Filmarea de la botezul din Suceava, despre care media sistemului afirmă fără nici o bază că a provocat decesul unui bebeluș „înecat în cristelniță”. Filmarea și ancheta „ActiveNews” dovedesc fără putință de tăgadă că acuzațiile cu privirea la vinovăția preotului, ba chiar și a Bisericii naționale sunt complet false (filmul evenimentului poate fi vizionat accesând linkul din nota de subsol [1]).

Toate televiziunile și gurile de foc ale media electronice care aparțin „sistemului” au găsit în incidentul tragic petrecut cu bebelușul de la Suceava subiectul potrivit de a îngropa în planul doi-trei spre dispariție gravitatea tragediei de la Matei Balș soldate, până acum, cu decesul a opt pacienți. Români arși de vii sau afectați de fumul incendiului de care, oricum ai lua-o, este vinovat exact „sistemul”, prin reprezentanții săi, Streinu-Cercel, Arafat și Voiculescu, cu tartorul schior deasupra lor.

Un copilaș născut prematur a decedat în cursul dimineții de luni, la peste 12 ore după ce a fost botezat conform ritualului milenar, în Biserica „Sf. Constantin și Elena” din Suceava. Rezultatul: Televiziunele titrează în bandă „Tragedie la botez, bebeluș înecat în cristelniță” (asta deși tregerea lui la Domnul a fost peste 12 ore) și tot felul de fătuci dau lecții Bisericii despre cum ar trebui schimbată taina botezului. Nimeni, în toată presa, nu a pus sub semnul întrebării acest titlu, pentru a-și face simpla datorie de a informa corect opinia publică din mai multe surse, ci a preferat să preia de la presa locală afirmații lipsite de logică, cum ar fi aceea că bebelușul ar fi înghițit 110 ml de apă din cristelniță regăsiți în... plămâni (!). Pe ce lume trăim, ca în baza unei asemenea enormități să se croșeteze „știri” în buclă, pe principiul copy-paste, chiar de către presa deontoloagă care, chipurile, luptă cu fake-news-ul. Lupta cu fake-news-ul se oprește, după cum vedem, la porțile oricărei biserici. De acolo înainte mai rămâne doar lupta contra Bisericii. Ca și în cazul de față.

Momentul ne e scapat de speculat de către agitatorii profesioniști ai Soros, care pe loc - înainte chiar de a se finaliza ancheta - o pun de o petiție: „Biserica Ortodoxă Română trebuie să modifice ritualul botezului prin scufundarea pruncului în cristelniță”, spun tovarășii „comunității « Declic »”. Știrea vine de la „Mediafax” care afirmă, de asemenea, că „un copil a murit în urma scufundării în cristelniță, în timpul botezului”[2]. Treaba e clară: toată lumea știe când se moare în urma botezului dar nimeni nu știe când se moare din cauza vaccinului.

Până și reprezentanții Bisericii, din păcate, se grăbesc cu declarații neavenite prin care, dintr-o eternă poziție defensivă de care trebuie să se dezbare, aduc atingere declarativ canoanele apostolice. În Molitfelnic (în toate edițiile Molitfelnicului în toate Bisericile Ortodoxe!) se află Canonul 50 Apostolic: „Dacă un episcop sau un preot nu ar săvârși trei afundări (τρία βαπτίσματα) ci numai o afundare... să se caterisească”. Dacă nu se poate altfel, în situații excepționale, cum a fost cea a lui Nicolae Steinhardt, care a fost botezat în temniță de Părintele Mina Dobzeu cu apa din gamelă, sau a altor bebeluși ale unor deținute politic botezați în închisorile comuniste, da, se poate face prin turnare. Dar acestea sunt situații excepționale. Se poate, așadar, dar dacă este un caz cu totul special. Nu are rost să invocăm aceste excepții ca reguli, într-un astfel de moment, dând apă la moară soroșiștilor, înainte de a se finaliza ancheta.

