Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Antonescu-procesBiografia celui ce a fost Conducătorul Statului român între anii 1940-1944, Mareșalul Ion Antonescu, este încă departe de a fi complet cunoscută. O importantă pată albă o constituie, prin puținătatea surselor de informare, perioada celor douăzeci de luni în care mareșalul a fost în prizonieratul sovietic.

Primul document oficial referitor la ancheta la care a fost supus Mareşalul Antonescu la Moscova a fost publicat de către prof. univ. dr. Ioan Scurtu în numărul 8/1997 al revistei „Magazin istoric". Mai sunt însă multe necunoscute în ceea ce s-a întâmplat între Marea Trădare Naţională a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion AntonescuLa 21 noiembrie 1941, Ion Antonescu a pus o rezoluție pe o Notă ce-i fusese înaintă, la 15 noiembrie, în legătură cu noua Lege de organizare a Ministerului de Externe. Mareșalul a criticat dur modul de lucru al unor diplomați români care reprezentaseră România în străinătate în perioada interbelică. Documentul se află în fondul Președinția Consiliului de Miniștri de la Arhivele Naționale Istorice Centrale. (Alesandru Duţu).

21noiembrie 1941
Legea de organizare nu se poate face cu ușurința cu care se lucrează la Ministerul de Externe. Ea este în studiu și va apare la timp. Ea va satisface...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfatul 25. Unele considerații sociologice

Profesorul universitar de la Budapesta dr. Gheorghe Bilașcu (originar din Petrova - Maramureș) și viitorul întemeietor al învățământului universitar stomatologic românesc de la Cluj face, într-un serial publicat în mai multe numere consecutive ale „Sfatului", un aspru rechizitoriu la adresa fostei stăpâniri maghiare. Serialul său începe din nr. 7 al „Sfatului", se numește „Din suferințele noastre" și este semnat cu inițialele în acest fel: - g. b. -

În rezumat, ideile lui Gheorghe Bilașcu sunt următoarele. El face sumare trimiteri la istoria dintru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

23 august - varianta Magazin IstoricLa 1 iulie 1944, George Duca a transmis ambasadoarei sovietice la Stockholm, Alexandra Kollontai, un proiect de plan al „Opoziției patriotice democratice" (Partidul Național-Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist Român) , elaborat „sub direcția M.S. Regelui", referitor la „înlocuirea regimului actual printr-un guvern care își va asuma sarcina de a organiza ieșirea României din război, ca și încheierea unui armistițiu cu cele trei puteri aliate"[1].

Ajungând la concluzia că „ar fi o iluzie pentru Aliați posibilitatea unei înțelegeri eventuale cu...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Sfatul1. Ideea tipăririi primului ziar în limba română din Maramureș

În vâltoarea evenimentelor din Noiembrie - Decembrie 1918, în unitățile administrativ-teritoriale de atunci din Transilvania și Maramureș, acolo unde exista un procent semnificativ de populație românească s-au constituit organe de conducere provizorii numite „sfaturi", la toate nivelurile: la nivel central (Marele Sfat Național Român de la Sibiu, condus de un Consiliu Dirigent prezidat de Iuliu Maniu), apoi la nivel de comitate, orașe și sate. Evident, nici Maramureșul nu a făcut excepție. După cum se știe, pe 3 noiembrie 1918...

Ziarul „Sfatul”, organ al Sfatului Național Român al Comitatului Maramureș - 7 decembrie 1918-31 mai 1919 - (1) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Mr. Dr. Luiza RotaruIntrarea României în război la 22 iunie 1941 a constituit un moment fundamental în istoria contemporană românească. Pornind de la obiectivul românesc al angajării militare a ţării alături de Germania împotriva U.R.S.S., cel al eliberării teritoriilor răpite şi reîntregirea naţională, aproape întreg eşichierul politic s-a situat de partea puterii reprezentată de Conducătorul Statului care, pe propria-i răspundere, pe baza înţelegerii cu Hitler, a declarat „războiul sfânt", angajând ţara în cea mai mare conflagraţie a secolului al XX-lea. În raport cu evoluţia acţiunilor militare alături de...

