2 noiembrie 1941.  2 noiembrie 1942. 2 noiembrie 1943. 2 noiembrie 1944.

1941 - Mihai Antonescu cere germanilor compensaţii economice şi politice. Mareșalul Ion Antonescu ordonă ca soldaţii care „dau semne de indisciplină şi pleacă cu armele să fie împuşcaţi”. Pierderile Diviziei de gardă (de la 22 iunie 1941): 9.492 militari (1 675 morţi, 6 850 răniţi şi 967 dispăruţi).

1942 - Pierderile Diviziei 2 munte (de la 23 iulie 1942): 2.327 militari (morţi, răniţi şi dispăruţi), dintre care 110 ofiţeri, 95 subofiţeri şi 2.132 trupă, cei mai mulţi (1.957) în timpul forţării Baksanului.

1943 - Iuliu Maniu solicită acceptul guvernelor britanic, american şi sovietic pentru trimiterea unui negociator al opoziţiei în vederea stabilirii condiţiilor pentru ieşirea României din război.

1944 - Pregătind condiţiile pentru consolidarea poziţiilor Frontului Naţional Democrat în guvern, generalul V.P. Vinogradov reproşează generalului Constantin Sănătescu „mersul cu totul nesatisfăcător al aplicării Convenţiei de armistiţiu”.

Duminică, 2 noiembrie 1941. A 134-a zi de război!

La întrebarea lui Manfred von Killinger, dacă ,,nu cumva urmărim un conflict cu Ungaria”, Mihai Antonescu răspunde: ,,Aceasta este o absurditate să se creadă că România, angajată încă dincolo de Nistru cu forţele sale, cu armata neinstruită, redusă în urma pierderilor războiului şi cu materialul de război pierdut în mare parte, să provoace azi un război cu Ungaria”.

Cu acelaşi prilej, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri atrage atenţia în legătură cu preconizata vizită la Berlin: „România a făcut infinite jertfe faţă de Germania. Exportul de petrol pe un preţ atât de redus consimţit de dl. mareşal Antonescu şi jertfele de emisiune monetară consimţite de Banca Naţională nu pot continua fără a crea grave probleme economice şi sociale în România. Acestor jertfe şi ameninţărilor viitorului trebuie să li se găsească imediat o soluţie. Numai furnizarea masivă de armament, furnizarea masivă de maşini agricole şi de materii prime, ca şi de mărfuri de folosinţă ţărănească şi de folosinţă reală pentru masa orăşenească, făcând să absoarbă banii de pe piaţă, numai acestea pot fi soluţiile economice, sau România nu poate merge înainte fără o compensaţie politică, întrucât nici mareşalul Antonescu nu poate să impună jertfe poporului român fără o compensaţie, nici răspunderea noastră politică nu poate să stea senină dacă noi continuăm aceasta fără o contraparte. Armamentul ne este necesar pentru a înfrunta viitorul, iar maşinile agricole şi mărfurile ne sunt necesare, nu numai pentru soluţia economică actuală, dar şi pentru a pregăti condiţiile de producţie de mâine, întrucât cu cât războiul se prelungeşte, criza economică europeană va fi mai gravă şi poporul român trebuie să aibă prevederea de a-şi organiza producţia şi conservarea sa... Eu nu merg la Berlin decât atunci când voi putea să discut compensaţiile economice şi politice de acordate României după jertfele pe care le-a adus şi să am discuţii politice pe temeiul actului din 15 septembrie privitor la caducitate”.

În încercarea de a înfrânge Grupul de „Vest” al forţelor sovietice din Crimeea, înainte ca acestea să se retragă spre Sevastopol, Armata 11 germană dirijează Corpul 54 armată spre Ciornaia, în timp ce Corpul 30 armată continuă urmărirea spre Kerci.

