Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petre Ţurlea-Români si unguri vol.IIDupă Diktatul de la Viena din 1940, la Budapesta se așteptase ca înverșunata politică antiromânească dusă în Transilvania de Nord-Est - asasinatele; alungarea a peste 200.000 de români; răpirea proprietăților românești, de pe urma căreia au profitat mulți unguri; crearea unui sistem privilegiat pentru maghiari în toate domeniile - să-i mulțumească pe deplin pe ungurii din provincia ocupată. S-a constatat însă, că unii din aceștia nu-și cantonau aspirațiile doar în planul obținerii dominării elementului românesc; doreau și ca, odată reve iți în cadrul Ungariei, să beneficieze și de viața mai bună...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Manuel Stănescu-OdessaLa 27 iulie 1941, motivând desfăşurarea operaţiunilor militare la flancul sudic al frontului, Adolf Hitler a solicitat Conducătorului statului român, generalul Antonescu, continuarea acţiunilor militare şi dincolo de Nistru. Acesta a răspuns, la 31 iulie, declarând că „va merge până la capăt", că „nu pune niciun fel de condiţii şi nu discută cu nimic această cooperare militară într-un nou teritoriu", că are „deplină încredere în justiţia pe care Führer-ul cancelar Adolf Hitler o va face poporului român"[1]. Făcând acest lucru, Antonescu urmărea să obţină sprijinul Germaniei în vederea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Col. (r) Dr. Constantin MoşincatUn document de stat major, de mari proporţii (399 p.), întocmit în 1939, studia minorităţile din România. Potrivit mărturisirilor autorilor, studiul pornea de la nevoia unei priviri de ansamblu, în lipsa unei lucrări documentate, asupra minorităţilor din ţară. O asemenea lucrare era determinată şi de evenimentele petrecute în Europa, cu un an mai devreme, care au pus în evidenţă actualitatea problemei elementului etnic, datorită soluţiilor neaşteptate de dezmembrare şi apoi de desfiinţare a unui stat, cum a fost cazul Cehoslovaciei. Interesul era mare din punct de vedere militar şi anume...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Tatar Bunar 1924În perioada interbelică, Tatar-Bunar era un mic târg din județul Cetatea Albă, locuit în proporție de 70% de ruși și ucraineni. Localitatea a intrat în atenția opiniei publice interne și internaționale în septembrie 1924, când a devenit centrul unei răzmerițe puse la cale de bolșevici. Tatar-Bunar a reprezentat „pragul critic" al provocărilor regimului sovietic la adresa României și preludiul înființării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (Transnistria). Presiunile și manevrele au început încă din decembrie 1917, prin arestarea ministrului României la Petersburg, au...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

C.Pantazi-Cu Maresalul pana la moarte 5Partea cea mai interesantă şi mai captivantă a memoriilor generalului Constantin Pantazi o constituie cea dedicată perioadei în care a fost deţinut În U.R.S.S., alături de Mareşal, Mihai Antonescu, generalul Constantin Z. Vasiliu şi colonelul Mircea Elefterescu. După ştiinţă noastră este singura relatare detaliată şi închegată asupra detenţiei în U.R.S.S. a ceea ce am putea numi grupul Antonescu. Referiri fugare asupra acestui răstimp mai găsim doar la Eugen Cristescu, „dar acesta a fost predat autorităţilor sovietice mult mai târziu şi nu s-a întâlnit cu grupul Antonescu. De asemenea, Ion...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

C.Pantazi-Cu Maresalul pana la moarte 4Septembrie 1944. Din Vatra Luminoasă la Galițin, lângă Moscova. Ion Antonescu: „Uite, Ică, acolo ne execută".

