„Tot ce s-a scris după război... nu a scos în evidenţă adevărul adevărat". (Ion Grosu)
O imagine veridică a înfrângerii de la Turtucaia (august 1916), dar şi unele dintre cauzele dezastrului sunt prezentate în Memoriile colonelului Ion Grosu. „Tot ce s-a scris după război de către atât de mulţi civili nu a scos în evidenţă adevărul adevărat... Tablourile pe care le voi putea reda în umila şi atât de mica mea rază în care am operat vor fi concludente".
Şi fostul elev plutonier din Regimentul 3 artilerie grea consemnează: „Cadre a căror competitivitate a fost sub orice critică (îmbătrânite şi...
Istoria loviturii de stat gândite de Winston Churchill pentru România.
Sunt acuzat de deportări.
Am fost acuzat că am făcut un război de agresiune în 1941 și deci România trebuia să sufere consecințele agresorului și eu am fost pus în categoria criminalilor. Am arătat mai sus cari erau raporturile cu Rusia în 1940 și 1941. Adaog că pe când Rusia a ținut în lungul noui linii circa 35 divizii, eu demobilizasem toată armata și nu lăsasem în Moldova decât 4 divizii de infanterie cu efective sporite, 3 divizii cavalerie și 2 vânători munte nemobilizate (valoare 1 1/2 divizie). Am fost pus la curent de hotărârea luată de a se ataca Rusia numai în mai 1941 și de data atacului la 10 Iunie 1941...
D.le Președinte și onorat Tribunal,
Biografia celui ce a fost conducătorul statului român în anii 1940-1944, mareșalul Ion Antonescu, este încă departe de a fi complet cunoscută, una dintre cauze datorându-se şi restricţiilor impuse prin intimidare de legislaţia actuală. Cea mai importantă pată albă o constituie, prin puținătatea surselor de informare, perioada celor 20 de luni în care mareșalul a fost în prizonierat sovietic. Primul document oficial referitor la anchetă la care a fost supus mareşalul Antonescu la Moscova a fost publicat, de către prof. univ. dr. Ioan Scurtu în numărul 8/1997 al revistei „Magazin istoric". În...
24 iulie 1941. Generalul Ion Antonescu la Cernăuţi: „Aici totul e românesc, aici este leagănul nostru, unde se găsesc înmormântați domnitorii nostri glorioși și voievozii care au zidit din temelii, prin luptele și sacrificiile noastre, întregul nostru tezaur national. Tot ce vedeți aici este opera țăranului român".
Un alt caz care a făcut valuri în Occident pe marginea acţiunilor spionajului românesc a fost cel al ofiţerului ilegal Matei Pavel Haiducu. Acesta pare să fi fost fiul unui demnitar din M.A.I., prin anii '50, fiind recrutat încă de pe vremea duetului Nicolae Doicaru-Ion Mihai Pacepa şi pregătit să se infiltreze în unele obiective de interes din Franţa. Potrivit unor surse din presa românească („Jurnalul naţional") M.P. Haiducu, cu sprijinul discret al C.I.E., trebuia să obţină cetăţenia franceză, urmând ca apoi să se stabilească în Africa de Sud, ca om de afaceri francez şi să treacă la...
„Lichidarea fizică şi morală a tot ce a însemnat mai valoros ca opoziţie ori rezistenţă faţă de regimul comunist, printr-o varietate de metode dintre cele mai terifiante, înseamnă terorism de stat culpabilizat de crimă contra umanităţii". (Cristian Troncotă)
De la D.I.E. la U.M. 0110 C.I.E.
4 iulie 1941.
Germania şi Uniunea Sovietică - Forţe armate la 22 iunie 1941
„Nu mai am casă şi am fost adăpostit cum s-a putut până în momentul de faţă, dar acum mă lupt din răsputeri să-mi găsesc o locuinţă propie. Mai grea este problema existenţei. Nu am pensie şi-mi vine pur şi simplu penibil să fiu întreţinut de alţii, dar aceasta fiind situaţia trebui să mă resemnez". (Pavel Moraru, Serviciile Secrete si Basarabia: 1918 - 1991. Dictionar, Ed. Militare, Bucureşti, 2008, p. 156).
Dat fiind că numărătoarea averescană din 24 aprilie - 5 mai 1927 nu s-a desfășurat conform rigorilor unui recensământ al populației, o amplă dezbatere din cadrul Consiliului Superior de Statistică [139] a avut drept obiect validarea/invalidarea acelei prime tentative, de după 1918, de determinare a numărului total al populației României Întregite și a structurii ei etnice. Într-o primă ședință a Consiliului, din 25 februarie 1927, la care a participat și subsecretarul de Stat de la Ministerul de Interne, C. Bucșan, s-a cerut „să se aprobe executarea imediată a unui recensământ al populației...
