Meciul de țurcă  dintre Leș și Iohannis  privind soarta funcției de Șef al S.M.Ap. continuă. Deși, trebuie să admitem că față de alte cauze termenele s-au succedat cu „celeritate” (în pas alergător), soluțiile și mai ales intervențiile și cererile părților împing cauza pe „căi nebănuite, de progres și civilizație”.

Un „sprijin” nesolicitat

Așa cum se știe, în proces, prin „bunăvoința” unui judecător, acoperit însă de „regulament” în sensul că a dat fault la Ciucă pentru că „adversarul” l-a atins în careul de interes personal, acesta a fost introdus în cauză, dar nu ca intervenient, sau parte vătămată, așa cum era de așteptat sau cum ar fi fost logic pentru că prin acest proces îi sunt afectate imaginea, funcția, cariera, și chiar activitatea, ca să nu mai vorbesc de cele ale structurii pe care o conduce(a). Ceea ce este ciudat, în decizia instanței se spune că acesta a fost introdus în proces ca pârât, deși nu fusese făcută și nu există nici o plângere împotriva sa: „Introduce în citativ, în calitate de pârât, până la lămurirea incidenţei art. 16 ind.1 teza a II-a din Legea contenciosului administrativ, a numitului Ciucă Gh. Nicolae-Ionel, care va fi citat, în calitate de pârât, la sediul Ministerului Apărării Naţionale - Statul Major al Apărării din str. Izvor nr. 110, sector 5, Bucureşti. Pune în vedere reclamantului să depună, în termen de 3 zile, un exemplar al cererii de chemare în judecată din acest dosar, cu înscrisurile pe care le-a depus iniţial, pentru a putea fi comunicate potenţialului pârât”. Ce spune de fapt art 16 indice 1  din Legea contenciosului administrativ? Zice : „Când raportul juridic dedus judecăţii o impune, instanţa de contencios administrativ va pune in discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului şi instanţa apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunţa în fond”. Din câte știu eu, nici una din părți nu ceruse introducerea lui Ciucă în cauză ! Deci se aplică teza 2, care de fapt spune că în astfel de cazuri, „dacă instanţa apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, aceasta va respinge cererea”.

Se mai pune o întrebare foarte întrebătoare. Dacă a fost introdusă în proces ca pârât persoana fizică numitul Ciucă Gh.Nicolae-Ionel, fără grad, fără funcție, de ce a fost citat la adresa ministerului? Oare nu are casă, nu are domiciliu stabil ? Sau cineva chiar a luat de bun faptul că a stat în cort prin misiuni? Păi domnule judecător, persoana fizică Nicolae Ionel Ciucă nu are domiciliul la sediul M.Ap.N., nici măcar serviciul, că e suspendat, sau nu ați auzit asta? Domnul avocat dumneavoastră ați sesizat ciudățenia?

Instanță sau avocat?

Se poate spune că prin introducerea lui Ciucăîn acest proces - la sugestia instanței -, s-a ridicat mingea la fileu domnului Leș, în sensul că procesul se lungește, trebuie depuse probe împotriva lui, el trebuie să își caute martori și probe ca să probeze că nu trebuie să fie admis ca pârât ci eventual ca intervenient, iar asta durează, timp în care el rămâne suspendat iar Leș își face jocurile, cu mâna fostului consilier care se pare că este deja civilit, după 3 ani în slujba partidului. Un alt aspect ciudat al deciziei din data de 12.02 este și „sugestia” domnului judecător, prin care  „pune în vedere părţilor, pentru termenul următor, invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la textul art. 39 din Legea nr. 346/2006, privind organizarea şi funcționarea Ministerului Apărării Naţionale, prin raportare la prevederile constituţionale care stabilesc rolul şi atribuţiile Şefului Statului - Preşedintele României, de exemplu art. 80, art. 92, art. 94, art. 100 din Constituţia României, raporturile Şefului Statului cu Guvernul României, respectiv textul constituţional privind Forţele Armate, cel privind Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, cel referitor la puterea judecătorească şi art. 52 şi 53 din Constituţia României, în măsura în care ar putea să aibă vreo incidenţă în astfel de cauză”.

Se pare că, domnul judecător îi sugera - din nou - domnului Leș să mai tragă un pic de timp prin „invocarea unei excepții de neconstituționalitate”, dându-i și lingurița nu numai prăjitura? Rețineți sintagma „invocarea unei excepții de neconstituționalitate”, adică faceți, bă, și voi ceva acolo, găsiți o excepție ce dracu’, că eu aprob, orice ar fi.  În mod normal, o instanță echidistantă, un judecător absolut corect, ar fi luat act că nici una din părți nu a făcut o astfel de intervenție și ar fi mers pe soluționarea cauzei pe fond, sau, dacă descoperea și constata că există o problemă de neconstituționalitate, ar fi suspendat procesul și ar fi trimis cauza cu identificarea și justificarea excepției, așa cum o vedea el, către C.C.R. Domnul judecător în cauză, nu a procedat așa, el i-a servit cărțile domnului Leș, pentru a doua oară, în aceeași zi, sfătuindu-l sau mai bine spus îndrumându-l ce să facă pentru a lungi starea de fapt cât mai mult. Din ceea ce văd eu, instanța ori joacă pe mâna domnului Leș, ori vrea să se spele pe mâini și să amâne soluționarea cauzei până cedează unul din parteneri : ori își dă demisia Ciucă, ori trece anul și încetează prelungirea mandatului. Oricum prin ambele măsuri sau sugestii, instanța a dat dovadă că nu dorește soluționarea cauzei „cu celeritate”, făcând tot ce este posibil pentru lungirea bolii. În fine, în ședința de azi, instanța a admis cererea de sesizare a Curţii Constituționale, invocată din oficiu și sesizează C.C.R. cu excepţia de neconstituționalitate a prevederilor art.39 alin.5 din Legea nr. 346/2006. Deci pe dara de 12 februaria a.c. sugera să fie ridicată excepția de neconstituționalitate iar acuma și-a aprobat cererea ridicată din oficiu. Boală lungă, moarte sigură ! Până va intra cauza pe rolul C.C.R. la următorul termen, pe data de 12 martie a.c., se va judeca probabil poziția domnului Ciucă în proces. Oare cum va pleda avocatul.

