„S-au cheltuit miliardele Statului român, au fost aruncate în vânt, împreună cu toată energia noastră... Țara se ține cu armată mobilă". (Ion Antonescu).
În epoca modernă, cei care au condus țara au decis și impus construirea unor ample sisteme de fortificații, cele mai cunoscute fiind:
- Centura de fortificații a Capitalei (36 de fortificații - 18 forturi și 18 baterii, la Chitila, Mogoșoaia, Otopeni, Tunari, Ștefănești, Afumați, Pantelimon, Cernica, Cățelul, Leordeni, Popești, Berceni, Jilava, Broscărei, Măgurele, Bragadiru, Domnești, Chiajna; dezactivate și dezarmate înainte de începerea...
„Eu măicuţă dragă, Cărluţă scump, ce să-ţi spun, emoţii şi scârbă fără seamă am de când ai plecat". (Elena Wolf-Lupescu)
Cu aceste cuvinte începea Mareșalul Ion Antonescu, Conducătorul Țării și Comandant de căpetenie al Armatei, la 1 decembrie 1943, în discursul omagial prilejuit de aniversarea a 25 de ani de la desăvârșirea unității național statale și făurirea României Mari. Obiectiv de suflet al Mareșalului, pentru care personal participase nemijlocit pe front în două rânduri. Odată la primul război mondial, în calitate de ofițer de stat major și mâna dreaptă a marelui strateg - generalul Constantin Prezan, pentru întregirea națională și apoi după circa 20 de ani, la cel de al doilea război mondial, de data...
1 septembrie - 31 decembrie 1942
„Trădătorii sunt odioşi chiar şi acelora pe care îi preferă". (Tacitus, Ann. 1,58)
Motivaţie 1. Tot felul de improvizaţi, pseudo politicieni, strategi de bodegă la un şpriţ, dar şi academici cu ştaif sau istorici miluiţi cu Burse Sörös acum, după 75 de ani de la uriaşa bătălie a Stalingradului, cotrobăie impudic prin memoria Stepelor Nogai şi Kalmukă spre a găsi argumente care să infirme şi să condamne prezenţa noastră pe Don şi Volga, reluând sloganul rahitic al opririi la Nistru după ce, cu masiv ajutor german, am eliberat Basarabia, Bucovina şi Herţa. Prezenta intervenţie nu-şi propune să îmbogăţească istoriografia bătăliei Stalingradului, cantonând pe drama Armatei a 3-a...
La 2 iulie 1940, regele Carol al II-lea a transmis lui Adolf Hitler (prin intermediul lui Wilhelm Fabricius) că guvernul român a renunțat la garanțiile franco-engleze și că dorește „o strânsă legătură cu Germania în toate domeniile, garantată prin tratate politice în beneficul ambelor țări". Pentru consolidarea acestei colaborări, suveranul român l-a rugat pe Führer „să trimită la București o Misiune militară". La rându-i, a doua zi după detronarea regelui și preluarea întregii puteri în stat (cu un evident sprijin german), generalul Ion Antonescu a solicitat și el Berlinului trimiterea la...
„O asigur pe Sfinţia Voastră (patriarhul) că am acţionat din proprie iniţiativă şi că sunt perfect conştient de faptele mele". (Principele Carol de Hohenzollern)
Inițial, Armata a 3-a, subordonată Armatei 17 germane, era formată din Corpul de Cavalerie (Diviziile 5, 6 și 9 Cavalerie) și Corpul 1 (Divizia 2 Munte și Divizia 298 de Infanterie a Germaniei). De asemenea, au fost alocate 3 escadroane de observari. Cu toate acestea, după reorganizare, la 7 august, a rămas doar cu Corpul Cavalerie. Pe 4 august, Divizia 5 Cavalerie a traversat râul Don de lângă Rostov. A fost împărțită în două detașamente. Cel de-al 8-lea Regiment de Rosiori a avansat pe coastă și a ajuns pe Yeisk, un obiectiv important pentru controlul Mării Azovului, pe 9 august și...
Este de remarcat că datele statistice referitoare la numărul populației Basarabiei și repartizarea ei pe medii de locuire invocate de Gh. Murgoci și E.N. Giurgea au fost acceptate și preluate, practic, de majoritatea absolută a cercetătorilor temei în cauză, inclusiv de I. Pelivan, Șt. Ciobanu, P. Cazacu, L. Boga, Em. de Martonne, A. Babel și alții. Mai mult, putem considera justă, în principiu, opinia celor doi autori referitoare la numărul și proporția germanilor, bulgarilor și găgăuzilor din Basarabia, cifrele invocate de ei fiind confirmate inclusiv de statisticile de origine germană și...
La finele Primului Război Mondial, cunoștințele privind numărul și structura etnică a populației Basarabiei erau doar aproximative, dat fiind că cifra privind populația Basarabiei la data de 1 ianuarie 1915 era rezultatul unor estimări efectuate în baza recensământului rusesc din 28 ianuarie 1897, pe de o parte, și a ratei excedentului natural, pe de alta. Între timp, serioase modificări în numărul, componența etnică și structura pe sexe a populației Basarabiei s-au produs în urma Primului Război Mondial, care a antrenat pe fronturile rusești mai mult de 300.000 de basarabeni...