Dincolo de evidenta necunoaştere a istoriei României, a tradiţiilor de luptă pentru libertate şi neatârnare ale poporului român, această afirmaţie stupefiantă demonstrează că la nivelul superior de analiză al Departamentului de Stat, nu se cunoşteau nici măcar:
1 iulie 1941.
Situaţia României în blocul sovietic la acel moment era atât de particulară, de precară, încât sovieticii nici nu se mai străduiau să-şi ascundă antipatia, vecină cu ura, faţă de ea şi de Ceauşescu. O dovadă extrem de grăitoare în acest sens o constituie modul de-a dreptul ofensator în care ţara noastră şi conducera ei au fost "informaţi" de către sovietici cu privire la decizia de invadare a Cehoslovaciei. Tot Ion Stănescu, în lucrarea menţionată
Privită pe marile regiuni istorice ale României, numărătoarea generală efectuată pe cale administrativă de Ministerul de Interne la 24 aprilie - 5 mai 1927 a constatat o populație de 5.312.358 de locuitori în Transilvania și Banat, de 811.742 locuitori în Bucovina, de 2.555.071 locuitori în Basarabia, de 8.260.903 locuitori în Vechiul Regat, rezultând un total general de 16.940.074 de locuitori pentru întreaga Românie, - cu 519.189 de locuitori mai puțini față de cifra probabilă de 17.459.273 de locuitori ai României pentru finele anului 1926, invocață în anuarul statistic al României pe...
Mi se pare extrem de semnificativ să arăt că Nicolae Ceauşescu a demonstrat, în cazul lui Richard Nixon (ca şi în alte cazuri), inspiraţie şi viziune politică pe termen mediu şi lung. Astfel, Nixon a fost timp de opt ani vicepreşedinte al Statelor Unite, între 1952 şi 1960, în echipa preşedintelui Dwight Eisenhower, cel mai celebru şi mai titrat general al armatei americane, dar şi candidat perdant al cursei prezidenţiale din anul 1960, în fata lui John Fitzgerald Kennedy şi, în aceste condiţii, părea a fi un om cu cariera politică terminată. Aşa păreau să fi judecat foarte mulţi oameni...
Intenționând să ofere României Întregite o soluție practică și eficientă unor probleme ce puneau în pericol însăși securitatea națională prin admiterea unei imigrări în masă și necontrolate, pe de o parte, și acceptarea tacită a emigrării unei părți a populației din Basarabia în Lumea Nouă (faimoasa „afacere a pașapoartelor")
Duminică, 22 iunie 1941 - Ordin către Armată.
Intuind din start ţelul final al acestei campanii, conducerea României a reacţionat imediat şi energic. Şi, ceea ce a surprins total conducerea de la Kremlin, reacţia a venit de la cele mai înalte niveluri. Printr-un articol semnat chiar de Ion Gheorghe Maurer. Ceea ce a iritat la culme conducerea sovietică. Dovadă că la întâlnirea la nivel înalt de la Moscova, la care m-am referit anterior (sursa 4) s-a reproşat României că la un articol, chipurile „ştiinţific", scris de un profesor oarecare de geografie economică într-o revistă cu un tiraj de 1.500 de exemplare, citită, chipurile, doar de...
Un element care particularizează România în istoria comunismului est-european îl constituie activitatea diplomatică extrem de vastă, de dinamică, de imaginativă şi de originală prin care s-a afirmat în special începând din jurul anului 1960 şi până către începutul deceniului al nouălea. În această privinţă, constatăm o diferenţă netă, pe de o parte faţă de rigiditatea ideologică din politica internă, pe de alta faţă de diplomaţia celorlalte state socialiste din Europa, care nu se abăteau nici măcar cu un pas de la linia monolitică trasată de la Moscova. Acest element a devenit evident destul...
Fără să-și fi mărturisit vreodată gândurile, intenția generalului Al. Averescu, din chiar primele zile ale celui de-al doilea său mandat de prim-ministru, a fost de a desfășura o politică proprie, singura care i-ar fi permis să-și refacă formațiunea sa politică. Astfel, încă nu fuseseră date publicității principiile care urmau a călăuzi acțiunea noii formațiuni ministeriale, când, în paginile ziarului „Îndreptarea", începuse a se formula unele corective la adresa legislației economice și financiare liberale. Replica liberalilor nu s-a lăsat mult așteptată. Văzându-se înșelați și amenințați de...
În ziua de 27 martie 1926, la împlinirea a patru ani de la alegerea Corpurilor legiuitoare, prim-ministrul României Ion I.C. Brătianu
