O retrospectivă istoriografică a participării basarabenilor pe fronturile Primului Război Mondial
Apreciat drept „piatră de hotar în istoria omenirii" şi „prologul secolului XX"[1], care a pus în faţa umanităţii şi a Europei în primul rând, probleme majore spre rezolvare, în pofida caracterului complex şi chiar dramatic al climatului postversaillesian[2], Primul Război Mondial - atât originile, mersul acestuia, precum și consecinţele sale asupra continentului european şi a lumii contemporane în ansamblu - s-a bucurat și continuă să se bucure de o atenţie specială din partea istoricilor...
Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial
Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial
Studiu de caz - Coriolan Moisa din Aştileu
Marele secret al celui de-Al Doilea Război Mondial
Lansată în cadrul recentului Târg internațional de carte Bookfest, Chișinău, lucrarea istoricului Anatol Țăranu „Foametea în Moldova sovietică (1946-1947)" se anunță a fi una din cele mai importante apariții editoriale din anul curent
SECRET
Perioada interbelică a marcat pe multiple planuri manifestarea ecumenică în structurile militare ale României. Aşadar, prin activitatea lor polivalentă desfăşurată în cadrul oştirii, preoţii militari reprofilau trăsăturile clasice ale Armatei, bazată predilect pe instrucţie, transformând milităria într-o şcoală a sufletului. Slujbele erau urmate în mod obligatoriu de predica sau cuvântul de învăţătură. Din cuprinsul acestor conferinţe vor lipsi aluziile confesionale, preotul axându-se cu predilecţie pe tematici evanghelice şi pe pildele de luptă ale glorioşilor înaintaţi, îndemnându-i...
„Un singur om nu şi a pierdut capul în această tulburare generală: Moruzov. El spera ca prin capacitatea lui de manevră pe mai multe planuri să poată face tranziţia de la un regim compromis la un regim viabil. Cum? Realizând tocmai sudura extremelor, integrând într un nou sistem ce a rămas din mişcare şi ce a rămas din regim, dar păstrând în fruntea lui pe Rege, ca garant al «permanenţelor statului»". (Cristian Troncotă, Mihail Moruzov şi frontul secret' , Editura Elion
„În capul Ţării Româneşti sta un domn român tînăr, îndrăzneţ, ambiţios, cu minte înaltă, cu inima aprinsă spre fapte vitejeşti, vestit meşter în războaie. El se inspiră din sentimentul naţiei, se aprinse de această idee a regeneraţiei naţionale şi, cu puternica lui voinţă, hotărî a nu pregeta pînă la moarte întru îndeplinirea ei". (Nicolae Bălcescu)
Mihail Manoilescu: „Niciodată n-am simțit mai dureros ce rău este să fii o țară mică, care nu-și poate croi singură destinul, și să atârni de țările mari care hotărăsc soarta lumii". După primirea invitației guvernului german ca ministrul român al Afacerilor Străine să participe, la Viena, la „o convorbire asupra relațiilor româno-ungare", regele Carol al II-lea a cerut să se insiste pentru aplicarea principiului etnic și a schimbului de populație (s-au luat în calcul și limitele eventualei cedări de teritoriu: între 10 000 și 18 000 kmp).
Textul documentului
Documentul american desecretizat pe care vi-l prezentăm este important nu doar ca sursă istorică. Printre altele, faptul că Nicolae Ceauşescu, primul Preşedinte al României - atunci în funcţie - era acceptat ca un apropiat al S.U.A., ca o punte de legătură între Israel şi ţările arabe, între Washington, Moscova şi Beijing. Personal, a fost apreciat de Preşedinţii S.U.A., Richard Nixon (primul preşedinte american care a vizitat România 1967 - în timpul mandatului său) şi Gerald Ford. „România este, probabil, singura ţară din lume care menţine relaţii prieteneşti cu toate marile puteri...
Cazurile de la Trăznea, Moisei, Sărmaş ş.a. au fost reclamate şi inventariate de comisia mixtă romîno-maghiară-germană-italiană. Mastan Ioan, refugiat din cauza mizeriei din comuna Trăzne, tată a 2 copii declara că n-a avut ce le da de mâncare. „Primim numai 3 kg de făină pe lună, din care nu putem trăi, şi nici asta n-o primeam regulat. Dacă mergeam să ne plângem că nu putem trăi cu atâta făină, spuneau să mergem să ne căutăm. Dacă mergeam să cumpărăm din alte părţi, şi ne prindeau, atunci ne băteau, ne amendau şi ne luau bucatele. Preot avem în comună, dar nu ştiu cum îl cheamă, primarul e...
Declaraţia mareşalului Antonescu, făcută în ziua de 21 august 1944, este de o extraordinară importanţă. Pe de o parte declaraţia dovedeşte că se gândea la acea dată - deci cu 2 zile înainte de a fi arestat, să rupă alianţa cu Germania, justificându-se prin a ne arăta efectul demoralizant, pe care lipsa de atitudine a lui Hitler l-a avut asupra armatei române şi asupra României, prin nerepararea nedreptăţii (dreptatea corectivă) acordului de la Viena. Curios este faptul că aproape peste tot se vorbea de o lovitură de stat şi singurul care nu ştia era tocmai mareşalul.
Cum au fost trataţi românii rămaşi la vetrele lor rezultă din aspectele pe care le relatăm în continuare
7 august 1940. Cererile revizioniste ale guvernului ungar. „Nu va fi pace și înțelegere sinceră între Ungaria și România fără rezolvarea problemelor teritoriale".
