HolocashÎn acest episod vă supunem atenţiei stenograma discursului domnului prof. univ. dr. Petre Ţurlea rostit în şedinţa Camerei Deputaţilor, la 30 aprilie 1996, cu referire la obedienţa unor slujitori ai intereselor străine de Neamul Românesc şi de adevărul istoric. (Ion Măldărescu)
Stenograma discursului prof. univ. dr. Petre Ţurlea ţinut în şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 aprilie 1996
„Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor colegi,
Am primit săptămâna trecută o scrisoare de la un grup foarte mare de cetăţeni ai oraşului Iaşi, care îmi relatau un fapt în egală măsură ruşinos şi condamnabil, fapt avându-l ca autor chiar pe primarul urbei, domnul Constantin Simirad. Iată, pe scurt, ce s-a întâplat. Ca în fiecare an, şi în 1996, evreii din România au comemorat, aşa cum este normal, victimele holocaustului. Într-o întrunire a întregii comunităţi evreieşti din Iaşi, referindu-se la pogromul din 1941 din acea localitate, primarul Constantin Simirad a cerut scuze public, în numele ieşenilor, pentru „barbaria de care se fac vinovaţi, chiar şi prin tăcerea lor, nu este o scuză. Faptul că, practic, România se afla sub ocupaţie şi nu aliată a Germaniei. Chiar dacă istoria iartă, amintirea celor 12.000 de evrei ucişi şi prin neimplicarea ieşenilor, nu va putea fi niciodată trecută cu vederea”. Iată un primar care, în pofida adevărului istoric, ce poate fi desprins din sutele de documente ale epocii, aderă entuziast şi inconştient la o teză greşită şi denigratoare, teză făurită în ultimii ani şi având la bază un interes material. Şi, mai rău, adeziunea sa se face în numele poporului român, fără ca primarul respectiv să fi primit o astfel de delegare. În realitate, masacrul de la Iaşi a fost organizat şi executat în practică de către trupe germane de represiune. La această concluzie ajung sute şi mii de documente din epoca respectivă. Le-am prezentat de la această tribună pe majoritatea, în 1991, în cadrul unei dispute furtunoase şi cu reverberaţii în presă şi la televiziune, cu domnul Mozes Rosen. Am să vă prezint astăzi numai două lucruri care, zic eu, că sunt esenţiale. Este vorba de concluzia dintr-o carte a lui Henri Michel, „Le fascisme”, apărută la Paris în 1977. La pag.103, autorul spunea: „Masacrele de la Iaşi au fost efectuate de către germani”. Vreau să mai menţionez faptul că acest istoric francez, de origine evreiască, Henri Michel, era chiar preşedintele Comitetului Internaţional de istorie al celui de-Al Doilea Război Mondial, deci cea mai mare autoritate în materie.
Al doilea argument, din procesele de la Nürnberg. Au fost şi nişte procese în 1946-47 ale militarilor, la Nürnberg. S-au publicat stenogramele acestor procese; în volumul IV al acestor stenograme, la pag.168 se găseşte următoarea relatare: „La procesul de la Nürnberg al conducătorilor unităţilor speciale de represiuni naziste de pe frontul de Est, Hans Olendorff, care comandase aceste trupe, şi-a asumat răspunderea pentru un total de aproximativ 90.000 de victime, printre care şi cele de la Iaşi din iunie 1941”. Sunt două documente care nu sunt româneşti. Deci atât de diverse surse spun acelaşi lucru: nu România i-a asasinat pe evrei, ci militarii germani. Mai mult, civili români şi autorităţi româneşti au acţionat pentru a-i salva. Din cei 51.200 de locuitori evrei ai Iaşului în 1941, au fost omorâţi de germani 3.233 şi au fost salvaţi de către români 47.967. Săptămâna trecută, doamnelor şi domnilor, un personaj legendar şi foarte respectat al Franţei contemporane, este vorba de Abatele Pierre, a susţinut într-o conferinţă publică, la Paris, ideea necesităţii rediscutării elementelor esenţiale ale Holocaustului, pentru a elimina exagerările şi incriminările nefondate, spune Abatele Pierre, făcute din interes material. De asemenea, susţinea Abatele Pierre, trebuie să se renunţe la etichetarea, fără discernământ, ca antisemit a oricui analizează ştiinţific problema Holocaustului şi ajunge la concluzii în neconcordanţă cu concluziile oficiale evreieşti.
Pogromul de la Iaşi din 1941 este un caz tipic de exagerare şi de incriminare nefondată, aşa cum o cercetare obiectivă poate constata. Faptul că domnul primar Constantin Simirad nu are cultură istorică îl priveşte, dar când această incultură se manifestă prin gesturi ca cel făcut la Iaşi în 15 aprilie 1996, de suferit are întregul popor român. Nu mă interesează al cărui partid este membru domnul Constantin Simirad; am auzit că este membru al P.A.C., tocmai partidul ce consideră că are cei mai mulţi intelectuali din România. Important este faptul că a vorbit în numele poporului român şi i-a atribuit acestuia o vină pe care nu a avut-o. Un gest de minimă conştiinţă, dacă domnul Simirad are aşa ceva, ar fi acela ca primarul să-şi ceară scuze, tot public, poporului român, pentru pata nemeritată pe care a aruncat-o asupra acestuia şi să sperăm că viitorii primari vor avea nu numai dorinţa de putere, ci şi sentimente patriotice. Mulţumesc.”[1]
Grafica - Ion Măldărescu
-------------------------------------------------------------