După ce ajunge la Djanskoi, Brigada 1 munte trece la urmărirea inamicului spre Karasubazar, de unde străbate Munţii Iaila pe direcţiile Karasubazar - Uskut (cu Detaşamentul „colonel Mociulschi”), Karasubazar - Sudak (cu Detaşamentul „locotenent-colonel Ioan Băjenaru”) şi Asmat-Kalsihor (cu Detaşamentul „locotenent-colonel Ionescu C. Breaza”).

La Bucureşti sosesc ultimele elemente ale Diviziei de gardă. Momentul prilejuieşte un scurt bilanţ al acţiunilor militare desfăşurate de la începutul campaniei. În acest timp divizia a atacat 28 de zile pe direcţia Fălciu-Ţiganca-Lărguţa-Leova, 15 zile la Kagarlîk, Mannheim, Vîgoda, Dubinovo, 24 de zile la Dalnik, Lenienthal, Iosefsthal şi 5 zile la Bielaevka, a pierdut 9.492 militari (1.675 morţi, 6.850 răniţi şi 967 dispăruţi), a făcut 4.500 prizonieri, a capturat 3 tancuri grele, 4 tanchete de recunoaştere, 112 puşti-mitralieră, 100 mitraliere, 45 aruncătoare, 4 tunuri, 30 autovehicule etc.

la Iaşi se inaugurează postul „Radio Moldova”, prilej cu care Î.P.S. Irineu Mihălcescu, mitropolitul Moldovei, declară: „Înfiinţarea, aici, a acestui post de radio este o mare şi meritată atenţie care se dă vechiului focar cultural care este oraşul Iaşi. De aici, din cuibul cronicarilor înţelepţi, ai mitropoliţilor culturali, ai patrioţilor luminaţi şi al atâtor luceferi ai ştiinţelor şi literelor, se va răspândi de aici înainte, de-a lungul veacurilor, cu prisos de belşug, lumina şi căldura culturii creştine”.

Parchetul Tribunalului Vlaşca semnalează contrabanda făcută de militarii germani care circulă liberi din Bulgaria în România şi invers, la adăpostul imposibilităţii controlului maşinilor militare şi a faptului că oraşul Giurgiu era punct de frontieră.

Comandamentul Armatei 3 informează guvernul că în Ucraina se aflau grupe de români dornici să revină în țară. Mareșalul Ion Antonescu a admis principiul repatrierii, cerând ca Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii și Marele Cartier General să studieze posibilitățile.

În cadrul inspecţiei pe care o face în Dobrogea, Ion Antonescu vizitează biserica din Ceamurlia de Jos pe care o găseşte ,,într-o stare de murdărie, cu ciori în interiorul turlei”, curtea fiind ,,paragină, neîngrijită, necultivată”. La Lunca, preotul se afla în permisie, deşi era sărbătoare. La Jurilovca, biserica a fost găsită ,,curată şi îngrijită”. În sat, mareşalul recomandă lipovenilor ,,loialitate şi credinţă pentru Patria care îi

ocroteşte”.

Conducătorul Statului ordonă ca soldaţii care „dau semne de indisciplină şi pleacă cu armele să fie împuşcaţi”.

Pe alte fronturi:

- Congresul S.U.A. decide acordarea unui ajutor de un miliard de dolari pentru Uniunea Sovietică (în cadrul Legii Lend-Lease).

Luni, 2 noiembrie 1942. A 499-a zi de război!

De la 23 iulie, Divizia 2 munte a pierdut 2 327 militari (morţi, răniţi şi dispăruţi), dintre care 110 ofiţeri, 95 subofiţeri şi 2 132 trupă, cei mai mulţi (1 957) în timpul forţării Baksanului.

Pe alte fronturi:

- În cadrul celei de-a doua bătălii de la El Alamein (operaţiunea „Supercharge“), trupele britanice ale generalului B.L. Montgomery reuşesc să străpungă, prin lupte grele, dispozitivul defensiv al forţelor germano-italiene şi să manevreze (prin furtună de nisip) Sidi Abd el Rahman (cele mai mari pierderi le-a înregistrat Brigada 9 tancuri britanică).