La Suceava, după ce micuțul bea lapte, slujba continuă cu partea principală. Înainte de afundare, copilul plânge din nou. La afundare, părintele îi ține ambele mâini la cap împiedicând intrarea apei (ajutat de paraclisier care îi susține partea inferioară a corpului pentru dublă siguranță, posibil la cererea părinților). Ritualul milenar se face exact după cum a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu: „Această afundare durează două/trei secunde și presupune protejarea strictă a copilașului, al cărui spate și a cărui ceafă sunt sprijinite cu mâna dreaptă, gura și nasul fiind protejate atent de căușul mâinii stângi, în așa fel încât acesta să nu poată înghiți niciun strop de apă în secundele cât este afundat rapid de trei ori. Această scurtă afundare se face după ce oficiantul Tainei se asigură că pruncul a inspirat aer”., a transmis dl. Bănescu azi presei. Și exact așa s-a și întâmplat, după cum stă dovadă filmarea[4].

Este vorba de trei secunde. Mai precis 3,3 secunde. Cine de pe acest pământ ar putea în trei secunde de afundare să înghită 110 ml de lichid, mai ales când mâna Părintelui protejează căile respiratorii ale copilului? Tot după cum stă dovadă filmarea (din care, din rațiuni de decență am reprodus doar fragmentul semnificativ), copilul plânge înainte de afundări și plânge din nou după afundări, ceea ce demonstrează că avea toate funcțiile vitale. Afundările sunt foarte rapide (se vede pe filmare). Preotul are o experiență de peste 12 ani de slujire, având destul de multe botezuri pe an (este o parohie nouă la care vin multe familii tinere).

După afundări, în rânduiala slujbei, urmează o rugăciune de câteva minute și apoi Taina Mirungerii. Pentru aceasta copilul a fost plasat pe o măsuță din imediata apropiere. Nașul sesizează că pruncul „s-a muiat” și îi atrage atenția părintelui. Acesta realizează destul de repede că pruncul „nu e bine”, apoi sesizează că îi curge puțin sânge și cere să fie apelat serviciul 112. Între timp, fiind de față la botez, o persoană care lucrează la SMURD preia copilul de la părinte și începe manevre specifice (întoarcere cu fața în jos, compresiuni pe piept etc.). Din experiența sa, nu i s-a părut că pruncul se manifestă ca și cum s-ar fi înecat.

Ambulanța anunțată sosește destul de repede, în aproximativ 3 minute de la apel. Conform surselor noastre medicale, medicii de pe ambulanță au constatat „stop respirator” dar au confirmat că „după ventilație a început încet-încet să respire și l-am intubat”. Potrivit surselor noastre „s-a aspirat pe sonda de intubație un lichid aerat, rozaliu”. Copilul este adus la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou”. Aici face stop cardio-respirator. Este resuscitat și aspirat din nou. Pus pe aparate, „se colorează” adică indică o revenire. Seara era „mai bine”, dar plămânii se pare că sunt cei care nu au mai putut funcționa. Urmează o înrăutățire a situației și nu mai poate lupta în jur de ora 01.30, practic la aproximativ 12 ore de la momentul Botezului. Alte surse spitalicești indică ora decesului chiar mai târziu, în jurul orele 5 dimineața.

Primele concluzii: Afundările au fost făcute cât se poate de corect. Dar avem un caz de copil născut prematur, cu mari probleme de sănătate încă din timpul în care se afla în pântecele mamei. Conform surselor noastre, diagnosticul pus de medic la data la care s-a decis cezariana, din cauza faptului că pruncul nu mai creștea, a fost infarct placentar.

„Fulgerul pe cer senin”

Nou născutul e ca „fulgerul pe cer senin”, așa se poate descrie acest caz, potrivit unuia dintre specialiștii consultați. De subliniat, copilul, practic, de abia acum la botez avea vârsta la care ar fi trebuit să se nască. Se pun întrebările de specialitate la care se dau și posibile răspunsuri, după cum urmează:

- Medicii vorbesc de aproximativ 100-110 ml de lichid aspirat. Acest volum de lichid ar fi trebuit sa fie într-un organ cavitar - exemplu stomac. În înec se produce o asfixie (lipsă de oxigen) prin obstrucția căilor aeriene și se poate realiza printr-o cantitate mică de lichid. Oare este posibil să fi înghițit în câteva fracțiuni de secundă o jumătate de pahar de apă? Poate un om matur să facă lucrul acesta? Răspunsul este NU!