Preluat de către sovietici, la 31 august 1944, din casa conspirativă a partidului comunist din Vatra Luminoasă, mareșalul Ion Antonescu urmat, apoi, până în primăvara anului 1946, calea prizonieratului în Uniunea Sovietică. Deplasarea grupului de foști demnitari români (Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Constantin Piki Vasiliu și Mircea Elefterescu) spre Moscova și detenția în captivitatea sovietică a fost consemnată astfel în Memorii de către generalul Constantin...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

1919-3Redăm fragmente sau integral din conţinutul celor 27 de documente din colecţia Muzeului Militar Naţional[81]. În fiecare din ele se regăseşte din plin strălucita comportare a armatei române de ocupaţie. Săptămânalul budapestan de limbă engleză „The World" recunoştea în februarie 1920: „Armata româna a evacuat Budapesta; purtarea ei în Ungaria a fost generoasă şi corectă". La 11 noiembrie 1919, generalul Măldărescu în ultima proclamaţie către populaţie amintea: „Părăsind capitala Ungariei, România ţine să afirme că după ce a fost atacată pe Tisa, atac care a motivat acţiunea sa, ea nu a fost...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 opincaPe 6 august 1919, Alexandru Vaida Voievod, exprima, în sinteză, spiritul comportării civilizate a armatei române de ocupaţie: „Ungurii sunt inamicii noştri de ieri, sunt învinşii de astăzi şi vrem ca ei să fie prietenii noştri de mâine"[41]. Cu o zi mai înainte printr-o „Proclamaţie" generalul Gheorghe Mărdărescu asigura populaţia că „armata română garantează liniştea, avutul şi viaţa cetăţenilor"[42]. Purtarea soldaţilor a fost călăuzită şi supravegheată de ofiţeri, aceştia le-au vorbit soldaţilor despre „cinste, care este caracteristica militarului. Şi s-a arătat felul cum să se poarte aici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Jorge Cocicov 2O revenire peste ani la subiectul emigrării basarabenilor în Brazilia

Acum câteva luni, am primit pe rețelele de socializare o neașteptată cerere de prietenie de la un brazilian, Marcos Antonio Vazniac, din localitatea Lucélia, statul São Paulo. I-am acceptat-o fără ezitare dintr-o simplă curiozitate, neavând intenția de a comunica într-un mod mai special, cu atât mai mult că nu vorbesc portugheza. Mare însă mi-a fost uimirea să constat că Marcos îmi scrie într-o limbă română acceptabilă și că nu este un simplu cetățean brazilian, ci un descendent direct al unor basarabeni emigrați în anii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

1919Consultarea fondului documentar[1]din Arhivele Ministerului Apărării ungare, însumând aproximativ 25-30.000 pagini de documente, telegrame, note şi sinteze informative, rapoarte, dări de seamă, referitoare la perioada de ocupaţie a armatei regale române, din 3 august - 17 noiembrie 1919, ne permit formularea câtorva concluzii referitoare la relaţiile reciproce dintre ocupant şi ocupat. Nouă ne este cunoscut faptul că războiul la care România a luat parte începând din 14/27 august a avut ca obiectiv politic "realizarea unităţii naţionale"[2]. În acest război, împrejurările şi nevoile de luptă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Jorge Cocicov 1Istoria primului val de emigrare a basarabenilor în „Lumea Nouă".

În vara anului 1992, după ce-mi susținusem cu succes prima teză de doctorat, Consiliul Științific al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei mi-a aprobat în scurt timp tema celei de a doua teze, de doctor habilitat în istorie, care își propunea ca obiectiv studierea populației rurale a Basarabiei interbelice din punct de vedere demografic. Conform rigorilor științei demografice, mișcarea totală a unei populații se compune din mișcarea naturală și mișcarea migratorie, - altfel spus, populația unei țări sau a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Declaratia de Independenta Oradea 1918Perioada de după revoluţia din 1848, până în 1918, pentru românii din Bihor a constituit un timp de luptă pentru afirmarea drepturilor naţionale. În această perioadă este cunoscută etapa naţionalismului oportunist reprezentată de Emanuil Gojdu, Aloisiu Vlad, Vlad de Selişte, Alexandru Roman şi Partenie Cosma. Idealul lor ideologic îl reprezenta egalitatea naţiunilor, dar concepţiilor lor li s-a opus pumnalul de fier al guvernului Ungar, distrugător de naţionalităţi. Emanuil Gojdu şi Nicolae Jiga instituie celebrele fundaţii culturale pentru conservarea neamului prin cultură, iar Partenie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, ChişinăuO retrospectivă istoriografică a participării basarabenilor pe fronturile Primului Război Mondial