Atitudinea partidelor istorice faţă de intrarea României în Războiul de reîntregire - vara anului 1941 - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Imperiul BizantinTermenul de Imperiul Bizantin este un termen istoriografic modern, care era necunoscut celor care au trăit în vremurile de glorie ale imperiului (adică Imperiul Roman de Răsărit). Numele original al imperiului în limba greacă era Ρωμανία Romagna sau Βασιλεία Pωμαίων Basileía Romaíon, o traducere din limba latină a numelui Imperiului Roman, Imperium Romanorum.

Termenul de Imperiul Bizantin a fost inventat în 1557, la aproximativ un secol după căderea Constantinopolului, de către istoricul german Hieronymus Wolf , care a introdus un sistem de istoriografie bizantină în lucrarea sa Corpus...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

I.A.Pop-Conferinta iasi 28 martie 2018De multe ori, în țara aceasta a noastră, prejudecățile, clișeele și remarcile pripite țin loc de adevăr, iar adevărul - atât cât este acesta omenește posibil - este obturat, blamat, trunchiat sau ocolit cu bună știință. În acest an al Centenarului Unirii de la 1918, se aud fel de fel de remarci în spațiul public, unele chiar despre țările Țării, despre provinciile istorice (cum li se mai spune), despre temeiurile noastre de a exista ca stat. Cele mai multe și mai aspre privesc Transilvania, dar nici Moldova nu este scutită. Ba, aș spune că cele legate de Moldova sunt mai adânci și mai...

Țara Moldovei și formarea Statului Naţional Român Unitar - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

9 mai 1945„Dispreţul pentru om - civil sau militar - a atins cote fără precedent". (Acad. Florin Constantiniu)

Declanșat la 1 septembrie 1939, cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârșit, în Europa, la 9 mai 1945, prin capitularea Germaniei și la 2 septembrie același an, în Asia, prin capitularea Japoniei. Indiferent de pozițiile divergente care mai apar în analiza cauzelor, desfășurării și consecințelor acestuia, majoritatea istoricilor sunt de acord asupra unor caracteristici ale conflagrației :
- S-a desfăşurat pe teritoriul a 40 de state (pe circa 22 milioane kmp - din Europa, Asia şi Africa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Constantinopol 1204-2Cu privire la Cruciada a patra, Henri Gregoire vorbeşte despre „infamia Apusului", Colin Morris consideră că „ocuparea latină a Constantinopolului a fost un dezastru pentru Creştinătate", în vreme ce Steven Runciman, în lucrarea sa clasică despre Cruciade, nu ezită să scrie că „nu a existat până atunci o crimă împotriva umanităţii mai mare decât Cruciada a patra". Este limpede faptul că modul în care s-au comportat cruciaţii după cucerirea oraşului (13 aprilie 1204) justifică aceste consideraţii. „Creştinii" franci au săvârşit fapte de o cruzime şi bestialitate nemaiîntâlnită. Au ucis fără...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Iradeaua imperiala 1905Antecedente şi consecinţe

Românii balcanici, populație minoritară aflată în mijlocul populației majoritare grecești, albaneze, sârbești, turcești, bulgărești au luptat pentru obținerea dezideratelor cu caracter național. Aspirațiile naționale ale acestora nu au vizat nici alipirea la România nici crearea unui stat propriu în Balcani. Ei doreau învățământ în limba națională, organizare bisericească proprie până la recunoașterea unui episcop român, reprezentare proporțională pe baze entice în diverse organisme locale și drepturi cetățenești egale cu ale celorlalte națiuni ale Imperiului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Constantinopol 1204La 12 aprilie 1204, armate cruciaților din Occident au ocupat capitala Imperiului Roman, Constantinopolul ortodox, pe care l-au supus jafului și distrugerii. Papa Inocențiu al III-lea, care inițial a binecuvântat expediția, a descris în termeni duri ocupația catolică a Constantinopolului: „Cum va putea cu adevărat biserica grecilor, indiferent de cât de grav este asaltată de nenorociri și persecuții, să se reîntoarcă în uniune ecleziastică și devoțiune pentru Sfântul Scaun, când ea vede în latini numai un exemplu de pierzanie și de lucrătură a întunericului, așa încât, pe bună-dreptate, acum...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mareşal Ion Antonescu„Totul porneşte de la cap. Conducerea politică a statului şi în consecinţă cea militară nu putea duce decât la ceea ce a dus: la dezastru". (Ion Antonescu)

