Pentru comparație cu actualitatea

Avocaţii: 59% ofiţeri de rezervă, 6% subofiţeri, 20% grade inferioare, 15% fără serviciul militar satisfăcut.

Profesorii: 39% ofiţeri de rezervă, 6 % subofiţeri, 39% grade inferioare, 17% fără serviciul militar satisfăcut.

Arhitecţii: 75% ofiţeri de rezervă, 3% subofiţeri, 16% grade inferioare, 6 % fără serviciul militar satisfăcut.

Agronomii: 51% ofiţeri de rezervă, 6 % subofiţeri, 33% grade inferioare, 10% fără serviciu militar satisfăcut.

Magistraţii: 55% ofiţeri de rezervă, 6 % subofiţeri, 27% grade inferioare, 3% fără serviciu militar satisfăcut.

Nu au fost pe front 53% dintre magistraţi, 55% dintre geologi, 41% dintre veterinari etc.

Câteva constatări:

- Ofiţerii de rezervă făcuseră puţine concentrări în perioada interbelică pentru a-şi completa/perfecţiona pregătirea militară. Ca urmare, mulţi au fost ucişi, iar cei norocoşi şi-au condus subunităţile conform… competenţelor militare;

- aproape 50% dintre intelectualii civili nu erau subofiţeri de rezervă, grade inferioare sau cu serviciul militar satisfăcut, având, prin urmare, o pregătire militară necorespunzătoare pentru a comanda pe front plutoanele în luptă;

- circa 30% grade inferioare, la fel ca ofiţerii de rezervă, îşi completaseră (dacă) sumar pregătirea de luptă;

- circa 10% nu aveau niciun fel de pregătire militară;

- circa 50% dintre magistraţi, geologi şi veterinari nu au fost pe front.

Ca urmare, o mare partea dintre soldaţi - majoritatea de la ţară - erau pregătiţi/instruiţi din punct de vedere militar (conduşi în linia întâi de luptă) de cadre de rezervă cu o pregătirea militară insuficientă; chiar şi sergenţii (majoritatea ţărani), aveau o instruire de doar câteva luni!

Chiar dacă ofiţerii, sufofiţerii, gradaţi de rezervă au dovedit pe front, în numeroase situaţii, eroism şi spirit de sacrificiu, mult mai bine ar fi fost ca aceştia să fi fost, din timp de pace, mult mai bine pregătiţi din punct de vedere militar, deoarece pe front glonţul/obuzul/racheta inamicului nu ţine seama seama de facultăţile absolvite de adversar. În plus, toţi aceştia erau răspunzători, cel puţin din punct de vedere moral, şi de viaţa celor din subordine!

Notă -  Nu cu mult timp în urmă, la o dezbatere televizată, când moderatorul a întrebat pe câţiva intelectuali din platou dacă vor lupta în linia întâi în caz de război unii au evitat răspunsul, altul a spus că nu a văzut de mult timp un tun, iar un sociolog cunoscut i-a liniştit că în caz de mobilizare vor fi încadraţi în domeniile în care se pricep. Aşa ar trebui să fie în timp de pace, dar la război, ţara va avea nevoie, în primul rând de luptători pe front şi mai puţin de prea mulţi moderatori, ziarişti, sociologi, formatori de opinie etc. Este doar o părere!