Decembrie 1941

Pe frontul de la Sevastopol, Armata 11 germană (7 divizii germane şi 2 brigăzi de munte române) face ultimele pregătiri pentru declanşarea ceui de-al treilea asediu asupra oraşului-port: lovitura principală urma să se desfăşoare din raionul Duvanka în lungul râului Belbek (la nord-est), concomitent cu un atac secundat din zona Nij. Ciorguni, în lungul râului Ciornaia, spre Inkerman. Între timp, sovieticii îşi întăriseră forţele, Armata independentă de litoral având la dispoziţie 5 divizii.

În şedinţa Consiliului de Miniştri, mareşalului Ion Antonescu critică modul de lucru al administraţiei în provinciile dezrobite:

- „Fiecare om care vine acum în Bucovina îşi vede numai interesul lui personal; orişice chestiune personală a lui o pune în univers şi o face universal. Cum îl strângi din scurt, vezi că la spatele lui, dincolo de chestiunea universală pe care ţi-a pus-o în faţa ochilor este interesul lui personal. Acesta este aspectul general al Neamului Românesc”;

- „Lăsaţi corespondenţa scrisă. Aceasta este ceea ce a omorât Neamul Românesc. Noi, în loc să ne ocupăm cu conducerea Statului, ne ocupăm numai cu detalii şi tot timpul cerem referate de la subalternii noştrii… Lăsaţi la o parte coresondenţa şi referatele. De aceea statul a fost condus aşa cum a fost condus… Condica de intrare să fie ruptă în bucăţi. Am avut miloane de condici de intrare şi ţara a mers rău... Dar trebuie prezenţa noastră peste tot. Fiecare să fie prezent peste tot în sfera sa de activitate”.

- „În ceea ce priveşte prizonierii, vă atrag atenţia că până acum au murit 600 prizonieri. Aici este o chestiune de umanitate. Când luptăm putem fi duri şi trebuie să fim duri, dar apoi trebuie să devenim oameni. Când sunt în mâna noastră, trebuie să-i tratăm omeneşte… Nu sunt încălziţi; barăcile abia acum se fac, n-au haine pentru iarnă şi a început tifosul exantemtic printre ei. Am cerut încă din august să se ia măsuri… Avem nevoie de aceşti prizonieri şi trebuie să-i scoatem din iarnă în condiţiuni suficient de bune. Să le asigurăm existenţa ca să-i putem întrebuinţa tot în folosul economiei naţionale... Deci avem interesul să-i tratăm omeneneşte”.

- „Trebuie să facem un efort foarte mare, ca să readucem la matcă pe românii noştri înstrăinaţi… Trebuie să faceţi o activitate spirituală şi prin biserică ca să putem readuce la matcă pe toţi românii noştri. Care sunt românii? Sunt cei care poartă nume româneşti şi au legături cu trecutul românesc al provinciilor”.

- Temându-se de o eventuală debarcare a sovieticilor în zona Odessa, mareşalul cere imperativ strămutarea evreilor aflaţi în în zona oraşului, inclusiv a celor din lagăre.

Organele informative din Cernăuţi constată că materiile prime şi manufacturile aflate în depozitele din Cernăuţi (inventariate, puse sub pază militară şi predate consiliilor de administraţie pentru a fi repuse în funcţiune) „au dispărut, fiind furate de populaţia din Cernăuţi, de conivenţă cu garda militară”. O parte din lucruri (în valoare de milioane de lei) se găseau spre vânzare la magazinele deschise recent în oraş. Ancheta a constatat că „în schimbul unor mici sume de bani date soldaţilor se intra noaptea în depozit şi se încărcau saci cu tot felul de obiecte”. Numeroase au fost şi cazurile de corupţie şi de îmbogăţiri spectaculoase peste noapte.

Inspectoratul de Jandarmi Transnistria informează că situaţia evreilor aflaţi expulzaţi peste Nistru este „destul de critică” deoarece populţaia ucraineană „refuză a-i primi în comune sau a le da vreun ajutor, din contră îi speculează cât pot, din care cauză sunt obligaţi a-şi cheltui toţi banii, rămânînd unii fără mijloace de existenţă”. Din document mai rezulta că în lagăre „sunt foarte multe cazuri de dezinterie, boli pulmonare şi tifos exantematic”, că „mortalitatea lor este în creştere”.

Prin contribuția militarilor din Regimentul 3 grăniceri în comuna Teleaga din județul Prahova este inaugusrtă o cantină la care servesc masa zilnic 48 de copii săraci, în majoritate fii ai luptătorilor de la întreprinderile petrolifere.

Prin Decret-lege se desfiinţează Federaţia Uniunilor Comunităţilor Evreieşti din România şi se constituie Centrala Evreilor din România, „singura autorizată să reprezinte interesele comunităţii evreişti”.

În plan diplomatic extern:

La Moscova se britanicii şi sovieticii discută deja probleme ale noilor sfere de ocupaţie şi influenţă:
- „Anthony Eden, ministrul britanic de Externe, V.M. Molotov şi I.V. Stalin abordează (până la 20 decembrie) încheierea unei alianţe politico-militare între URSS şi Marea Britanie, inclusiv situaţia postbelică a Europei.
- „I.V. Stalin ridică problema restabilirii independenţei şi integrităţii Austriei, Iugoslaviei, Albaniei, Greciei şi Cehoslovaciei şi recunoaşterea de către guvernul britanic a frontierelor Uniunii Sovietice existente la 22 iunie 1941 (prin urmare, ocuparea statelor baltice, a Basarabiei şi nordului Bucovinei).
- Turcia urma să primească arhipeleagul Dodecanez şi, eventual, unele teritorii de la Bulgaria, frontiera sovieto-polonă urmând a fi stabilită pe „linia Curzon”.
- „În viitor urma să se negocieze obţinerea de către Marea Britanie a unor baze militare în Franţa, Belgia, Olanda, Danemarca şi Norvegia şi de către Uniunea Sovietică a unor baze militare pe teritoriul României.
- „Germania urma să fie dezmembrată (I.V. Stalin dorea separarea Renaniei de Prusia şi constituirea unui stat independent, sau protectorat, al Bavariei), Prusia orientală revenind Poloniei.
- „Ministrul de Externe britanic a propus constituirea unei confederaţii de state în centrul Europei, ideea nefiind respinsă de sovietici (cu condiţia ca şi acestea să dorească).
- „S-a mai discutat despre reparaţiile care urmau să fie impuse Germaniei la sfârşitul războiului (compensate în natură, maşini-unelte, devize, materii prime etc. şi nu în bani).
- „Sovieticii şi-au manifestat interesul şi în legătură cu o viitoare alianţă postbelică între cele trei mari puteri aliate şi au făcut cunoscut că nu intenţionează să declare război Japoniei, dar că în momentul în care vor dispune de trupe disponibile le vor trimite în Siberia, în mod preventiv.