Nemulțumit de insuccesele de pe frontul de la Odessa, Ion Antonescu a convocat, la 22 septembrie 1941, pe subsecretarii de stat și pe secretarii generali de la Ministerul de Război și a luat atitudine față de insuficiența efectivelor din dispozitivul de luptă, în timp ce în țară structurile militare erau supraîncadrate, iar efectivele folosite necorespunzător. „Noi pe front nu avem soldați care să lupte - reproșa mareșalul -, în schimb...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Erori Odesa 1941„Atunci când o unitate se dă înapoi, șefii vor așeza mitraliera în spate și vor trage fără cruțare contra fugarilor". (General Alexandru Ioanițiu)

Importantă pentru desfășurarea operaţiilor militare la flancul sudic al frontului germano-sovietic, victoria românească de la Odessa a fost şi extrem de costisitoare, cei 18.000 de militari români uciși în numai 69 de zile, fiind o dovadă clară a acestui lucru. Pierderile umane au fost determinate de îndârjirea cu care a luptat inamicul, dar și de propriile greşeli în conceperea luptelor și conducerea trupelor, în executarea misiunilor, precum și...

Odessa 1941 - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mareşal Ion Antonescu„Să ne toarcem din credinţa în Dumnezeu şi Justiţie drumul viitorului". (Mareşal Ion Antonescu)

Este indiscutabil că, în raport cu rezultatele remarcabile ale istoriografiei contemporane, nu mai este cazul să insistăm asupra războiului României, alături Germania şi aliaţii ei, împotriva U.R.S.S. declanşat la 22 iunie 1941. Atunci, generalul Ion Antonescu a intervenit pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa, străvechi ţinuturi româneşti care, la 28 iunie - 3 iulie 1940, fuseseră ocupate, sub ameninţarea forţei, de către forţele militare ale lui I. V. Stalin, acesta...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Situatie de front 1941Iunie-iulie 1941.

Pe lângă victorii, armata română a înregistrat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și înfrângeri (unele catastrofale). Comandamentele au făcut și greșeli de concepție, iar trupele, de execuție. În multe locuri, subestimarea capacității de luptă a adversarului, insuficienta dotare și pregătire de luptă a trupelor au făcut ca victoriile să fie obținute cu dificultate și cu mari pierderi umane. Dacă unii învață din greșelile altora, noi le ignorăm pe ale noastre (se spune că am afecta imaginea Simbolului național). Indiferent însă ce se crede, documentele timpului sunt...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prizonieri germani 1944După 23 august 1944, când a declanșat lupta împotriva trupelor germane și ungare, până la 12 mai 1945, când au încetat ostilitățile pe frontul european, armata română a capturat 117 798 militari germani și maghiari (66.275 în România, 21.045 în Ungaria și 20.478 în Cehoslovacia). Conform convențiilor și regulilor internationale, aceștia trebuiau să fie puși la dispoziția Înaltului comandament român. În realitate, au fost preluați de către sovietici, de cele mai multe ori fără acte scrise, sau în cel mai fericit caz numeric. Așa a procedat la 3 septembrie 1944 generalul Kolciuk, care a cerut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Maresal Pietro Badoglio WW2„Nu ne amestecăm. Păstrăm rezerve și ne purtăm cu tact. Dezaprobăm ținuta Italiei, dar nu o comentăm". (Mareşal Ion Antonescu)

Atitudinea guvernului român.

Trecerea Italiei de partea Națiunilor Unite (septembrie 1943) a determinat schimbarea atitudinii guvernului român față de militarii italieni, chiar dacă mareşalul Ion Antonescu a declarat : „Nu ne amestecăm. Păstrăm rezerve și ne purtăm cu tact. Dezaprobăm ținuta Italiei, dar nu o comentăm". Inițial, deoarece relațiile cu guvernul mareșalului Pietro Badoglio nu au fost rupte, militarii italieni nu au fost considerați prizonieri de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Atacuri aeriene asupra RomanieiTratamentul va fi omenos, conform legilor internaționale și fără nicio exagerare... Să se aplice Convenția și nimic mai mult. Acte de servilism care dezonorează un popor nu trebuiesc făcute". (Mareşal Ion Antonescu).

