Învăţămîntul românesc va birui! Această credinţă am încercat-o pe parcursul interviului cu profesoara de fizică Cezara Maria Florea, precum şi sentimentul că dialogul poate împăca şi cele mai disperate doctrine. Alături de convingerea că, dacă un contemporan izbuteşte să înţeleagă toată încărcătura prezentului, o va întrezări pe cea a viitorului. Căci învăţătura, ştiinţa de carte, predată atîtor generaţii, înseamnă muncă şi gîndire, înseamnă tot ceea ce ne alcătuieşte ca popor, de la unealtă la opere de artă. În cazul profesorului Cezara Maria Florea,  ştiinţa şi educaţia sînt una şi aceeaşi forţă a descinderii în viitor pentru tinerii prezentului. Din generaţia de aur a dascălilor de altădată, prof. Cezara Maria Florea şi-a dăruit toate picăturile de minte, inimă şi sudoare întru formarea atîtor generaţii. A zidit ştiinţă de carte, s-a zidit pe sine luminată şi luminoasă, ea însăşi radiind lumină nobilă, vorbind cu directeţe despre esenţa lucrurilor, dar cu o viziune rafinată despre lume, pe care o înţelege din lăuntrul ei, parcurgîndu-i principiile şi însuşindu-şi-le concomitent (Maria Diana Popescu).

Maria Diana Popescu: Stimată doamnă profesor Cezara Florea, bine aţi venit la revista Art Emis. Ca profesor de fizică aţi format de-a lungul vremii generaţii întregi de tineri  la liceul de elită Zinca Golescu din Piteşti. Pătrunzând direct în miezul problemelor, vă rog să ne spuneţi dacă în viziunea dumneavoastră, astăzi, învăţămîntul este un fenomen suficient sieşi sau doar o aşezare în ambianţa psihologică, socială şi spirituală a vremii noastre? Dacă domeniile enunţate trebuie să fie sau chiar sînt lumi separate, cu frontiere şi vameşi.

Prof. Cezara Maria Florea: Învăţământul, astăzi, ca întotdeauna, trebuie să fie ancorat în realităţile actuale. Dar, în continuă schimbare, există pericolul, ca finalitatea activităţii să fie nesincronizată cu cerinţele societăţii, cu cerinţele şi aspiraţiile tinerilor.

M.D.P.: Proba realităţii din învăţământul românesc se sprijină pe schimbări de substanţă, tot mai frecvente şi descalificante în ultima perioadă. Ce atrag după sine, ce acuză ele? Învăţămîntul de azi mai educă, mai modelează? Îşi realizează scopul?

Prof. Cezara Maria Florea: Este marea responsabilitate a celor care decid schimbările. Multe lucruri năstruşnice se decid cu stiloul pe hârtie. Stabilirea scopului? Aici este problema. Este un avânt nejustificat în copierea a ceea ce este în altă ţară. Poate că alţii ar trebui să se inspire din modul în care a fost organizat învăţămîntul românesc. Învăţământ care încă mai educă şi modelează, graţie profesorilor devotaţi, care încă mai sunt.

M.D.P.: După lovitura de stat din 1989, guvernele şi-au îndreptat tot mai puţin atenţia spre învăţământul românesc şi asta, numai sub presiunea străzii. Ce este de făcut?

Prof. Cezara Maria Florea: Greu de spus. Dar spre ce oare şi-au îndreptat atenţia guvernele de după 1989?!

M.D.P.: Mai este învăţămîntul românesc liber sau, este aservit politic?

Prof. Cezara Maria Florea: Ingerinţe politice au exista întotdeauna. Şi înainte şi după 1989. Depinde de verticalitatea dascălilor dar şi a elevilor care înţeleg mai mult decât ar dori unii să înţeleagă.

M.D.P.: Cum putem elimina violenţa din şcoli, cunoscută fiind cazuistica elevilor care şi-au atacat şi lovit profesorii la catedră? Ce anume a favorizat apariţia fenomenului şi cum ar putea fi stopat?