Apreciat drept „piatră de hotar în istoria omenirii" şi „prologul secolului XX"[1], care a pus în faţa umanităţii şi a Europei în primul rând, probleme majore spre rezolvare, în pofida caracterului complex şi chiar dramatic al climatului postversaillesian[2], Primul Război Mondial - atât originile, mersul acestuia, precum și consecinţele sale asupra continentului european şi a lumii contemporane în ansamblu - s-a bucurat și continuă să se bucure de o atenţie specială din partea istoricilor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Judea-declares-war-on-germany 3 Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial

„Evreii declară război împotriva Germaniei! - Evrei din toată lumea, uniţi-vă! Boicotaţi mărfurile germane! Demonstrații de masă!". („Daily Express", din 24 martie 1933).

„Declarația de războiul a evreilor împotriva Germaniei naziste. Boicotul economic din 1933" - text integral[6].

„Poporul israelit din întreaga lume declară război economic și financiar împotriva Germaniei. Ca un singur om, să declarăm război împotriva Germaniei. Angrosistul evreu își va părăsi firma, bancherul bursa sa, negustorul comerțul său și săracii, preocupările...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

The Biggest Secret of WW2 - 2Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial[4]

De ce Germania a început persecutarea evreiilor și deportarea lor spre est? De ce au început germanii internarea evreilor in lagarele de concentrare? Contrar mitului popular, evreii au rămas „liberi" în interiorul Germaniei - deși au fost supuși unor legi care le limitau anumite privilegii - înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, celălalt lucru puțin cunoscut este că chiar înainte de începerea războiului, conducerea comunității evreiești din lume a declarat în mod oficial un război împotriva Germaniei -...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Armata lui Bela KunStudiu de caz - Coriolan Moisa din Aştileu

„Tu valah puturos, unde este în lume, nici pământul să nu te primească, când vei crăpa. A sunat ceasul tău cel din urmă, voi săra carnea ta împuţită şi puturoasă a fiecărui asemenea unui câine turbat. Vai de acela care va rămâne aici. A fost bună pâinea ungurească, acum îţi trebuie carnea ungurească, sărând voi pustii toată viţa ta, între chinurile cele mai cumplite te voi omorî, tu agitator de câine, valah".
Adresant Pop Coriolan - 2 februarie 1919.
Semnatar - Un fecior de secui

Am început să „detest şovinismul ungurilor atunci când le-am cunoscut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Daily Express 24 martie 1933Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial

Cu mult înainte ca guvernul lui Adolf Hitler să înceapă să restricționeze drepturile evreilor germani, conducătorii comunității evreiești din întreaga lume au declarat în mod oficial un război împotriva „Noii Germania" într-un moment în care guvernul american și chiar conducătorii evrei din Germania au cerut prudență în tratarea noul regim al lui Hitler.Războiul condus de conducerea evreiască internațională asupra Germaniei nu numai că a declanșat represalii clare din partea guvernului german, dar a și pus bazele unei puțin cunoscute alianțe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Anatol Ţăranu-Foametea în Moldova sovieticăLansată în cadrul recentului Târg internațional de carte Bookfest, Chișinău, lucrarea istoricului Anatol Țăranu „Foametea în Moldova sovietică (1946-1947)" se anunță a fi una din cele mai importante apariții editoriale din anul curent[1]. Încă de la finele anilor '80, activând ca șef de laborator în cadrul Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1988-1990), dr. Anatol Țăranu a reușit să aducă în premieră la cunoștința opiniei publice o serie de teme, până atunci ignorate sau interzise cercetării în cadrul istoriografiei oficiale, publicând studii și articole privind rechizițiile...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Basarabia-Bucovina 1940SECRET
BIROUL 2, 22 iulie 1940

Arhiva Marelui Stat Major
Înreg. Nr.14033
Anul 1940, luna VII, ziua 3

Acţiunea evreiască - Evreii din Basarabia şi Bucovina în timpul evacuării
Comitete revoluționare

