„Eugen Cristescu a fost „unul dintre oamenii care au imprimat meseriei lor un sens superior, ridicând-o deasupra meschinăriei politice şi deasupra unui partizanat egoist". (Cristian Troncotă, Eugen Cristescu - asul serviciilor secrete româneşti (memorii 1916-1944, Editura Roza Vânturilor , Editura RAI, p. 15 ).
Eugen Cristescu apare ca inculpat în aşa zisul proces al Marii Trădări Naţionale, care s-a desfăşurat între 6 şi 17 mai 1946, în urma căruia Cristescu a fost condamnat la moarte pentru „crimă de război şi dezastrul ţării". În sentinţă se menţiona:
„- [...] faptele astfel cum sunt...
Ampla încleştare din vara anului 1942 - februarie 1943, de la flancul de Sud al frontului germano-sovietic, a purtat numele de „Bătălia Stalingradului", una dintre cele mai mari operaţii din anii celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cercetătorii istoriei vehiculelor blindate cunosc foarte bine distrugătorul de tancuri german Hetzer, dar şi echivalentele sovietice ale acestuia, SU-IT-45 și SU-IT-76. Puţini ştiu însă că o astfel de mașină a fost proiectată și testată iniţial în România. Inginerii români de aeronave şi maşini de luptă au creat modele originale și vehicule blindate, unul dintre acestea fiind vânătorul de care de luptă „Mareşal". Istoria sa a început în 1942, când armata a simțit nevoia acută de a se autodota cu un vehicul analog Panzerjager-ului german. Proiectul a fost realizat sub conducerea maiorului Nicolae...
După 1989 istoriografia privind Marea Unire a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Deschiderea tuturor arhivelor, desființarea cenzurii și-a „comandamentelor politice" au asigurat istoricilor o largă libertate de cercetare a tuturor temelor privind trecutul, inclusiv a celor mai dificile, care nu au putut fi abordate până atunci. Numărul editurilor a crescut spctaculos, multe dintre acestea manifestând un real interes pentru cărţile de istorie.Pe de altă parte, încă de la începutul anilor '90, câțiva intelectuali s-au erijat în exponenți ai „societății civile", căutând să-și impună...
9 octombrie 1941.
În Vechiul Regat, aerostaţia a apărut la sfârşitul secolului XIX, iar aviaţia la începutul secolului al XX-lea, cunoscând o dezvoltare accelerată într-un timp relativ scurt. Ele au devenit arme de temut în Marele Război. Reconstituirea generală a modelului practic-aplicativ al puterii aeriene a României pe timpul acestui conflict, ca pilon al securităţii naţionale, este obiectivul central al acestei cercetări, fapt ce ne-a permis desprinderea unor concluzii de a căror actualitate nu ne îndoim. Am reluat analiza sistemică a puterii aeriene a României, pe baza elementelor definitorii ale...
Oricât de mult s-ar fi scris despre luptele de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz niciodată nu va fi suficient pentru a demonstra semnificaţia victoriilor dobândite de armata română în condiţiile vitrege ale războiului. Nu ne-am propus să tratăm desfăşurarea operaţiunilor militare, întrucât acest lucru au făcut-o, de-a lungul timpului, specialişti în arta militară şi cercetători ce au studiat istoria războaielor mondiale şi a celor de mai mică anvergură. Dintre multele lucrări dedicate participării României la prima conflagraţie mondială am aminti două remarcabile contribuţii aparţinând mareşalului...
Imperiile în toate timpurile au dus o geopolitică expansionistă, îndreptată spre alte teritorii şi formaţii statale limitrofe. Imperiul Ţarist (format după Petru cel Mare în sec. XVII-XVIII), cum precizează Nicolae Iorga, a fost un imperiu de substiţie sau imitaţie faţă de prototipul lor european - Imperiul Roman şi cel Bizantin. Numai că el având experienţa lui Ginghis Han a acaparat şi subjugat zeci de popoare. Multe din care şi aveau statalitate un teritoriu pe care dăinuiai de secole. Cum tătarii Crimeiei, uzbecii, cazahii şi popoarele altaice. De fapt, a fost un imperiu colonial cu cea...