După Diktatul de la Viena din 1940, la Budapesta se așteptase ca înverșunata politică antiromânească dusă în Transilvania de Nord-Est - asasinatele; alungarea a peste 200.000 de români; răpirea proprietăților românești, de pe urma căreia au profitat mulți unguri; crearea unui sistem privilegiat pentru maghiari în toate domeniile - să-i mulțumească pe deplin pe ungurii din provincia ocupată. S-a constatat însă, că unii din aceștia nu-și cantonau aspirațiile doar în planul obținerii dominării elementului românesc; doreau și ca, odată reve iți în cadrul Ungariei, să beneficieze și de viața mai bună...
La 27 iulie 1941, motivând desfăşurarea operaţiunilor militare la flancul sudic al frontului, Adolf Hitler a solicitat Conducătorului statului român, generalul Antonescu, continuarea acţiunilor militare şi dincolo de Nistru. Acesta a răspuns, la 31 iulie, declarând că „va merge până la capăt", că „nu pune niciun fel de condiţii şi nu discută cu nimic această cooperare militară într-un nou teritoriu", că are „deplină încredere în justiţia pe care Führer-ul cancelar Adolf Hitler o va face poporului român"
Un document de stat major, de mari proporţii (399 p.), întocmit în 1939, studia minorităţile din România. Potrivit mărturisirilor autorilor, studiul pornea de la nevoia unei priviri de ansamblu, în lipsa unei lucrări documentate, asupra minorităţilor din ţară. O asemenea lucrare era determinată şi de evenimentele petrecute în Europa, cu un an mai devreme, care au pus în evidenţă actualitatea problemei elementului etnic, datorită soluţiilor neaşteptate de dezmembrare şi apoi de desfiinţare a unui stat, cum a fost cazul Cehoslovaciei. Interesul era mare din punct de vedere militar şi anume...
În perioada interbelică, Tatar-Bunar era un mic târg din județul Cetatea Albă, locuit în proporție de 70% de ruși și ucraineni. Localitatea a intrat în atenția opiniei publice interne și internaționale în septembrie 1924, când a devenit centrul unei răzmerițe puse la cale de bolșevici. Tatar-Bunar a reprezentat „pragul critic" al provocărilor regimului sovietic la adresa României și preludiul înființării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (Transnistria). Presiunile și manevrele au început încă din decembrie 1917, prin arestarea ministrului României la Petersburg, au...
Partea cea mai interesantă şi mai captivantă a memoriilor generalului Constantin Pantazi o constituie cea dedicată perioadei în care a fost deţinut În U.R.S.S., alături de Mareşal, Mihai Antonescu, generalul Constantin Z. Vasiliu şi colonelul Mircea Elefterescu. După ştiinţă noastră este singura relatare detaliată şi închegată asupra detenţiei în U.R.S.S. a ceea ce am putea numi grupul Antonescu. Referiri fugare asupra acestui răstimp mai găsim doar la Eugen Cristescu, „dar acesta a fost predat autorităţilor sovietice mult mai târziu şi nu s-a întâlnit cu grupul Antonescu. De asemenea, Ion...
Septembrie 1944. Din Vatra Luminoasă la Galițin, lângă Moscova. Ion Antonescu: „Uite, Ică, acolo ne execută".
Redăm fragmente sau integral din conţinutul celor 27 de documente din colecţia Muzeului Militar Naţional
Pe 6 august 1919, Alexandru Vaida Voievod, exprima, în sinteză, spiritul comportării civilizate a armatei române de ocupaţie: „Ungurii sunt inamicii noştri de ieri, sunt învinşii de astăzi şi vrem ca ei să fie prietenii noştri de mâine"
O revenire peste ani la subiectul emigrării basarabenilor în Brazilia
Consultarea fondului documentar
Istoria primului val de emigrare a basarabenilor în „Lumea Nouă".
Perioada de după revoluţia din 1848, până în 1918, pentru românii din Bihor a constituit un timp de luptă pentru afirmarea drepturilor naţionale. În această perioadă este cunoscută etapa naţionalismului oportunist reprezentată de Emanuil Gojdu, Aloisiu Vlad, Vlad de Selişte, Alexandru Roman şi Partenie Cosma. Idealul lor ideologic îl reprezenta egalitatea naţiunilor, dar concepţiilor lor li s-a opus pumnalul de fier al guvernului Ungar, distrugător de naţionalităţi. Emanuil Gojdu şi Nicolae Jiga instituie celebrele fundaţii culturale pentru conservarea neamului prin cultură, iar Partenie...
Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial
Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial
Studiu de caz - Coriolan Moisa din Aştileu
Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial
Lansată în cadrul recentului Târg internațional de carte Bookfest, Chișinău, lucrarea istoricului Anatol Țăranu „Foametea în Moldova sovietică (1946-1947)" se anunță a fi una din cele mai importante apariții editoriale din anul curent