Prof. Cezara Maria Florea: Să vorbim despre violenţă?! Uitaţi-vă doar la desenele animate pentru copii! Ce bătăi, ce violenţă! Curat imagini care emoţional! Cei mici văd că dacă îi dai unuia cu o scândură în cap, nu păţeşte nimic. vede doar câteva stele verzi şi totul este până la urmă amuzant. Să nu ne mirăm dacă imită!Iar când mai cresc sunt asaltaţi cu tot felul de mizerii. Parcurgeţi doar programul emisiunilor de la televizor, priviţi şi dacă aveţi curaj, ascultaţi ce se petrece în jurul nostru! Iar nenumăratele scene „nepotrivite” la ore cât se poate de ne potrivite sau chiar în noapte, cred că duc sigur la scăderea respectului faţă de adulţi. Semănăm ce am cules. Şi foarte mult ce am copiat.

M.D.P.: Cum era învăţămîntul de altădată? Dacă ne gîndim  la dascălii adevăraţi, iubitori ai meseriei, pregătiţi pînă în plăsele, cum este şi cazul domniei voastre, pedagogie cît cuprinde, seriozitate, uniforme şcolare, disciplină impusă de sobrietatea oamenilor de la catedră, fără palme şi beldii, chiar dacă se studia  economie politică socialistă sau socialism ştiinţific.

Prof. Cezara Maria Florea: Seriozitatea şi disciplina rămân. Un rol important revine directorului care se respectă şi vede ce nu este bine, impunând disciplina de sus şi până jos. Şi dacă tot copiem Occidentul, foarte multe şcoli de acolo au uniforme şi reguli mult mai stricte decât sunt la noi. Iar directorul nu se schimbă după alegeri.

M.D.P.: Ce părere aveţi despre dascălii de astăzi scoşi peste noapte în universităţi şi facultăţi, te miri în ce oraşe, cu examene plătite în valută, diplome false, cu restanţe din anul I, date în anul III, studenţi care se „trag de brăcinare” cu profesorii, negociază preţurile pe coridoare…

Prof. Cezara Maria Florea: Până la urmă, nu este rău că în oraşul nostru există învăţământ universitar. Este trist că s-au desfiinţat librării şi s-a mărit numărul sălilor de jocuri… Cinematograful,  şcolile de artă… multe se pot spune. Este o bucurie că avem Filarmonică. Suntem chiar privilegiaţi! Şi bune şi rele.

M.D.P.: La acest moment unde se îndreaptă învăţămîntul românesc? Se poate vorbi de o criză creată tendenţios, de o subproducţie copiată sau impusă de Uniunea Europeană?

Prof. Cezara Maria Florea: Să zic că se luptă să supravieţuiască. Şi chiar reuşeşte. Dar oare cine ne poate impune? Nu mai avem oameni politici inteligenţi care să poate avea verticalitate şi dorinţă de a susţine ceea ce este bun la noi?

M.D.P.: Hegel avea dreptate susţinând că modul de a cugeta al unei epoci îl înţelegem pe deplin abia atunci când suntem în stare să-l negăm în parte sau în întreg. Care este partea şi întregul în acest comun prezent care se manifestă mai mult în metode decât în rezultate. Ce aţi nega?

Prof. Cezara Maria Florea: Este o epocă, dar această epocă, timpul nostru, curge la fel pe mapamond: Sunt multe moduri de a cugeta. Şi multe moduri de a exprima ceea ce cugeţi. Din punctul meu de vedere, analizând ceea ce este vizibil, aş nega superficialitatea, mare lăbărţată şi suficientă sieşi.

M.D.P.: Cine sînt cei care încearcă să desfiinţeze reperele morale şi culturale, şi chiar modelele?

Prof. Cezara Maria Florea: Mulţi, unii în mod intenţionat, alţii din spirit de imitaţie, din snobism,, probabil că şi din inconştienţă.

