Redăm în cele ce urmează „câteva opinii de criticism compulsiv, (lipsa unui răspuns constructiv la  eterna întrebare «Ce-i de făcut?»)  și  de negativism  suspect  al unor conaționali de pe malul drept al Prutului...” (dar nu doar…)  primite de la fostul premier al Basarsabiei de după 1990 (Redacția).

Ca om de știință și patriot român, profesorul X ( sau generalul Y) are  perfectă dreptate. Dar ca politician și diplomat  - Nu!

O posibilă analogie istorică:

- Stalin nu iubea Occidentul. Mai ales Anglia.

- Churchill  nu iubea  Orientul. Mai ales Rusia  bolșevică. Dar  lordul a vizitat  Moscova  asediată de trupele germane  ca să negocieze cu Stalin și Molotov, care  împărțiseră deja  Polonia cu Hitler.

- Vodca Stalinskaya  e faină/mișto,  dar la Kremlin nu există moare (zeamă de varză)

și  liderul  capitalist a mărturisit că tare l-a mai durut capul  după o noapte de beție  cu  liderul comunist. 

Occidentul a comis o gravă eroare strategică: atunci (în 1941), era imperios necesar

ca lumea  să fi  terminat mai  întâi  cu Stalin apoi cu Hitler.

A urmat Yalta  și tragica  împărțeală (șervețelul cu Europa de Est sacrificată).

În iunie 1945,  generalii sovietici, îmbătați de victorie, discutau  cum să  atace Occidentul. Și, mizând pe susținerea comuniștilor francezi și italieni, să scape de aliații anglo-saxoni,  să  o termine cu  spaniolul Franco și  portughezul  Salazar. Și astfel, de la Atlantic până la Pacific  învingea Revoluția boșevică! (acesta fiind, după Bosfor și Dardanele, al doilea vis măreț  și  neîmplinit al imperialiștilor ruși).

Atunci, agenții sovietici din S.U.A.  au prevenit Kremlinul: „americanii au arma secretă și vor testa-o dacă Japonia nu capitulează”.

Exegeții în domeniu  precizează: dacă  imperialiștii sovietici nu se astâmpărau, ar fi urmat  Murmansk  și Odessa, în loc de Hiroșima și Nagasaki.

Acum  Occidentul a  înțeles cu cine are de a face. Și musai  e  cazul   să termine cu

Lumea Rusă,  Pax Russica,   Imperiul oligarhic-mafiot-pravoslavnic imaginat  de regimul  lui Putin. După care vor veni  la judecată  toate micile națiuni captive, inclusiv  noi, românii basarabeni și  nord  bucovineni, cu doleanțele noastre. 

Cercetătorii  de pe ambele maluri ale Prutului n-au decât să promoveze adevărul istoric al relațiilor românilor cu ucrainenii.

Dar să nu-i atace pe politicieni și diplomați pentru ceea ce spun sau nu spun acum.

Analogic: în 1941, toată lumea știa că Bismarck  nu a  agreat românii, că în 1916 germanii cu bulgarii au devastat Bucureștiul și alte adevăruri istorice... Dar conducătorii României nu criticau Germania,  deoarece armata  noastră împreună cu Armata Germană  eliberau teritoriile răpite în 1940. Criticau Germania   însă  doar comuniștii români, care cu doi ani  în urmă salutaseră (la indicația șefilor de la Kremlin)  prietenia  sovieto-germană și parada  militară comună de la Brest...

Nota redacției - În anul 1990, Mircea Druc a fost ales deputat al Frontului Popular (F.P.M.) în Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova, iar la 25 mai 1990, este ales prim-ministru al RSS Moldova de către Sovietul Suprem al R.S.S.M. În această calitate, el cumula și funcția de membru în guvernul sovietic, participând de două ori pe săptămână la ședințele executivului de la Moscova. Guvernul condus de Mircea Druc a promovat un amplu program de reforme politice, economice și sociale care urmăreau desprinderea R.S.S. Moldova de U.R.S.S. și reducerea dependenței R.S.S.M. de instituțiile de la Moscova, în scopul obținerii independenței R.S.S.M.:
- a înființat primele structuri ale Armatei Naționale, Poliției Naționale, Trupelor de Carabineri (după modelul italian) și a serviciilor speciale de informații;
- a introdus limba română ca limbă de predare în școli, licee și universități;
- a fondat Academia de Studii Economice și Academia Națională de Poliție, cu sediul la Chișinău;
- a contribuit la deschiderea la Chișinău a liceelor bilingve român-francez, român-spaniol, român-englez, român-italian, român-german;
- a contribuit la trimiterea la studii în România și în alte țări a peste 3.000 de studenți, doctoranzi și elevi;
- a eliminat Partidul Comunist din viața socială[1].
----------------------------------------