10 noiembrie1941-1942-1943-1944.
1941 - Generalul Mihail Lascăr dispune: ,,Unităţile vor pune în vedere populaţiei civile din zona respectivă că pentru un soldat român sau german rănit se vor executa 30 de civili, din comuna cea mai apropiată, în locul în care s-a produs crima... Se vor lua ostatici din comunele aflate în zonele contrainformative, alegându-se dintre bărbaţii care au avut oarecare nemulţumiri cu regimul comunist”.
1942 - Ion Antonescu ordonă generalului Ilie Șteflea să se informeze la Grupul de armate 1B” dacă s-au luat măsuri pentru ,,a face față unui atac puternic”.
1943 - Henry L Hopkinson, ambasadorul britanic la Lisabona sugerează ca România să depună cererea de capitulare necondiţionată ,,înainte ca zona operaţiunilor pe frontul de răsărit să fi ajuns la frontiera României”.
1944 - Marele Stat Major solicită mareșalului R.I. Malinovski să permită restabilirea autorităților militare române în orașele Cluj și Oradea.
Luni, 10 noiembrie 1941. A 142-a zi de război!
Armata 11 germană începe asediul Sevastopolului.
Divizia 72 infanterie germană atacă spre Balaklava (în lungul litoralului), Divizia 50 infanterie germană, la sud de Mekenzie (înaintează în şase zile 1-1,5 km), iar Divizia 22 infanterie germană la sud de Efendinka.
Brigada 8 cavlerie română ocupă partea de sud-est a peninsulei Kerci şi primeşte misiune de siguranţă a litoralului Mării Negre între lacul Tabecikskoe până la Hafen Durande.
În faţa agresivităţii partizanilor şi a sprijinului primit de aceştia din partea populaţiei civile din zonă, generalul Mihail Lascăr, comandantul Brigăzii 1 munte, ordonă:
„Unităţile vor pune în vedere populaţiei civile din zona respectivă că pentru un soldat român sau german rănit se vor executa 30 de civili, din comuna cea mai apropiată, în locul în care s-a produs crima. Unitaţile vor îndemna populaţia civilă să declare locul unde sunt ascunşi partizanii şi depozitele lor, arătându-le gravele sancţiuni la care se expun. Se vor lua ostatici din comunele aflate în zonele contrainformative, alegându-se dintre bărbaţii care au avut oarecare nemulţumiri cu regimul comunist.
Executările se vor face numai cu aprobarea Brigăzii.
Partizanii descoperiţi pe munte vor fi forţati a face declaraţiuni complete, după care vor fi executaţi prin ordinul comandanţilor de unităţi, în satele cele mai apropiate, în faţa tuturor locuitorilor”.
Pe alte fronturi:
Marţi, 10 noiembrie 1942. A 507-a zi de război!
„Dată fiind situația politică creată ca consecință a operațiunilor din Africa de Nord – precizează Cabinetul militar al Conducătorului Statului într-o telegramă adresată colonelului Ion Gheorghe, atașatul militar român la Berlin –, nu este bine să insistaţi asupra cererii de deplasare pe front a domnului mareșal Antonescu, în vizită sau pentru luarea comenzii, până ce situația militară și politică nu se clarifică, prezenţa domniei sale fiind necesară în ţară”.
Informat despre concentrările de forțe sovietice de la Serafimovici, Ion Antonescu ordonă generalului Ilie Șteflea să se informeze la Grupul de armate ,,B” dacă s-au luat măsuri pentru ,,a face față unui atac puternic”. Concomitent, cere colonelului Ion Gheorghe (prin Cabinetul militar) să atragă atenția O.K.H.-ului asupra ,,concentrărilor de forțe rusești în regiunea Serafimovici și la aripa dreaptă a Armatei 3 române, care constituie indiciul unei acțiuni ofensive importante în pregătire”, că Armata 3 nu primise încă rezervele germane promise și să insiste ca în caz de ,,atac rus de mare importanță”, Grupul de armate ,,B” să intervină cu rezervele proprii.