Oare nu cumva e posibil ca el să fi avut acest lichid de mai înainte în plămâni? Dacă luăm în considerare această situație, atunci pacientul se afla într-un șoc care poate avea mai multe cauze ce trebuie excluse prin anamneză, istoric de internare în maternitate, istoric evoluție post-externare, istoric din ziua respectivă, istoric analize de laborator înainte și după incident, respectiv:

Concluzia: Din filmarea integrală a botezului dar și conform martorilor prezenți se constată că pruncul a plâns înainte și după afundări - nu și-a pierdut semnele vitale din cauza botezului. Tot „fulgerul pe cer senin” descris mai sus a putut conduce la deteriorarea rapidă a funcțiilor sale, după ce a intrat în rândul creștinilor, pentru a putea merge la Ceruri. Lichidul rozaliu descris de medicul de ambulanță nu putea proveni din cristelniță (să amintim și laptele băut) și cu atât mai mult nu putea fi înghițit în cele 3,3 secunde ale afundărilor. Orice altă afirmație este falsă, atâta timp cât există dovada contrarie.

Sperăm ca datele noastre să fie de folos rezultatelor celor două anchete și, cu siguranță, Adevărului. Dumnezeu să-l aibă cu îngerii Săi pe micuț!

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a oferit azi (1 februarie 2021 - n.r.) presei următorul comunicat pe care îl publicăm integral: „Am primit cu multă durere și tristețe în suflet vestea despre pruncul Iustin, de doar șase săptămâni, care a plecat mult prea devreme la Cer, să se alăture îngerilor, în dimineața zilei de 1 februarie 2021. Ziua care ar fi trebuit să fie una a bucuriei, a îmbrăcării pruncului Iustin în « haină luminoasă », s-a preschimbat într-o zi a suferinței pentru părinții, nașii, familia și comunitatea sa, care i-au așteptat cu nerăbdare venirea în lume. În acest moment de tulburare pentru toți cei ce în loc de haine de sărbătoare vor îmbrăca haine cernite, inclusiv pentru preotul slujitor, ne este greu să înțelegem de ce Dumnezeu a îngăduit această încercare grea. În tratatul său « Despre copiii care mor timpuriu », Sfântul Grigorie de Nyssa oferă mai multe răspunsuri, subliniind că orice făptură creată vine de la Dumnezeu, Care se îngrijește de existența acesteia, fie ea mai lungă sau mai scurtă. Iar dacă îngăduie curmarea unei vieți înainte de vreme, după mintea omenească, este pentru că, în preștiința Sa, Dumnezeu nu vrea să îl priveze pe prunc de vreuna din binecuvântările Sale, știut fiind faptul că omul este înzestrat cu multe daruri, pe care are însă libertatea să le folosească precum consideră.

Nu există cuvânt și nici faptă care să șteargă lacrimile și să aline acum inimile frânte ale părinților și rudelor, însă le suntem alături în acest moment deosebit de greu și ne rugăm cu stăruință Mult Milostivului Dumnezeu să îi întărească, să îi mângâie și să tămăduiască această rană, împreună cu pruncul Iustin, care de acum îi va veghea din preajma tronului Părintelui ceresc.

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a luat deja legătura cu preotul slujitor și cu cei prezenți, pentru a stabili circumstanțele în care s-a petrecut această tragedie și a decide măsurile necesare.

Dincolo de acestea, înălțăm rugăciune smerită către Dumnezeu, Care ne-a certat prin această întâmplare, pentru a ne lumina mintea și a îndrepta viața noastră, rostind împreună cu Apostolul: „O, adâncul bogăției și al înțelepciunii și al științei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecățile Lui și cât sunt de nepătrunse căile Lui! Căci cine a cunoscut gândul Domnului sau cine a fost sfetnicul Lui?” (Romani 11, 33-34)”, se arată în comunicatul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților[6].

Amin! [7]