Tratamentul aplicat în lagăre.

Prizonierii valizi (41), capturați în urma raidului american din 1 august 1943, au fost internați, inițial, în curtea Seminarului Central in București, iar cei răniți (69) la Sinaia, în Spitalul de Zonă Interioară nr. 415. La 24 septembrie 1943, prizonieri din București au fost transferați la Timișu de Jos, în apropierea Brașovului (lagărul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Oarba de MureşTrăiesc în zilele anului Centenarului României Mari cu bucurie, pentru a vedea realizările pentru care au sângerat şi şi-au dat viaţa copiii României în luptele crâncene cu braţul, mintea şi un armament modest, dar cu conştiinţa că-şi apără pământul lor. Aşa s-a întâmplat la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, Odesa, Stalingrad... La Oarba de Mureş în 1944, sacrificiile au fost numeroase. povestite admirabil de Tănasie D. Piţigoi, un ţăran român de pe plaiurile vâlcene din Valea Otăsăului, prin condeiul patriotului român, dascăl şi scriitor, George Voica, care i-a luat interviul. Aceste lupte au fost...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prizonieri americani si englezi 1943-1944Din cei 1.110 prizonieri americani și englezi existenți în România în august 1944, 110 fuseseră capturați în urma raidului din 1 august 1943, 270 în aprilie 1944 (115 ofițeri și 155 subofițeri), 221 în mai (202 americani - 95 ofițeri și 107 subofițeri - și 19 englezi - 6 ofițeri și 13 subofițeri), 339 în iunie - iulie același an (334 americani - 141 ofițeri și 193 subofițeri - și 5 englezi - 4 ofițeri și 1 subofițer). Majoritatea erau americani, foarte tineri, cu o vârstă medie de 22 de ani, deși unii dintre ei aveau la activ o vechime de 2 - 3 ani.Asupra fiecărui prizonier s-au găsit câte o...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Monumentul eroilor americani - CismigiuMiercuri 4 aprilie 2018 vă invit la o plimbare prin Cişmigiu. Pentru ce? Pentru a admira împreună, undeva pe o alee dinspre Bulevardul Schitu Măgureanu, o carte deschisă. Una dăltuită în ardezie. O carte din piatră pe paginile căreia putem citi, încrustate cu dalta întru veşnicie, numele celor 378 de militari americani care „şi-au pierdut viaţa pe teritoriul României în timpul celui de Al Doilea Război Mondial". Prin urmare, plimbarea noastră la mijloc de săptămână are ca scop o vizită la „Monumentul eroilor americani", operă sculpturală dezvelită cu ceremonii militare la data de 9 mai 2002...

Cum ne cinstim morţii? 4 aprilie 1944, o zi tragică în istoria Bucureştiului - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nem autonomia 2018Se cuvine să se amintească un trist episod: „Când a murit regretatul George Pop de Băseşti (Badea Gheorghe), ungurii aflând această veste, şi, cum linia frontului trecea la câteva sute de metri de sat, au găsit de cuviinţă să tragă cu mitraliera în convoiul mortuar", în 26 februarie 1919. Ura și sălbăticia acestui neam urma să se reafirme și pe parcursul celui de al doilea război mondial. Cu toate acestea românii nu au răspuns cu aceeași măsură nici pe timp de război și nici pe timp de pace.

Dintr-o altă documentare s-au cules mulțime de sălbăticii ungare și secuiești. Articolul se limitează...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prizonieri sovietici in Romania WW2În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, armata română a capturat, între 22 iunie 1941 și 23 august 1944, 91.060 militari sovietici, dintre care au fost internați în România 82.057, în 12 lagăre (Slobozia, Vlădeni-Brașov, Corbeni-Argeș, Crăciunești-Deva, Independența-Covurlui, Maia, Vaslui, Dornești-Rădăuți, Bolgrad, Tighina, Tiraspol și Odessa). Dintre aceștia, 13.682 au fost eliberați (în special cei de origine română din Basarabia și partea de nord a Bucovinei), 5.223 au decedat și 3.331 au evadat. La 23 august 1944 în lagăre se aflau 59.856 prizonieri, dintre care 2.794 ofițeri (15...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

