Miru m-ar fi certat dacă nu aș fi scris despre această nouă măgărie prezidențială. Fără a fi lipit de o latură politică sau alta, nu suporta mitocănia, prostia, neam-prostia, trădarea și anti-românismul indiferent din ce direcție se manifestau.  Pe Iohannis l-a caracterizat ca fiind cel mai anti-român președinte postdecembrist și chiar cel mai anti-român om politic pe care l-a cunoscut în viață. Așa cum spuneam, rar mi-a fost dat să rezonez cu cineva așa de mult cum am rezonat cu Miru. În mod cert va fi de acum încolo reprezentantul meu în lumea de dincolo, pentru că nu ne-am contrazis pe absolut nici o idee  socio-politică. Sunt convins că și acolo unde este va distribui articolele mele printre sfinți. Este în stare.  Scriu acest articol mânat de spiritul lui, știind că îl roade, acolo unde este.

Pasul unu

După cum se știe, pe data de 9 Mai la Sibiu va avea loc Summitul Consiliului European iar presa din România dezbate prin toate canalele faptul că Viorica Dăncilă, premierul României nu este invitată. Partea pro-P.S.D. îl atacă pe Iohannis că nu o invită, fără a preciza însă că nu Iohannis face cărțile, deși el este reprezentantul țării gazdă și -coincidență stranie - fost reprezentant al orașului gazdă. Oficial Iohannis nu are nici o atribuțiune în ceea ce privește invitarea unuia sau altuia, lucrurile sunt clare, membrii Consiliului European sunt reprezentanții oficiali ai țărilor membre U.E., iar la noi reprezentant constituțional  este Iohannis. Mai fac parte din acest Organism, Președintele Consiliului European, care este Donald Tusk și președintele Comisiei Europene care este beţivul Junker. Viorica Dăncilă nu poate participa ca prim ministru al României pentru că s-ar încălca cutuma, iar ca președinte în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene, nu poate participa decât dacă pe ordinea de zi este un subiect care cere prezența sa acolo. Ar putea fi invitată așa din curtoazie în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene? Doar dacă s-a mai întâmplat în alte dăți sau dacă există motive temeinice iar ordinea de zi dezbate subiecte la care doar ea poate răspunde.  Culmea, nimeni nu discută despre această ordine de zi, dar toată lumea discută despre prezența sau absența ei acolo.  

Înainte de a comenta pe această temă să vedem cine este Consiliul European (a nu se confunda cu Consiliul Uniunii Europene care este altă Mărie cu altă pălărie).  Conform Wikipedia, Consiliul European este una dintre cele 7 instituții oficiale ale Uniunii și se prezintă sub formă de summituri (de obicei, trimestriale), prezidate de un președinte permanent. Consiliul stabilește orientarea generală și prioritățile politice ale U.E., dar nu adoptă acte legislative. Tratează chestiuni complexe și sensibile care nu pot fi soluționate la niveluri mai joase de cooperare interguvernamentală. Definește politica externă și de securitate comună a U.E., ținând cont de interesele strategice ale Uniunii și de implicațiile în domeniul apărării. Desemnează și numește candidați la anumite posturi de importanță majoră la nivelul U.E., cum ar fi B.C.E. și Comisia.

Consiliul European se reunește la convocarea președintelui său, care este ales chiar de către Consiliu pentru un mandat de doi ani și jumătate, ce poate fi reînnoit o singură dată. Președintele Consiliului European reprezintă Uniunea în relația cu lumea externă. De obicei Consiliul  se reunește de patru ori pe an, dar președintele poate convoca reuniuni suplimentare pentru a soluționa probleme urgente. Deciziile se iau în general prin consens, cu unanimitate sau cu majoritate calificată în unele cazuri. Numai șefii de stat sau de guvern pot vota. Deci, practic, având în vedere regulamentul de funcționare, premierul României nu poate participa la lucrările Consiliului European pentru că nu e membru. Scurt și cuprinzător.

Dacă președintele Uniunii invită, sau ordinea de zi cere, premierul României poate fi invitat la deschidere dar nu la lucrări, iar președintele Consiliului Uniunii Europene poate fi solicitat sau invitat, fără drept de vot.  Așadar cei care fac valuri pe acest subiect ori nu cunosc regulamentul, ori nu vor să țină cont de el.  Pe de altă parte, este cunoscută politica anti-P.S.D. anti-guvern și anti-România a președintelui Iohannis care a blocat, criticat, amânat, contestat, dărâmat orice proiect guvernamental sau inițiativă, bună sau rea, cu atât mai mult cu cât era mai bună, pentru că nu voia ca P.S.D.-ul să câștige capital politic. Iohannis a blocat orice proiect care ar fi făcut o viață mai bună românilor sau unei părți a românilor, tocmai pentru ca aceștia să nu fie mulțumiți de P.S.D., urmărind ca aceștia  să se lepede, până la alegeri, de P.S.D.