- Înţelegând că nu mai avea nicio şansă de succes, Erwin Rommel dispune retragerea spre Fuka (aproximativ 80 km spre vest).

- În Noua Guinee, Brigada 25 australiană ocupă Kokoda şi aerodromul din zonă.

Marţi, 2 noiembrie 1943. A 864-a zi de război!

Iuliu Maniu adresează guvernului britanic (prin intermediul Comandamentului S.O.E. de la Istanbul şi a Legaţiei de la Ankara), un Memoriu prin care solicita acceptul guvernelor britanic, american şi sovietic pentru trimiterea unui negociator al opoziţiei în vederea stabilirii condiţiilor pentru ieşirea României din război.

După ce a reuşit să se degajeze, prin lupte grele, pe la sud de Ceaplinka, Divizia 4 munte trece Niprul (în noaptea spre 3 noiembrie), îndreptându-se spre Gusarovka.

Pe alte fronturi:

- În Italia, detașamente înaintate ale diviziilor 7 blindată şi 46 infanterie britanice luptă pe râul Garigliano, în timp ce trupe ale diviziilor 78 engleză şi 4 indiană forțează râul Tringo, străpungând dispozitivul Diviziei 15 tancuri germană; Armata 5 americană străpunge aliniamentelul ,,Barbara” şi înaintează spre aliniamentul ,,Bernhardt”, apărat de Corpul 14 tancuri german.

- Circa 100 de avioane aliate bombardează Viena, producând pagube.

- Aviația americană bombardează baza navală de la Rabaul (Noua Britanie), unde se afla flota

amiralului Takeo Kurita.

Joi, 2 noiembrie 1944. A 1.230-a zi de război!

Generalul V.P. Vinogradov, vicepreşedintele Comisiei Aliate de Control, reproşează generalului Constantin Sănătescu „mersul cu totul nesatisfăcător al aplicării Convenţiei de armistiţiu, ceea ce se explică prin lipsa dorinţei necesare şi a bunăvoinţei din partea guvernului român de a asigura executarea clauzelor de armistiţiu de către autorităţile româneşti”, precizează că „o asemenea stare de lucruri nu mai poate fi suportată” şi cere ca guvernul „să curme această politică de tărăgănare a îndeplinirii obligaţiunilor luate asupră-şi prin Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie şi să se apuce, în mod serios, de asigurarea îndeplinirii rapide şi conştiincioase a tuturor clauzelor de armistiţiu”.

Primind misiune de apărare pe Tisa, generalul Gheorghe Avramescu ordonă ca trupele să se organizeze „cu repeziciune la teren” folosind ,,imediat larg uneltele și mâna de lucru a întregii populații din zonă”.

După înfrângerea inamicului la Keskemet, Divizia 19 infanterie este întâmpinată cu foc puternic la marginea localității Nagykörös (18 km nord-vest Cegléd ), atacul fiind respins de Batalionul 2 din Regimentul 95 infanterie, comandat de maiorul Grigore Băiatu. În luptele grele duse a doua zi în sat au fost capturați 162 militari inamici și mult material de război.

Prin decret-lege se dispune retragerea din circulație a rublelor/leilor emise de comandamentele sovietice, deținătorii fiind obligați să le predea până la 1 decembrie 1944, urmând a primi 100 lei pentru 1 rublă și 5 lei pentru 1 leu al comandamentelor sovietice.

Pe alte fronturi:

- În Germania, Divizia 28 infanterie americană înfrânge Divizia 275 infanterie germană şi ocupă oraşul Schmidt (sud-est Aachen). După sosirea întăririlor (diviziile 89 infanterie şi 116 blindată) germanii contraatacă şi reocupă localitatea.

- I.B. Tito devine noul prim-ministru al Iugoslaviei.

Partea superioară a machetei

Partea inferioară a machetei