Din Ştirile N.T.V. de pe data de 21 octombrie am aflat despre decizia preşedintelui Republicii Moldovan Igor Dodon, de intenţia acestuia de a lichida „Muzeul Ocupaţiei Sovietice”. Afirmaţia preşedintelui Igor Dodon că Muzeul ocupaţiei sovietice trebuie închis este o crimă împotriva poporului. Într-o conferinţă de presă susţinută la IPN[1], membrii mai multor organizaţii şi partide politice au iniţiat un apel public împotriva demersului anunţat de Igor Dodon. Cităm din declaraţia lui Dodon: „Este aici Ministrul Apărării. Trebuie de făcut un muzeu bun. Cel care a fost înainte a făcut un muzeu al nu știu cărei ocupații. El trebuie închis, dacă încă nu a fost. Deja l-au închis? Și să facem un muzeu de istorie normal, bun, frumos, în care să se regăsească și drapelul de luptă pe care ni l-a dăruit Șoigu, care s-a aflat aici pe 24 august, în ziua eliberării Moldovei”.
În legătură cu această declaraţia a şefului statului Republica Moldova ţinem să facem următoarele precizări:
La 28 iunie 1940, având acceptul Germaniei naziste, U.R.S.S. a anexat teritoriile româneşti ale Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa şi a promovat în aceste teritorii politici de genocid faţă de populaţia paşnică locală. În august 1944 Armata Roşie a ocupat din nou aceste pământuri, administraţia sovietică de ocupaţie continuând aceleaşi politici de exterminare a categorii întregi de basarabeni: intelectuali, ţărani înstăriţi şi, în general, a oricăror persoane ce nu conveneau autorităţilor comuniste. În cele două ocupaţii, sovieticii au recurs la asasinate în masă şi individuale, la deportări în Siberia şi nordul Kazahstanului, la foamete organizată. În rezultatul ocupaţiei sovietice, în total au fost ucise, omorâte prin înfometare sau deportate peste 1.500.000 de persoane, mare parte din ei, oameni în vârstă sau minori (a se vedea mai jos Declaraţia dată şi numărul victimelor regimului comunist de ocupaţie, preluat din „Ziarul Naţional”).
Foarte mult timp, persoanelor supuse represiunilor politice li s-a interzis să spună adevărul despre tragediile familiilor lor, reabilitările au avut un caracter formal, victimele represiunilor au continuat - în linii mari - să fie considerate paria societăţii. Pe acest fundal trist, crearea „Muzeului Ocupaţiei Sovietice” a fost un gest de omagiu şi recunoştinţă pentru miile de oameni care au avut de suferit pe nedrept. Muzeul a fost un loc de reculegere pentru cei care au supravieţuit Gulagului sovietic. Lichidarea „Muzeului Ocupaţiei Sovietice” de către Dodon noi îl înţelegem ca o nouă crimă - a câta la număr? - împotriva poporului nostru mult pătimit.
Iată de ce cerem domnului Dodon să retragă acest ordin criminal, să lase în pace „Muzeul Ocupaţiei Sovietice”, să repună în posturi persoanele „disponibilizate”, să se pătrundă, (dacă nu e prea târziu?) de responsabilitatea uriaşă pe care o are faţă de buneii şi părinţi noştri care au pătimit pe nedrept în anii ocupaţiei sovietice.
Ne adresăm doamnei Maia Sandu, prim-ministru al Republicii Moldova, să interzică subalternului ei - Ministrului Apărării -, desfiinţarea „Muzeul Ocupaţiei Sovietice”. Ne adresăm ofiţerilor din preajma domnului Dodon, în primul rând domnului Victor Gaiciuc, dr. în istorie, cu rugămintea să-l consileze pe domnul Dodon în privinţa trecutului totalitar sovietic în R.S.S.M. şi să-l convingă să-şi retragă ordinul de lichidare a „Muzeului Ocupaţiei Sovietice”. Ne adresăm comunităţilor conlocuitoare din Republica Moldova: ucrainenilor, găgăuzilor, ruşilor, bulgarilor, care, deopotrivă cu băştinaşii au avut de suferit în anii ocupaţiei sovietice, să ia atitudine de protest faţă de lichidarea „Muzeului Ocupaţiei Sovietice”. Ne adresăm tuturor cetăţenilor Republicii Moldova să nu rămână indiferenţi faţă de nelegiuirile lui Dodon.
„Jos mâinile de pe « Muzeului Ocupaţiei Sovietice » !”
Cifre privind pierderile umane ale Basarabiei suferite în timpul ocupației sovietice. Numărul basarabenilor deportați și celor uciși se ridică la peste 1,5 milioane de persoane[2]Patimile basarabenilor
Prima ocupaţie sovietică 28 Iunie 1940 - 22 Iunie 1941
În mai puțin de un an, peste 300 000 de persoane au fost arestate, deportate, ucise, aceasta reprezentând 12.23% din populația Basarabiei interbelice.
- 87 de persoane - Sediul NKVD, Chișinău (15 cu mâinile legate, în groapa comună);
Total pierderi umane în prima ocupație sovietică
A doua ocupaţie sovietică - după 23 August 1944
- 250 000 de persoane între 1944-1948;
Morți prin înfometarea provocată de Stalin
- 300 000 de persoane
Total pierderi umane în a doua ocupație sovietică
Total pierderi umane în cele două ocupaţii sovietice
Pierderi teritoriale ale provinciei Basarabia
- Județele Hotin (Nord), Ismail și Cetatea Albă (Sud) sunt încorporate Ucrainei la 2 august 1940.
Aranjament grafic - I.M.