„S-a dus, Doamne, bucuria din inimile noastre. Și muzica străină  a luat locul Cântecelor noastre din popor”.

Dacă nu scriem pe probleme care să fie legate de realitățile vieții, care să producă efecte benefice în societate, înseamnă că facem parte (1) fie din categoria jurnaliștilor care, în lăcomia lor nebună după bani, după bunuri materiale și posesiuni, acceptă, în schimbul plății, să distrugă adevărul, să mintă sfruntat, să pervertească, să denigreze, să slujească și lui Satan, să îşi vândă ţara şi neamul, (2) fie din categoria grafomanilor, al celor care sunt dominați de impulsul patologic de a scrie mult și fără rost. Acesta este crezul meu când scriu fiecare articol: să ofer ceva din adevărurile lumii în care trăim care pot fi de folos. Articolul de față abordează problema mulțimii de emisiuni muzicale de la radio, care sunt toxice pentru tradițiile noastre strămoșești și creștinești. Numai prin prezentarea acestor situații reale vom reuși să mai salvăm atât cât a mai rămas din frumoasa și bogata noastă spiritualitate, în baza căreia acest popor a rezistat de mii de ani atâtor și atâtor vicisitudini care s-au abătut asupra sa.Este un fapt binecunoscut că majoritate a persoanelor în vârstă se trezesc, zi de zi, înainte de ora șase, inclusiv în zilele de sărbători religioase, precum de Crăciun, de Anul Nou, de Paști etc.

În zilele de sâmbătă, de duminică și de sărbători religioase, după ce acești oameni se scoală, înainte de ora șase, simt plăcerea să mai stea în pat circa o oră - o oră și jumătate, să asculte, la radio România actualități, frumoasele și tradiționalele noastre colinde și cântece specifice acestor sărbători. 

Marea majoritate a persoanelor în vârstă, în special cele din mediul rural, care reprezintă peste 50% din populația țării, rămân tare îndurerate de faptul că „S-a dus, Doamne, bucuria din inimile noastre. Și muzica străină  a luat locul Cântecelor noastre din popor”.

Nu numai în zilele de sâmbătă și de duminică, dar și în zilele Sfintelor Sărbători de Crăciun, de Anul Nou, de Paști etc., atât dimineața de la ora 5 la ora 7, uneori chiar până la ora 8, cât și la mai multe ore din aceeași zi, se transmite numai muzică și colinde de-ale străinilor, în limbile acestora bineînțeles. Spre exemplu, în Sfintele Sărbători de Crăciun și de Anul Nou, se prezintă, an de an, pe mai multe ore din zi, „Muzică și colinde de Crăciun”, „Muzica Anului Nou” etc., dar numai cu muzică și colinde de-ale străinilor, în limbile acestora.

Satan, dacă ar face asemenea programe și tot ar mai lăsa să se mai audă și câteva dintre frumoasele și tradiționalele noastre colinde și cântece specifice acestor sărbători. Cu asemenea programe, încet dar sigur, se va terminat cu bucuria românilor de a mai trăi clipe de magie pură prin a asculte frumoasele noastre cântece, colinde și tradiții populare, în special de Sfintele Sărbători.

Toți cei care atentează și la spiritualitatea poporului român, nu merită, din parte acestuia, decât urarea de a se bucura de dragostea lui Satan și de fericire veșnică în Iad.

 Adevărate clipe de magie pură le-ar putea trăi marea majoritate a românilor în zilele Sfintelor Sărbători de Crăciun, de Anul Nou, de Paști, de celelalte sărbători religioase, de duminica etc. în condițiile în care, atât dimineața de la ora 5 la ora 7, uneori chiar până la ora 8, cât și la mai multe ore din aceeași zi, precum și seara, s-ar transmite unele dintre colindele tradiționale, colindele vechi românești, colinde care să le umple sufletul de bucurie.

Dar cei din conducerea țării și, în mod special, cei din conducerea Radio România Actualități, împreună cu realizatorii emisiunilor în discuție, parcă nu mai au nimic românesc în sufletul, în inima și în mintea lor, uitând că sunt plătiți din bani publici, că sunt în slujba poporului român, mare parte destul de oropsit și care și-ar mai găsi alinare de Sfintele

Sărbători în frumoasele și în tradiționalele noastre colinde și cântece specifice acestora. 