În timp ce armata română lupta şi murea în apărarea fruntariilor asaltate de sovietici, reprezentanţii Palatului erau prezenţi la consfătuiri cu Pătrăşcanu şi Emil Bodnarenko-Bodnăraş, emisar al Moscovei, paraşutat de ruşi în România! Spre onoarea lor, nici unul din reprezentanţii partidelor istorice nu a fost prezent la consfătuirea din 13/14 iunie 1944. Grigore Niculescu-Buzeşti a devenit membru al P.N.Ţ., după afirmaţiile lui Ion Mihalache, abia în 1946. Dar nu trebuie să ne mai mirăm că „frontul românesc" a fost „rupt", „străpuns", că armatele erau în derută şi frontul dezorganizat...
„Tu valah puturos, unde este în lume, nici pământul să nu te primească, când vei crăpa. A sunat ceasul tău cel din urmă, voi săra carnea ta împuţită şi puturoasă a fiecărui asemenea unui câine turbat. Vai de acela care va rămâne aici. A fost bună pâinea ungurească, acum îţi trebuie carnea ungurească, sărând voi pustii toată viţa ta, între chinurile cele mai cumplite te voi omorî, tu agitator de câine, valah".
Beneficiarii Actului de la 23 August 1944, l-au calificat drept act de salvare naţională. Regele Mihai a primit pentru această „bravură", de la „tătucu" Stalin, cea mai înaltă decoraţie rusă: „Ordinul Victoria". Victoria cui? Se pretinde (ceea ce este adevărat) că prin acest act, soarta războiului a depins de aliaţi, şi că a fost scurtat cu aproximativ o jumătate de an. Criticii în totalitate, califică actul de „înaltă trădare", de „gravă eroare politică" şi susţin că România nu trebuia să capituleze înainte de a fi semnat un armistiţiu. Acest armistiţiu trebuia semnat doar de mareşalul...
Dupǎ intrarea trupelor sovietice în Bucureşti, la 30 august 1944, Puterile Axei, în special Germania, şi-au dat seama cǎ România nu mai putea fi consideratǎ aliatǎ, ci dimpotrivǎ, românii îşi îndreptaserǎ armele împotriva armatelor Axei: Germania (inclusiv Austria, Italia, Ungaria şi Japonia). Astfel, românii, civili sau militari deopotrivǎ, aflaţi atunci pe teritoriile acestor ţǎri, au intrat într-o dilemǎ cumplitǎ. Pe cine trebuiau sǎ-l urmeze? Guvernul pucist din Bucureşti, pe care nici nu-l cunoşteau sau Guvernul Naţional din Exil de la Viena în frunte cu Horia Sima şi alţi români cu...
În urmă cu un secol, o companie din Regimentul 2 Vâlcea a fost măcelărită pe dealul Merezi din apropierea satului Cacova. Un singur ostaș a scăpat: slt. Gavril Godeanu, cel care și-a văzut fratele ucis în bătălie, și ordonanța sa. Cu groază și mulți morți s-a scris marea bătălie de la Sibiu, în timpul Primului Război Mondial. De fapt, frontul s-a întins ca o caracatiță cuprinzând localitate după localitate de la cele din Țara Oltului, la cele din Mărginimea Sibiului. Lupte crâncene s-au purtat și la Cacova, acolo unde morții s-au numărat cu zecile. Despre întâmplările de la Cacova se vorbește...
Odessa după „marea revoluţie bolşevică din octombrie 1917"- Populaţia română, puterea boşevică, dezertorii români, o alăturare nefericită.
Argument. La 20 iunie curent, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău a organizat lansarea albumului cartografic „Descriptio Bessarabiae", avându-i ca autori pe distinsul profesor universitar dr. Adrian Năstase (coordonatorul volumului), Excelenţei Sale Mihai Gribincea, Ambasador al Republicii Moldova în România și istoricul Ovidiu Dumitru. La doar două luni de la memorabilul eveniment științific, E.S. domnul Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Nicolae Titulescu, lansează o nouă importantă inițiativă, propunând amplasarea, în mun. Chișinău, a statuii marelui...
7 august 1940. Cererile revizioniste ale guvernului ungar: „Nu va fi pace și înțelegere sinceră între Ungaria și România fără rezolvarea problemelor teritoriale".
Cartea lui Constantin Kiritescu „Istoria Războiului pentru intregirea României" 1916-1919. Volumul III. Editia a II-a, refăcuta în întregime şi mult adăugita. Bucureşti: Editura Casei Şcoalelor, Atelierele „Cartea Româneasca".
La 24 octombrie 1935, primpretorul Plasei Marghita înainta episcopilor Roman Ciorogariu şi Andrei Crişanul invitaţia de a participa la dezvelirea monumentului martirilor din acea plasă, ucişi mişeleşte în timpul revoluţiei din 1919. Monumentul s-a dezvelit în amintirea martirilor: preot Dănilă din Dijir, învăţător Filip din Bogeiu şi a plugarilor Popovici din Sânlazăr, Cheregi şi Fărcaş din Satul Barbă. Fiind situate într-o zonă minoritară, actul se impunea cu necesitate a fi realizat cu mult fast. Într-o asemenea împrejurare se solicita şi prezenţa înaltelor feţe bisericeşti la sărbătoarea...
Locotenent aviator Vasile Tărian
Analiza unui vast material factologic ne îndreptăţeşte să afirmăm că, dincolo de nuanţe şi de evoluţiile sinuoase pe care le-a cunoscut acest fenomen, esenţa regimului totalitar comunist a rămas aceeaşi: un regim bazat pe o doctrină a revanşei, dogmatic, măcinat de contradicţii interne între scopurile afirmate şi practica social-politică din viaţa cotidiană, dezumanizant şi opus libertăţii omului. Un regim care, contrar idealurilor proclamate, consfinţeşte lipsa de valoare a omului, transformat într-o abstracţie, o ficţiune. „Ideologia totalitarismului consideră fiinţele umane individuale...