Pe frontul din Cotul Donului, trupele sovietice atacă puternic în centrul dispozitivului defensiv al Corpului 4 armată pătrunzând circa 400 de metri pe un front de 2 km.
Flota 4 aeriană germană execută atacuri asupra dispozitivului sovietic din Cotul Donului, la acţiune participând şi aviaţia română din zonă.
Generalul Wilhelm Wetzel cere ca primarii din Caucaz ă aibă un registru de evidență a locuitorilor (în care nu trebuiau trecuți evreii, străinii, foștii membrii ai P.C.U.S. și răufăcătorii, elementele nesigure și criminalii) spre a li se elibera autorizații de locuire, care trebuiau lipite în carnetele de identitate (eliberarea autorizațiilor false se pedepsea cu moartea).
În Caucaz, Batalionul 7 vânători de munte din Divizia 2 reuşeşte să pătrundă în primele case din partea de nord a satului Maimaradag.
Pe alte fronturi:
- Debarcarea trupelor aliate în nordul Africii (operaţia ,,Torch” ) se încheie cu succes.
- Hitler decide ocuparea întregii Franțe și trimiterea de trupe la Tunis pentru a se opune Aliaților.
- În Egipt, trupele britanice ocupă Halfaya şi El Salloum şi pătrund în Libia.
Miercuri, 10 noiembrie 1943. A 872-a zi de război!
La Lisabona, Henry L. Hopkinson, ambasadorul britanic, informează pe Ion Pangal că la ambasada britanică se primiseră ,,oarecare indicaţiuni pentru eventualitatea când vreuna din ţările satelite ale Axei ar încerca o luare de contact în vederea unor negocieri de armistiţiu”, punctul de vedere al aliaţilor fiind că niciun contact nu era posibil decât pe baza de ,,rediţiune fără condiţiuni” adresată ,,celor trei guverne englez, american şi rus”. Ca ,,o părere personală”, Henry L Hopkinson a sugerat ca România să depună cererea de capitulare necondiţionată ,,înainte ca zona operaţiunilor pe frontul de răsărit să fi ajuns la frontiera României”.
Secția 2 informații a Marelui Stat Major face cunoscut că în ultimul timp au fost descoperiți și arestați agenți comuniști, bărbați și femei, care aveau ca misiune urmărirea curierilor militari și sustragerea corespondenței prin întrebuințarea a diferite metode și trucuri (narcotice, violență, vicleșug). În acest scop, sovieticii au ademenit chiar prizonieri români cărora, după o sumară pregătire, le-au dat drumul, cu condiția să se întoarcă cu o servietă cu corespondență.
Pe alte fronturi:
Vineri, 10 noiembrie 1944. A 1 238-a zi de război!
Marele Stat Major solicită mareșalului R.I. Malinovski să permită restabilirea autorităților militare române în orașele Cluj și Oradea.
Ion Christu înaintează o Notă Comisiei Aliate de Control (partea sovietică) prin care atrage atenţia asupra depăşirii atribuţiilor de către Comandamentul sovietic din Dobrogea, care s-a implicat în ,,chestiuni administrative şi de ordine internă care incumbă autorităţilor române”.
Pentru întărirea trupelor din capul de pod de peste Tisa este introdus în luptă şi Regimentul 4 dorobanți din Divizia 3 infanterie, urmat, în zilele următoare, de celelalte unități ale marii unităţi. Trecerea se face ,,în cele mai grele condiții”. ,,A fost - menționează jurnalul de operații al Diviziei 3 infanterie – o ploaie continuă de 2 zile, frig și drumuri desfundate, iar terenul era propice pentru apărare din partea inamicului. Are poziții dominante, iar ai noștri sunt obligați să înainteze sub focul inamic prin noroaie până la genunchi”.
Pe alte fronturi:
- În cadrul acţiunii de deschidere a comunicaţiilor dintre China şi Birmania, trupe chineze atacă forţele japoneze din zona oraşului Bhamo (ocupat de japonezi în ianuarie 1942), luptele durând până în noaptea de 14 spre 15 decembrie 1944, când japonezii s-au predat (circa 900 au reuşit să scape din încercuire).