M.D.P.: Ce rol mai joacă profesorul în societatea contemporană? Şi-a abandonat cumva misiunea istorică?

Prof. Cezara Maria Florea: Profesorul este acolo unde a fost întotdeauna. Nu cred că şi-a abandonat misiunea, dar cred că îi este din ce în ce mai greu să o îndeplinească! Prea multe piedici externe!

M.D.P.: Haideţi să stabilim împreună o legătură între patriotism, învăţămînt şi credinţă în Dumnezeu!

Prof. Cezara Maria Florea:  Dacă avem îndrăzneală să afirmăm cu tărie credinţa în Dumnezeu, îndrăznim şi mai departe. ne rugăm şi învăţăm în limba română.

M.D.P.: Criza moral-politică pe care o traversăm de atîta vreme – excesul de libertate şi-a pus cumva amprenta şi asupra generaţiei tinere?

Prof. Cezara Maria Florea: Din păcate, acest exces de libertate – atât de prost înţeleasă - şi-a pus amprenta şi asupra vieţii noastre. Cred că sunt puţine familii care nu au avut de suferit, multe chiar din cauza acestui exces de „libertate”. Am simţit nevoia să pun ghilimele.

M.D.P.: Trăim de prea multă vreme din mituri mărunte, din mize cu bătaie scurtă, iar românii mor de foame şi de sete între fructe şi apă. La cine s-ar afla salvarea?

Prof. Cezara Maria Florea: Salvarea?! Puţină cinste şi respectarea legilor, măcar a acelora care sunt acum, aşa cum sunt acum.

M.D.P.: Cum arată democraţia românească, cum ne afectează sau cum ne preamăreşte?

Prof. Cezara Maria Florea:  Democraţia românească o trăim, dar diferit. Poţi vorbi, scrie, vota, dar cu asta ce-am făcut?De multe ori sunt certaţi cetăţenii că nu ştiu cu cine să voteze.  Oare? Dacă sunt doi candidaţi, poate că al treisprezecelea de pe listă ar fi cel mai bun! Dar poţi să-l votezi?

M.D.P.: Ce ne puteţi spune, fără menajamente, despre societatea politică românească? Dar despre cei care o conduc?

Prof. Cezara Maria Florea: O lege prost făcută pentru înfiinţarea partidelor politice a dus în derizorie şi politica şi credibilitatea oamenilor politici. Dacă unul nu se poate impune în partidul lui, presupunând că are lucruri de spus şi de făcut, se supără, pleacă şi a doua zi îşi face alt partid. Avem foarte multe opoziţii, iar unele persoane, nu mai ştii pe la câte partide s-au plimbat şi la care partid sunt acum. Respect pe cei care, atunci când sunt într-o funcţie de conducere încearcă să facă ceva bun. Dacă sunt lăsaţi… şi cât sunt lăsaţi.

M.D.P.: Ce aţi schimba în societatea românească, dacă aţi fi unul dintre factorii de răspundere?

Prof. Cezara Maria Florea: Cam greu acest exerciţiu de imaginaţie. Nu sunt eficientă ca factor de răspundere. Dacă ar fi vorba de învăţământ aş cere respectarea numirii pe bază de concurs. Concurs real.

M.D.P.: Vă rog, spre final, un exerciţiu de admiraţie, unul de repudiere, altul de vizionarism.

Prof. Cezara Maria Florea: Admiraţie profundă pentru cei care cu dăruire muncesc pentru a educa şi instrui tânăra generaţie, admiraţie pentru minunaţii noştri copii, care în ciuda atâtor tentaţii şi factori perturbatori muncesc, învaţă şi sunt speranţa noastră de mai bine. Repudiez tot ce este murdar, tot ce caută să întineze sufletele şi minţile copiilor acestei ţări. Optimismul pedagogic poate fi considerat vizionarism?!

Notă: Dialog între prof. Cezara Maria Florea şi Maria Diana Popescu