Transporturi organizate în secret, pe timp de noapte (deși, sau tocmai pentru că, Ordonanțele Militare interzic deplasările între orele 22.00 și 06.00), undă verde prin punctele de control de pe traseu, colaborare între autoritățile civile, poliție, jandarmerie și armată… Aproape sigur, serviciile secrete - interne și externe - s-au implicat și ele pentru „acoperirea” operațiunii. Fără această colaborare între toate organele statului, tipică operațiunilor speciale, „Der Spargel” ar fi fost imposibilă. Ceva ar fi răsuflat. Existau suficiente puncte vulnerabile, care riscau să cedeze în lipsa protecției informative.

Iată câteva dintre aceste verigi slabe:
- anunțurile de căutare a forței de muncă pentru Germania de pe rețelele specializate ar fi trebuit reperate și raportate de serviciile secrete;
- fireasca rivalitate politică dintre primarul pesedist și viceprimarul liberal din Pătrăuți ar fi trebuit să ducă la divulgarea de către cel de-al doilea a ilegalității celui dintâi, de frica unei complicități penale. Este evident, însă, că cineva i-a ordonat să tacă, promițându-i protecție;
- implicarea unui număr uriaș în operațiune – muncitorii, rudele acestora, vecinii, șoferii, membrii filtrelor, șefii lor, autoritățile locale;
– rivalitatea tradițională dintre organizațiile participante: armată, poliție, servicii, civili.
- nemulțumirea creată de implicarea unei firme germane de racolare a forței de muncă pe „teritoriul” firmelor românești de profil.

Toate aceste vulnerabilități trebuiau acoperite, orice fisură apărută trebuia „vulcanizată” imediat, înainte de a răsufla prea mult. O prostie a făcut însă ca toată această uriașă operațiune să se fâsâie lamentabil. O meteahnă tipic românească pe care Creierul - aflat probabil la Berlin - nu a putut-o anticipa: îmbulzeala de la aeroport. Bulucul gălăgios de oameni și papornițe a atras atenția, iar imaginile haloimăsului de la Cluj au devenit virale în mai puțin de o oră.

Că totul a fost o operațiune specială, o arată apariția imediată a „măturătorilor”, scoși la înaintare pentru a minimiza daunele și a deturna atenția. Astfel, o parte a presei și a trolilor de pe rețelele de socializare a încercat să „inventeze” subiecte care să „concureze” interesul față de „Operațiunea Sparanghelul, pe care au eludat-o complet. O altă parte a încercat să deturneze atenția de la miezul chestiunii, propunând teme false precum: „E dreptul oamenilor să meargă să muncească în străinătate” - „E bine că ăia care ne-au adus infecția în țară pleacă înapoi” – „E bine că ne mai rărim, scade riscul de infectare” etc. etc.

„Der Spargel” (Sparanghelul) are toate caracteristicile unei operațiuni speciale.

Și, totuși, de ce a fost nevoie de o operațiune specială, cu riscurile inerente? Doar nu era vorba de trafic de droguri sau de arme… Dimpotrivă, așa cum a anunțat agenția germană Deutsche Presse-Agentur (D.P.A.), există un acord încheiat între guvernele de la București și Bonn pentru trimiterea a 90.000 de muncitori sezonieri în Germania. Mai mult, pe 26 martie, o declarație a celor 27 de lideri de țări participanți la Consiliul European, arăta: „Vom aborda de urgență, cu asistență din partea Comisiei, problemele restante referitoare la […] lucrătorii transfrontalieri și sezonieri care trebuie să aibă posibilitatea de a-și continua activitățile esențiale”. Și atunci, de ce o operațiune specială pentru o activitate reglementată printr-un acord guvernamental și desfășurată într-un cadru trasat de U.E.?

Reținem această întrebare cheie; vom reveni la ea, după un mic ocol prin lumea medicinei și a autorităților sanitare.
- Marți, 7 aprilie, dr. Deborah Birx, coordonatoarea Grupului de Combatere a Epidemiei din Statele Unite, a făcut în cadrul briefingului zilnic de la Casa Albă, o declarație șocantă: „Dacă cineva cu Covid-19 moare, îl socotim ca mort DE Covid-19”.
- Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergologie și Boli Infecțioase și figură importantă a Grupului, a întărit, râzând: „Nu îmi imaginez că este internat cineva cu coronavirus la o unitate de terapie intensivă, având și o suferință cardiacă mai veche și, dacă moare, o să declare cineva drept cauză a morții un atac cardiac”. Întrebat de un ziarist dacă acest lucru nu înseamnă „falsificarea” numărului de morți din cauza Coronavirusului, Fauci a spus că în timpul „crizelor sanitare” abundă „teoriile conspirației”.

„Fox News” care a reprodus cele două declarații halucinante, a prezentat și o recomandare a Centers of Disease Control and Prevention (C.D.C.), principalul institut de sănătate publică din Statele Unite, făcută în aprilie 2020, cu privire la cauzele deceselor în perioada epidemiei: „În cazurile în care nu poate fi stabilit un diagnostic clar de COVID-19, dar acesta este bănuit sau probabil (ex: circumstanțele sunt convingătoare într-un grad de certitudine rezonabil), atunci este acceptabil să menționezi Covid-19 pe un certificat de deces ca « probabil » sau « presupus »”.

Invitat în cadrul emisiunii de la „Fox News”, doctorul Scott Jensen, a comentat că ghidul C.D.C. privind certificatul de deces le cere medicilor „precizie” și „exactitate”. În mod straniu, însă, a observat el, directivele generale nu se mai aplică la Coronavirus. Dr. Jensen este și membru al Senatului statului Minnesota din partea Partidului Republican, așa că nu poate fi bănuit de un parti-pris împotriva lui Trump[1].
Aranjament grafic - I.M.

------------------------------------------------