Serviciile de informaţii, în faza lor incipentă sau în cea din ce în ce mai bine structurată şi integrată organismelor vitale ale statelor, au însoţit omenirea de-a lungul istoriei sale şi au avut un rol inconestabil în toate marile confruntări politice şi militare, utile pentru obţinerea succesului când au fost preţuite şi valorificate oportun şi judicios, regretate când înfrângerea a fost pusă şi pe seama lipsei sau ignorării lor. De la antica iscoadă trimisă în rândul oştilor vrăjmaşe, continuând cu agenţii secreţi implantaţi în sânul înaltei societăţi sau în armatele statelor potenţiale...
Cum și de ce s-a înființat Asociația culturală „Bogdan-Dragoș"?
La începutul anului 2018, foarte zeloşii, dar ignoranţii „politruci de serviciu", care se declară istorici, au susţinut în presă, la Radio şi Tv că prin programul lansat de preşedintele Woodrow Wilson la 8 ianuarie 1918 - cunoscut sub numele de „cele 14 puncte" - S.U.A. au recunoscut unirea Transilvaniei cu România. Ca urmare, au ţinut să elogieze centenarul acestui eveniment. Realitatea, întemeiată pe documente, contrazice o asemenea abordare. În cele ce urmează vom face precizările de rigoare. În ianuarie 1918, omenirea intrase în cel de-al patrulea an de război, timp în care muriseră...
27 septembrie 1941.
De la Serviciul Special de Informaţii și Serviciul de Informaţii al Ministerului de Război (S.I.M.R.) la Direcția Generală a Securității Statului
Repere cronologice.
„În chip cu totul fericit, faptele, în măsura sporită în care ţin de domeniul trecutului, aparţin istoricilor, şi numai lor, care, dacă încă n-au făcut-o, trebuie să se pună la lucru, pentru a le surprinde şi reda exact, obiectiv, în toată amploarea, spectaculozitatea şi complexitatea lor, cu toate laturile lor bune sau rele, albe sau negre". (Gheorghe Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, Ploieşti, Editura Societăţii culturale Mileniul III, 2005, p. 198)
„Tot ce-am cucerit noi, cu preţ de sânge, au luat alţii! Pe tabla de şah a lumii, noi am pus lacrimi împietrite, iar puternicii lumii au scuipat pe ele şi le-au zdrobit cu bocancii!"
16 septembrie 1941.
Intrarea Statelor Unite în arena politicii internaţionale, în 1917, a coincis cu aflarea la putere a unuia din exponenţii cei mai de vază ai misionarismului american (sau, într-o altă accepţie, a „internaţionalismului liberal", etichetat şi drept „utopism" sau „idealism"
Stenograma întrevederii Adolf Hitler - Ion Antonescu din 6 august 1941(Berdicev, Ucraina)
Mihai Antonescu: „Guvernul ungar cu toate că dobândise fără luptă teritorii în care majoritatea este românescă, a dezlănţuit, în primele săptămâni ale ocupaţiei, cele mai violente atrocităţi, vexaţiuni şi dispreţuiri de drepturi".
Septembrie 1944 - aprilie 1946. Viața în prizonieratul sovietic.
Preluat de către sovietici, la 31 august 1944, din casa conspirativă a partidului comunist din Vatra Luminoasă, mareșalul Ion Antonescu urmat, apoi, până în primăvara anului 1946, calea prizonieratului în Uniunea Sovietică. Deplasarea grupului de foști demnitari români (Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Constantin Piki Vasiliu și Mircea Elefterescu) spre Moscova și detenția în captivitatea sovietică a fost consemnată astfel în Memorii de către generalul Constantin Pantazi: „Mareșalul împreună cu Mihai Antonescu se urcă într-o mașină Ford. Lângă șofer, înainte, înarmat cu un...