- La Cernăuți comisar al poporului este actualmente evreul Sale Briill de profesiune fotograf, primar este evreul Glaubach, ajutor de primar evreul Hitzig, iar prefect este alt evreu, Meer sau Beer.
- La Chișinău sovietul comunal este condus de avocatul evreu Steinberg, originar din Huși.
- La Chilia Nouă s-a format un comitet local condus de evreul Dr. Rabinovici, medic primar al...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Costin Scurtu, art-emisPerioada interbelică a marcat pe multiple planuri manifestarea ecumenică în structurile militare ale României. Aşadar, prin activitatea lor polivalentă desfăşurată în cadrul oştirii, preoţii militari reprofilau trăsăturile clasice ale Armatei, bazată predilect pe instrucţie, transformând milităria într-o şcoală a sufletului. Slujbele erau urmate în mod obligatoriu de predica sau cuvântul de învăţătură. Din cuprinsul acestor conferinţe vor lipsi aluziile confesionale, preotul axându-se cu predilecţie pe tematici evanghelice şi pe pildele de luptă ale glorioşilor înaintaţi, îndemnându-i...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Asasinatele de la jilava 1940 „Un singur om nu şi a pierdut capul în această tulburare generală: Moruzov. El spera ca prin capacitatea lui de manevră pe mai multe planuri să poată face tranziţia de la un regim compromis la un regim viabil. Cum? Realizând tocmai sudura extremelor, integrând într un nou sistem ce a rămas din mişcare şi ce a rămas din regim, dar păstrând în fruntea lui pe Rege, ca garant al «permanenţelor statului»". (Cristian Troncotă, Mihail Moruzov şi frontul secret' , Editura Elion
Bucureşti, 2004).

Prea îndrăgostit de operaţiile pur tehnice ale Serviciului Secret (recrutarea, dirijarea şi ifiltrarea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mihai Viteazul„În capul Ţării Româneşti sta un domn român tînăr, îndrăzneţ, ambiţios, cu minte înaltă, cu inima aprinsă spre fapte vitejeşti, vestit meşter în războaie. El se inspiră din sentimentul naţiei, se aprinse de această idee a regeneraţiei naţionale şi, cu puternica lui voinţă, hotărî a nu pregeta pînă la moarte întru îndeplinirea ei". (Nicolae Bălcescu)

Aplecarea asupra Neamurilor, purtarea de grijă a lui Dumnezeu-Părintele lor este în egală măsură cu recunoaşterea, cinstirea, credinţa, iubirea, adevărul şi jertfa pe care la rândul lor o aduc Naţiile însăşi Tatălui ceresc, prin Fiii lor cei mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dictatul-de-la-Viena-ProtocolMihail Manoilescu: „Niciodată n-am simțit mai dureros ce rău este să fii o țară mică, care nu-și poate croi singură destinul, și să atârni de țările mari care hotărăsc soarta lumii". După primirea invitației guvernului german ca ministrul român al Afacerilor Străine să participe, la Viena, la „o convorbire asupra relațiilor româno-ungare", regele Carol al II-lea a cerut să se insiste pentru aplicarea principiului etnic și a schimbului de populație (s-au luat în calcul și limitele eventualei cedări de teritoriu: între 10 000 și 18 000 kmp).Pe o poziție asemănătoare s-a situat și Ion Gigurtu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

