Cu ocazia Înălțării la Cer a Domnului nostru Iisus Hristos, în toată România au avut loc slujbe, comemorări în cinstea eroilor Neamului Românesc, fiind marcată astfel, Ziua Eroilor. În ziua de 4 iunie, Harrach Peter, președintele executiv al K.D.N.P., a efectuat o vizită la Cimitirul Internațional de la Valea Uzului iar pe 5 iunie, cimitirul s-a deschis și pentru Semjen Zsolt, Vicepremierul Ungariei și lider al partidului K.D.N.P., partid aflat la guvernare alături de FIDESZ-ul lui Victor Orban. Tot pe 4 iunie Consiliul Județean Harghita (instituţie românească, da?) condusă de U.D.M.R.-istul Borboly Csaba, a introdus un program de vizitare la disputatul cimitir internațional de la Valea Uzului. Adică tu, maghiarule plătit din banii statului român îmi pui program de vizitare doar duminica între orele 16.00-17.00, iar politicienii maghiari vin aici ca la ei acasă? Măi să fie!

Știți foarte bine că în Ziua Înălţării Mântuitorului şi a Eroilor Neamului Roânesc circa o mie de maghiari (majoritatea politicieni, instigatori) au format un lanț uman în fața porții cimitirului pentru a nu permite valahului, care aștepta cu coliva în soare, să intre pentru a-și plânge morții și a se ruga la căpătâiul lor.

Vreau doar să spun că aceste bătăi de joc la adresa românilor, au continuat cu cerbicie după 1990 datorită, în special politicianului român, care a luat în cârdășie U.D.M.R.-ul pentru a-și completa numărul de voturi şi obţinerea majorităţii în Parlament. Toți politicienii români, de dreapta, centru sau stânga sunt vinovați de escaladarea violențelor verbale, fizice de umilințele la care este supus românul, în bătătura lui. Maghiarii fac spume la gură, turbează când le reamintim de Tratatul de la Trianon și de opinca românească pusă să fluture pe parlamentul budapestan.

Vă reamintim că la 4 iunie 1920 la Palatul Trianon de la Versailles, a fost semnat tratatul care consfinţea recunoaşterea, de către marile puteri, a Unirii Transilvaniei și a unei părți a Banatului cu România, un lucru împlinit deja prin actul Unirii de la 1 decembrie 1918, dar care nu fusese recunoscut de către Ungaria. Tratatul, cu o semnificaţie aparte pentru istoria ţării noastre, a fost semnat de către 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat  - Ungaria - cu vecinii săi - Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (mai târziu, în 1929, devenit Iugoslavia), Austria, Cehoslovacia şi România, a consfințit existența unui stat maghiar independent - un ideal încă din vremea Revoluţiei din 1848 - dar nu în frontierele pe care aceştia le doreau. Tocmai de aceea, Tratatul de la Trianon avea să devină, în mentalul colectiv extremist ungar, drept o catastrofă pentru naţiunea maghiară şi este, an de an în jurul datei de 4 iunie, prilej de nostalgii pentru poporul vecin. În fapt, la 4 iunie, Ungaria marchează, an de an, „Ziua Coeziunii Naționale”.

Dacă maghiarii au uitat că Armata Română a alungat armata lui Bela Khun scăpându-i de bolşevism, sigur nu au uitat de opinca pusă de sergentul român Iordan pe cupola Parlamentului de la Budapesta !

Reamintim politicianului român, vinovat și trădător de Neam şi Ţară că atunci când este votat și investit să apere Constituția şi ființa neamului, să se gândească la România ca la ceva sfânt, nu ca la o cumetrie în care inviți dușmanul să-ți strice petrecerea.

Iar noi, valahii, românii trebuie să continuăm să fim ce-am fost și mai mult decât atât… cinstitori ai ortodoxismului, ai înaintașilor și ai păcii[1].

Aranjament grafic - I.M.

----------------------------------------------------