Iată o selecție cu cele mai frumoase colinde de Crăciun și de Anul Nou, care s-au păstrat în localitățile din România și care ar trebui transmise în zilele și la orele în discuție:

 Colinde de Crăciun, dintre care numeroase sunt și de Anul Nou: Steaua sus răsare, Moș Crăciun cu plete dalbe, O, ce veste minunată!, Bună dimineața la Moș Ajun!; Trei păstori, Am plecat să colindăm (Domn, Domn să-nălțăm), Sus la poarta Raiului, Astăzi s-a născut Hristos, Deschide ușa, creștine, Din an în an, Viflaemul, Irozii, Florile Dalbe; O, brad frumos; Afară ninge liniștit; Colindăm iarna; Iată, vin colindători; Trei crai de la răsărit; Galbenă gutuie; Linu-i lin; Din an în an; Verde cetină de brad; Ziurel de ziuă; Cerul și pământul; Colindița; Creștinilor, noi astăzi; Aseară pe-nserate; Viflaime, Viflaime; La Vitleem colo-n jos; Pe strada din Viflaim; Ne dați ori nu ne dați; Praznic luminos; Noapte de vis; Ninge iar; Inima va cânta; Au sosit colindători; Ce-aţi văzut păstori; Cerul și pământul; Fluierul cel păstoresc; Scoală gazdă din pătuț; Creștinilor noi astăzi; Astăzi se vestește; Sus, boieri, nu mai dormiți; Măruț, mărgăritar; Coborâ-ta coborât; Colo-n sus în vremea ceea; Flori de măr; Raiule grădină dulce; Închinarea păstorilor; Nouă azi ne-a răsărit; Colindul Din cer senin; La cea casă colo-n vale, De când Domnul s-a născut; La poartă la Ștefan Vodă; La doi meri, la doi prăsăzi; Legănelul lui Iisus; Mă luai, luai; A cui sunt aieste curturi; Colo sus in vremea ceea; Colindăm colindători etc.

Colinde de Anul Nou: Sorcova; Plugușorul românesc; Capra de Anul Nou; Plugușor mititel. Colinde din Bucovina: Colind basarabean; În cetatea împărătească; Viflaime, Viflaime; Coborât-o, coborât; Într-o Sfântă Duminică.

 Să reamintim și unii dintre interpreții români, atât de mare talent, cât și cu puternice sentimente românești, cunoscuți și foarte iubiți de românii de pretutindeni (și) pentru colindele pe care le interpretează:

- Ștefan Hrușcă: „Cerul și pământul”;  „Deschide uşa creştine”, „Sculați gazde, nu dormiți”, „O ce veste minunată!”, „Trei păstori”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Linu-i Lin”.
- Corul Madrigal; „Iată vin colindători”, „Bună dimineața la Moș Ajun”.
- Paula Seling: „Colindăm iarna/ Colindăm, Colindăm”.
- Ducu Bertzi: „Florile dalbe„. Fuego: „Steaua sus răsare”, „Împodobește, mamă, bradul”.
- Narcisa Suciu: „Florile Dalbe”, „Colindul cerbului”.
- Andra: „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Deschide ușa, Creștine”, „Vis de iarnă”.
- Horia Brenciu: „Noapte de Crăciun”.
- Ștefan Bănică Jr: „O, brad frumos”, „Doar Odată-i Crăciunul”, „Doar un Crăciun cu tine”.
- Monica Anghel: „Fluturi de zăpadă”.
- Elena Gheorghe: „De Craciun”.
- Cleopatra Stratan: „Domn, Domn să-nălţăm”, „A venit, a venit iarna”.
INnna: „O, ce veste minunată” etc.

Satanii au ajuns să stăpânească tot mai multe instituții ale statului, fiind un pericol social, cultural, politic şi spiritual pentru întreaga societate, satanizarea lor ajungând să fie stare de lege, de ordine, de guvernare şi o modalitate de vieţuire socială.

„Faceți din ticăloși conducători și apoi vă întrebați de unde vine dezastrul!” (Winston Churchill). Și dezastrul este cu atât mai mare cu cât acești conducători sunt și mulţi și ticăloşi!. Agramaţi și impostori,/ Trădători și bădărani,/ Mincinoşi și grandomani,/ Parveniţi, ingraţi, măgari,/ Vanitoşi, duplicitari,/ Egoişti, trepăduși,/ Sunt și mulţi și ticăloşi!”.

Crima elitelor noastre conducătoare constă în distrugerea sufletului românului adevărat, care nu se mai poate bucura nici chiar în zilele Sfintelor Sărbători de frumoasele și de tradiționalele noastre colinde și cântece specifice acestora. „[…] Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!/ A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi, fără milă l-au străpuns/ Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău!/ Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,/  Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi,/ Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi./ Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii,[…]” (Din poezia „Cârmacii”, de Alexandru Vlahuţă).

Satanicii stăpâni ai României nu numai că sunt total indiferenți de faptul că am ajuns să nu prea mai avem nimic al nostru în această ţară, nici material și nici spiritual, că ţara noastră nici nu prea mai pare românească, dar sunt pe cale să ne distrugă chiar și puținul care a mai rămas din frumoasele și din tradiționalele noastre colinde și cântece specifice Sfintelor Sărbători. 

Şi asta e destul pentru românul adevărat ca să înceapă să plângă; dacă mai poate!?.