Editura „Tritonic” a scos recent de sub tipar, sub coordonarea universitarilor bihoreni Ioan Laza și Florin Ardelean, volumul „Deontologia profesiunii de jurnalist : exigențe, provocări, derapaje”, primul lustru în cel de al cincilea an al conferinței internaționale „Mass-media în postcomunism”, organizate de Universitatea din Oradea, prin întâlnirea, de această dată virtuală, a 35 de cercetători, profesori sau practicanți din domeniu.
Prin mijlocirea platformei „skype”, universitatea orădeană a reunit centrele academice din (în ordine alfabetică) : Arad, București, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Novi-Sad, Pitești, Szeged și Timișoara, precum și comunitatea românilor din Gyula, reprezentată de Eva Iova-Șimon cu „Foaia românească”, pentru a pune în dezbatere deontologia profesiei de jurnalist în contextul provocărilor și derapajelor induse în comunicarea media de entitățile promotoare ale războiului informațional.
Introducerea, „Primul lustru”, semnată de Florin Ardelean, semnalează „atuurile și potențialul extraordinar, de bine și de rău, pe care mass-media le etalează într-o vreme a crizei de fundamente în chestiunea adevărului și în cea a responsabilității morale”(op.cit.pag.10).
Sinteza volumului excelează prin devoalarea unor adevăruri „mai puțin glorioase” despre „restanța deontologică a comunității jurnalistice” (Marian Petcu, În căutarea deontologiei pierdute, op. cit. pag.13), „subminată de o rușine funciară” […] a mass - media cu accente patetice, cinice sau lipsite total de o minimă onoare” (Florin Ardelean, op. cit. pag.10).
Codul deontologic al jurnalistului este mai degrabă decorativ, căci „speranța, adesea deșartă, a profitului pecuniar sau de amplasament politic avantajos”au mercantilizat profesia și jurnaliști de toate obediențele au pus sub un mare semn de întrebare calitatea de serviciu public al presei (op.cit idem).
În fapt, rezumă Florin Ardelean, „Mai degrabă putem vorbi de un deficit de prestigiu înregistrat de breaslă în siajul unui amoralism de conjunctură sau chiar al indiferenței (ușor ironice) față de exigențele deontologice, în numele unui aplomb cu accente veleitare, bine garnisit cu cruzimi abia disimulate sub pretenția dreptului la liberă exprimare” (op.cit idem).
Semnăturile prestigioase ale celor 27 de comunicări reunite în volumul semnalat se recomandă prin calitatea observațiilor faptice și consistența analitică a evaluărilor de stare a mass-media, dintre care menționăm:
- Florin Ardelean (Universitatea din Oradea), „Abuzul privind dreptul la viața privată în presa postdecembristă” (op. cit. pag.119-136);
- Valentina Marinescu (profesor, Universitatea din București) „Rețelele de socializare și aspectele etice. Percepția cazului „Cambridge Analytica” în România” (op.cit.pag.169-182);
- Carmen Ionescu (Dr., Manager Agenția de presă RADOR), Derapaje și scandaluri deontologice: cazul agențiilor de presă românești (op.cit.pag. 77-92);
- Irina Pop, Lia Pop (Universitatea din Oradea) „Spre responsabilitatea universală: un apel al nejurnaliștilor către jurnaliștii de bună credință” (op. cit. pag. 31-64);
- Nicolae Dascălu (Pr. dr. Directorul ziarului „Lumina”, București) „Morala creștină și codurile deontologice ale jurnaliștilor” (op. cit. pag. 93-118);
- Radu Carp ( profesor, Universitatea din București, Facultatea de științe politice) „Starea actuală a analizei politice în presa scrisă și online din România” (op.cit.pag. 161-168);
- Marian Petcu (profesor, Universitatea din București,, În căutarea deontologiei pierdute”( op. cit. pag. 13-30)
- Dumitru Borțun (profesor, Școala Națională de Științe Politice și Administrative , București) „ Dileme vechi și noi.Jurnalistul slugă la… câți stăpâni?” (op. cit. pag. 65-76);
- Cătălin Negoiță (Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați) „Jurnaliștii sub vremuri, nu vremurile sub jurnaliști. Despe schimbările survenite în presa românească, în postcomunism” (op. cit. pag. 397-420);
- Petru Weber (Universitatea din Szeged, Ungaria) „Dimensiunea etică a discursului jurnalistic cu tematică istorică în revistele de profil din Ungaria. Perspectiva de analiză: relațiile româno-ungare” (op.cit.pag. 357-370);
- Mihaela Bucin (Conf.univ.dr. Universitatea din Szeged, Ungaria), Emanuel Jurcoi (Drd. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad) „Reverimentul presei creștine baptiste în limba română și impactul ei etnic” (op. cit. pag. 421-438);
- Eva Șimon (Drd. Universitatea de Vest Timișoara, redactor șef al săptămânalului „Foaia românească”din Gyula, Ungaria) „Mediul etnic comunitar, săptămânalul „Foaia românească” și dimensiunea morală a mesajului publicistic” (op. cit. pag. 327-340);
- Lucian-Vasile Szabo (Universitatea de Vest din Timișoara)„Erori ale presei internaționale în relatarea faptelor de la Timișoara în 1989” (op. cit. pag. 137-160 );
Arina-Ioana Moga (drd. Facultatea de jurnalism și științele comunicării, Universitatea din București) „Derapajele editoriale ale televiziunilor de știri din România”( op.cit.pag. 223-254);
- Gabriela Goudenhooft (Conf.univ. dr. Universitatea din Oradea) „Libertatea de exprimare și demonizarea celuilalt. Jurnalismul responsabil în vreme de pandemie” (op.cit.pag. 183-204);
- Mihai D. Drecin (Prof. univ. dr. Universitatea din Oradea) „Vitralii- lumini și umbre”. Între respectarea adevărului istoric și politică. Momentul 2016” (op.cit.pag. 465-478).
Selecția are în vedere aspectele de cercetare aplicată, originalitatea și valoarea punctelor de vedere și a opiniilor autorilor, caracterul de noutate și oportunitate, ca valoare a informațiilor communicate. Studiile și comunicările pregnant teoretice ale celorlalți semnatari sunt un corolar al confirmării valorii științifice a volumului, o complinire a reperelor axiologice atât de necesare profesiei de jurnalist.
Pentru concluzii am ales o constatare citată de jurnalistul gălățean Cătălin Chiriță, potrivit căreia: „Aproape că ne-am întors la momentul inițial, în 1989, când presa era controlată politic, cu deosebirea că nu este subordonată unui singur partid”. Cu alte cuvinte, circul politic se joacă pe scena presei.