Pretinzând că luptă împotriva corupției a sprijinit de fapt  corupția din Justiție, din D.N.A. în special, cu reprezentanta ei cea mai înaltă, Codruța Kovesi, protejând portocalele deși existau dovezi irefutabile privind abuzurile și excesele prahovene, sau prin păstrarea în funcție a s(in)ecuristului Lazăr. Ura lui Iohannis față de români s-a manifestat și se manifestă permanent aproape fără disimulare. Nici nu poate și nici nu încearcă să și-o ascundă. Când vorbește și vrea să zâmbească românilor, reușește doar un rânjet şacalic, care nu poate păcăli pe nimeni. Zâmbetul său de satisfacție este de fapt un rânjet iar hienele îl pot declara președinte de onoare. Acest reprezentant al Grupului Etnic German (pe care F.D.G.R. l-a moștenit oficial prin decizie judecătorească pe vremea cât Iohannis îi era președinte) nu a făcut în toată cariera sa politică nimic pentru români, a lucrat în permanență pentru binele celor pe care îi reprezenta, fie că erau membrii ai F.D.G.R., ai Holzindustrie Schweighofer, sau nu știu cărei oneghe (așa am înțeles că se numesc acum sucursalele diferitelor agenții de informații, influență sau securitate străine) dirijate din afară. Aș vrea să cunosc și eu un gest pro-românesc făcut de Iohannis. Mă ajută cineva?

Ce legătură ar avea totuși Iohannis cu acest întâlnirea de la Sibiu? Cine spune nici unul, nu e departe de adevăr, pentru că el personal nu e în stare să influențeze nimic, să facă nimic, să producă nimic. El știe doar să arunce paltoane, să blocheze bugete, să amâne sau conteste legi, să declare că România nu este pregătită sau potrivită să preia președinția Consiliului Uniunii Europene… toate astea  spre „binele” românilor. El de fapt, dacă mă gândesc bine,  nu are nici un sentiment, este lipsit total de sentimente, este doar un executant. El, și când semnează o hârtie trebuie să întrebe unde să semneze sau dacă poate să semneze. Când S.T.S. va avea voie sau binevoi să decripteze și publice convorbirile sale telefonice, România va fi în șoc (dacă va mai exista în forma actuală). De aceea eu nu îl învinuiesc pentru faptul că Viorica nu este invitată la Summit, el nici nu poate și nici nu i s-a dat voie să aibă o părere privind acest subiect. Dar presa discută, discută pentru că atenția românilor trebuie îndreptată spre subiecte de can-can fără relevanță, fără soluții. Ceea ce se va discuta acolo și propunerile sau angajamentele lui  Iohannis, asta e important, dar nimeni nu vrea să știe pentru că astea trebuie să se facă auzite doar atunci când nu se va mai putea face nimic. Dormi române, dormi în pace, România praf se face !

Pasul doi

Același Iohannis a semnat un decret privind numirea doamnei Simina Tănăsescu la C.C.R. în locul „domnului Lăzăroiu” pe care aceeași doamnă a încercat să îl schimbe sau demită prin presiuni, când era consilier prezidențial. Datorită acestei încercări demascate a fost nevoită să își dea demisia din  funcția de consilier prezidențial, pentru a nu îl implica pe Iohannis în scandal. Iată ce comunicat a dat domnul președinte pe 20 iunie 2018: „În ultimele zile, în spațiul public au apărut speculații cu privire la eventuale presiuni exercitate asupra unui judecător al Curții Constituționale, ca urmare a unei discuții purtate de doamna Elena-Simina Tănăsescu cu domnul Petre Lăzăroiu. Administrația Prezidențială reiterează că nu au existat niciun fel de presiuni și sunt complet neadevărate acuzațiile aduse în acest sens. Având însă în vedere că este inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale, pentru a nu prejudicia instituția Președintelui României, doamna Elena-Simina Tănăsescu a înaintat astăzi, 20 iunie a.c., Președintelui Klaus Iohannis demisia din funcția de consilier prezidențial”

Prin această numire, Iohannis se autoincriminează, confirmând că ceea ce a încercat atunci doamna Tănăsescu a făcut la ordinul lui, iar acum a răsplătit-o. Cine vorbea de independența justiției și lupta anticorupției, că nu îmi amintesc?

Aranjament grafic - I.M.