În cele ce urmeazăfac referire la două subiecte:
- monitorizarea ilegală a traficului cetățenilor după I.P. (încălcarea dreptului la viață privată);
- filtrarea ilegală a traficului unei părți din cetățeni și blocarea accesului unora dintre cetățeni la unele site-uri externe (încălcarea dreptului la libertatea de exprimare).
În aceste condiții, este cazul să ne gândim foarte bine și să ne punem mari semne de întrebare cu privire la identitatea digitală unică (portofelul digital) care se dorește a fi implementat.
Așa cum în prezent se fac abuzuri și se restrâng drepturi în mod ilegal, ce ne face să credeam că astfel de abuzuri nu vor putea să aibă loc și când se va implementa portofelul digital cu care pe lângă faptul că va fi singurul instrument de identificare, va fi și singurul instrument cu care vom putea achiziționa bunuri și servicii (inclusiv mâncare, acces cont bancar, încheierea de contracte pentru furnizarea de utilități etc).
Sub diverse pretexte, funcționarea portofelului digital al oricărui cetățean poate să fie întreruptă oricând.

Ce vom face la momentul respectiv, când, de exemplu, nu vom mai putea să ne cumpărăm mâncare?

Un alt abuz al autorităților/instituțiilor publice: blocarea accesului unor I.P.-uri la unele site-uri externe.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului: Articolul 10 - Libertatea de exprimare
1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opiie și libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Drept urmare, libertatea de exprimare constă și în libertatea de a primi informații, fără a ține seama de frontiere. Cu toate acestea, instituții sau autorități publice (sau private, dacă este vorba de furnizorii de internet) din România blochează accesului la unele site-uri externe numai pentru unele I.P.-uri. Procedând astfel încalcă dreptul la libertatea de exprimare a cetățenilor români. Am ajuns la această concluzie că urmare a faptului că nu mai am acces de pe IP -urile mele la un site extern pe care puteam să îl accese pană la momentul respectiv. Am rugat mai multe persoane să verifice dacă pot să acceseze site-ul respectiv.

Unele persoane au putut să îl acceseze, altele nu. Dintre persoanele care nu puteau să acceseze site-ul, unele nu îl accesasera niciodată. Așa că iese din discuție o eventuală blocare a I.P.-urilor chiar de către site.

Concluzia? Undeva, cineva, filtrează traficul cetățenilor români. Este cazul să se oprească.

Nicio instituție sau autoritate publică nu poate să solicite sau să umăreasca traficul pe internet al unui I.P., în lipsa unui ordin judiciar. În cazul în care se procedează în acest sens, se încalcă dreptul la viață privată garantat de art 8 C.E.D.O.

Hotărârea C.E.D.O. pronunțată în cauza Benedik v. Slovenia - nr. 62357/14[1]

Aviz amatorilor care în această perioada pare că își depășesc atribuțiile și fac un abuz de drept prin prisma funcțiilor pe care le au în cadrul diverselor instituții și autorități publice.

-------------------------