aceste meleaguri, acest fenomen, legitate istorică, se...

Citeşte articol complet...