15 martie Nem autonomia„Ca principală metodă de protest împotriva unirii Transilvaniei cu România, conducătorii maghiari şi secui au folosit asasinatul. Fie că erau de stânga sau de dreapta, aceştia au folosit această practică. Mai mult, pentru a-şi atinge scopul comun, liderii maghiari de stânga şi de dreapta colaborau în acţiunile antiromâneşti. Acest aspect - doar aparent curioscut - era bine marcat în epocă, fiind chiar subliniat de presa de peste Atlantic. „The New York Times", în 1919, menţiona: „Toţi aceşti «granzi», aceşti «Măria Sa» de unguri sunt unul ca şi celălalt. Nici mai buni nici mai răi. Dacă...

Teroarea ungurească din zonele Transilvaniei încă neocupate de armata română (1) - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

18481848 este unul din acele momente în care „Poporul Ȋmpărat" îşi cere şi-şi apară dreptul la libertate, demnitate şi suveranitate în pământul lui multi milenar.

Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din același an și expresie a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale. Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluția Franceză din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra întregii Europe. Deoarece Franța era un stat național unitar, revoluția de aici a avut un predominant caracter social, pe când în celelalte țări a luat diferite...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Petre DumitrescuAnchete, acuzații și răspunsuri!

Pus la dispoziția Ministerului de Război (29 august 1944), generalul Petre Dumitrescu, comandant al Armatei 3 române în timpul Campaniei din Est (1941-1944), a fost inclus de generalul Mihail Racoviță, ministru de Război, pe lista generalilor susceptibili de a fi anchetați „de anumite deficiențe morale din care cauză armata noastră a suferit pierderi dezastruoase", reproșându-i-se și faptul că nu au avut curajul să se opună la „executarea unor operațiuni ce ieșeau din cadrul posibilităților noastre".

Fostul subordonat al generalului Petre Dumitrescu ignora...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Slt. Gheorghe NastaseGheorghe Năstase - Istoric, geograf, poet și deputat în Sfatul Țării

Gheorghe Năstase s-a născut la 16 februarie 1896 în satul Hristici, județul Soroca, Basarabia, într-o familie de țărani gospodari. A copilărit în locuri frumoase, cu grădini și livezi. Și-a făcut studiile gimnaziale la Soroca, și nimeni atunci nu a presupus că în băiețelul Gheorghe, cu privirea dârză, nevinovată de la țară, se ascunde un mare patriot român, un viitor poet, profesor de istorie și geografie. Mai târziu și-a continuat studiile într-o localitate plină de istorie din sud-estul Basarabiei, numită Cetatea-Albă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Constantin BrăescuComandant de Mare unitate în Primul Război Mondial, a contribuit la fondarea Armatei Naționale Moldovenești şi a sprijinit Unirea cu România

Constantin Brăescu s-a născut la 21 ianuarie 1873 în satul Corbul, județul Soroca, în familia lui Petru Brăescu, moșier cu trei mii de desetine de pământ, fost mareșal al nobilimii din partea de nord a Basarabiei. El a mai deținut funcția de tutore al "magaziilor de cereale", rezervele de stat ale județului Hotin și Soroca, strict supravegheate de autoritățile Imperiului Rus, folosite de armată în campaniile militare[1]. După studiile școlare și-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfatul Tarii-27 martie 1918-2Între 26-28 noiembrie au loc alegeri pentru Constituanta[14] rusă. În condițiile haosului din Basarabia, au participat la vot și mase de dezertori ruși de pe frontul româno-rus, care se aflau în drum spre provinciile lor din Imperiu, care au provocat grave tulburări agrare. La alegeri a obținut majoritatea Partidul Social Revoluționar Rus. Constituanta rusă s-a întrunit la 5 ianuarie 1918 și a funcționat doar două zile, din cauza evenimentelor care au urmat . Disoluția Constituantei ruse a provocat o mare decepție pentru intelectualii și țăranii din Basarabia. Au dispărut intențiile de...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.