Gesturi de imagine

Ieri parcă, televiziunile pro-Leș au prezentat o „rugăminte” adresată de domnul Leș președintelui Iohannis, pentru soluționarea pe cale amiabilă a conflictului. Înduioșător, îmi curgeau lacrimile văzând cum se zbătea domnul Leș să se împace, iar domnul președinte nu voia. Mă întreb totuși de ce a trimis domnul Leș acea scrisoare pe data de 25.02.2019, adică după ce procesul intrase pe rol, și cu numai o zi înainte de înfățișarea din data de 26. Probabil că să îl facă de râs și să arate lumii că el vrea, dar Iohannis nu și nu, că altfel nu există nici un alt obiectiv care putea fi atins. Este știut că, potrivit legii medierii, împăcarea prin mediere se încearcă înainte de a ajunge în instanță, chiar dacă, e adevărat, aceasta poate avea loc oricând, în orice fază a procesului, chiar și la indicațiile judecătorului, conform art 227, N.C.P.P. Ceea ce a făcut însă Leș, a fost o lovitură de imagine, nicidecum o încercare de împăcare, pentru că dacă ar fi vrut să se împace, nu l-ar mai fi târât în proces și pe Ciucă.

Refuzul lui Iohannis este previzibil, dar motivația este demnă de Gâgă, deși se poate spune și că îl caracterizează. Auzi, că cică nu crede în sinceritatea lui Leș, dar în a lui cine crede ? Sau în a oricărui politician? Hai nene Klauss, zău așa, puteai încerca altceva, puteai spune că vei studia scrisoarea lui Leș până o vei înțelege sau că trebuie să pleci în vizită undeva și n-ai timp să prezinți ultima colecție de vară-iarnă pentru capra-neagră, dar că vei urmări cu atenție desfășurarea procesului. Cred că din alt motiv ai ales acest răspuns, ca să nu mai stai încă câteva luni pe gânduri.

Oamenii ăștia se joacă cu problema apărării naționale cum se ceartă doi copii de grădiniță pe lopățică la groapa cu nisip. Vedeți că vă spun lu toașa’nvățătoare. Gabriele, nu mai fă biluțe! Păi se poate?  Werner, nu-l mai da pe Gigel cu capul de bordură, că îi sare basca de pe cap! Doamne, ce facem cu voi ?

Ofițeri de justiție militară

Nu cunosc să existe alte structuri care să aibă în atribuțiuni aspectele juridice, nici  ca S.M.Ap. că aibă așa ceva. Buuun! Și acuma, conform celor citate mai sus, rezultă că atât D.G.J. cât și D.I.M. au în atribuțiuni, apărarea intereselor Armatei, a unităților și structurilor centrale care nu au structură juridică proprie. Mai scrie acolo, ca primă atribuțiune că asigură asistența juridică pentru ministrul apărării. Deci o direcție întreagă trebuie să asiste juridic pe domnul ministru. Bun așa. Militarii, de la șeful Statului Major al Apărării până la ultimul soldat dinevidenţă pot fi tăvăliți în noroi de instanțele civile, nu interesează pe ofițerii de justiție militară. Nici nu scrie pe undeva că aceste două direcții ar avea vreo obligație privind acordarea de asistență juridică militarilor, dar  instanțele militare se ocupă de aducerea în instanță a militarilor care au făcut prostii. Ce facem cu cazul șefului militar al armatei? Pe el cine îl apără de politicieni, civili și chiar propriile prostii ? Nimeni… că nu prevede. Dar dacă - prin extensie - cineva ar îndrăzni să creadă că totuși s-ar include pe undeva prin acele structuri central, se înșală în primul rând pentru că legea nu prevede expres și în al doilea rând pentru că este interpretabilă.

Ca să fiu mai scurt, în cazul în care generalul Nicolae Ionel Ciucă  este târât în instanță de doi civili (pentru că se bat amândoi pe funcția lui), ofițerii de justiție militară nu vor mișca un deget, pentru că în instanţă nu este citat Şeful Statului Major al Apărării, Generalul Nicolae Ciucă, ci individul Gheorghe Nicolae-Ionel. Înțelegeți dumneavoastră de ce celelalte părți în proces se numesc Președintele României și Ministerul Apărării Naționale? Pentru ca cei doi jucători să poată beneficia gratuit - pe banii armatei - de toate scutirile și ajutoarele posibile, iar un general cu patru stele, Șeful Statului Major al Apărării, introdus în proces, să se apere singur, ca persoană fizică şi cu avocat plătit din buzunarul propriu, deși el nu este nici cauza și nici obiectul procesului, cu atât mai puțin vinovat. Doar nu se bat pe el ca persoană fizică, nu îl cere niciunul de nevastă. Ei se bat pe funcția lui. Și dacă se bat pe funcția lui, de ce este citat ca persoană fizică? Domnule Ciucă, aveți avocat ? Dacă da, ce face? Ce căutați dvs. ca persoană fizică în acest joc mizerabil? Cereți ieşirea din proces, dacă din funcție nu ați vrut, altfel, vă vor călca în picioare până va rămâne numai cascheta din ditamai generalul.

Și totuși, „nu mor caii când vor câinii”, pentru că:

Aranjament graphic - I.M.