30 august 1940 Diktatul de la VienaTextul documentului

„1. Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Ungaria, va corespunde aceluia marcat de harta geografică aici anexată. O comisie româno-ungară va determina detaliile traseului la faţă locului.
2. Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele româneşti într-un termen de 15 zile şi remis în bună ordine acesteia. Diferitele faze ale evacuării şi ale ocupării, precum şi modalităţile lor vor fi fixate în termen de o comisie româno-ungară. Guvernele ungar şi român vor veghea că evacuarea şi ocuparea să se desfăşoare în ordine...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Stenograma 1974 N.Ceausescu-Kissinger Documentul american desecretizat pe care vi-l prezentăm este important nu doar ca sursă istorică. Printre altele, faptul că Nicolae Ceauşescu, primul Preşedinte al României - atunci în funcţie - era acceptat ca un apropiat al S.U.A., ca o punte de legătură între Israel şi ţările arabe, între Washington, Moscova şi Beijing. Personal, a fost apreciat de Preşedinţii S.U.A., Richard Nixon (primul preşedinte american care a vizitat România 1967 - în timpul mandatului său) şi Gerald Ford. „România este, probabil, singura ţară din lume care menţine relaţii prieteneşti cu toate marile puteri...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dictat 1940-Horthy MiklósCazurile de la Trăznea, Moisei, Sărmaş ş.a. au fost reclamate şi inventariate de comisia mixtă romîno-maghiară-germană-italiană. Mastan Ioan, refugiat din cauza mizeriei din comuna Trăzne, tată a 2 copii declara că n-a avut ce le da de mâncare. „Primim numai 3 kg de făină pe lună, din care nu putem trăi, şi nici asta n-o primeam regulat. Dacă mergeam să ne plângem că nu putem trăi cu atâta făină, spuneau să mergem să ne căutăm. Dacă mergeam să cumpărăm din alte părţi, şi ne prindeau, atunci ne băteau, ne amendau şi ne luau bucatele. Preot avem în comună, dar nu ştiu cum îl cheamă, primarul e...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

30 august 1940 Diktatul de la Viena12 august 1940 - Ion Gigurtu și Mihail Manoilescu: „Noi considerăm Cadrilaterul în această clipă, după recomandarea cu caracter de quasi arbitraj a Führer-ului, ca fiind deja retrocedat Bulgariei...". În vara anului 1940, beneficiind de sprijinul Uniunii Sovietice și al Germaniei, guvernul bulgar și-a intensificat pretențiile revizioniste față de România în ceea ce privește Cadrilaterul. Îndreptându-și atenţia principală spre graniţa de vest a ţării, unde Ungaria, sprijinită și ea de Germania și Italia, făcea presiuni puternice, guvernul român și-a manifestat resemnarea în ceea ce privește...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

23-august-1944Declaraţia mareşalului Antonescu, făcută în ziua de 21 august 1944, este de o extraordinară importanţă. Pe de o parte declaraţia dovedeşte că se gândea la acea dată - deci cu 2 zile înainte de a fi arestat, să rupă alianţa cu Germania, justificându-se prin a ne arăta efectul demoralizant, pe care lipsa de atitudine a lui Hitler l-a avut asupra armatei române şi asupra României, prin nerepararea nedreptăţii (dreptatea corectivă) acordului de la Viena. Curios este faptul că aproape peste tot se vorbea de o lovitură de stat şi singurul care nu ştia era tocmai mareşalul.

...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Diktatul de la Viena - 30 august 1940Cum au fost trataţi românii rămaşi la vetrele lor rezultă din aspectele pe care le relatăm în continuare[19]. Numitul Lucian Ioan a Mariei, român, 32 de ani, născut în comuna Borod, judeţul Bihor, căsătorit, fără copii, a declarat următoarele:"În comuna mea natală, căzută în teritoriul cedat Ungariei la 5.IX.1940, am stat până în noaptea de 7/8.V.1942, când, şi la care dată am fugit în România din următoarele motive: Am fost înfometaţi şi persecutaţi de către autorităţile administrative şi poliţieneşti maghiare. Ni s-a luat de către armată toate alimentele ce le-am avut, ca: grâu, secară...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dictatul de la Viena Memorii7 august 1940. Cererile revizioniste ale guvernului ungar. „Nu va fi pace și înțelegere sinceră între Ungaria și România fără rezolvarea problemelor teritoriale".

După ce la 27 iunie 1940, ministrul ungar la Berlin a înmânat lui Ernst Woermann, director ministerial la departamentul politic din Ministerul de Externe, un Memorandum în care se arăta că în condițiile în care România intenționa să facă concesii teritoriale Uniunii Sovietice, guvernul ungar „își ia libertatea să arate guvernului german că o acțiune de acest gen va constitui în mod evident o discriminare flagrantă împotriva...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.