„Obiectivul nostru esențial este să reformăm justiția franceză într-o direcție foarte specifică: apărarea victimelor trecute și viitoare”.
Un think-tank și o asociație apolitică pentru ajutorarea victimelor insecurității, Institutul pentru Justiție (I.P.J.) s-a trezit în centrul atenției și a criticilor mass-media, organizând un miting pe 20 octombrie în omagiu adus victimelor acestui flagel, inclusiv micuței Lola, ucisă cu brutalitate pe 14 octombrie. în aceeași lună de către o femeie de naționalitate algeriană sub influența unui OQTF. În acest „interviu esențial“, Pierre-Marie Sève, directorul și purtătorul de cuvânt al acestuia, revine la microfonul lui Laurence Beneux despre „manevrele politice” împotriva IPJ și despre tratarea mediatică a mitingului organizat de organizație. Pe lângă o explorare a genezei stării actuale a justiției franceze, juristul abordează și plângerea IPJ împotriva statului pentru „inacțiunea securității” și recomandă câteva măsuri care să avertizeze viitoarele victime de efectele secundare ale „laxității judiciare”. ”. Un „simbol al securității extremei drepte”, „o asociație apropiată extremei drepte”, „o asociație mobilizată împotriva unei presupuse laxe a justiției”…, așa au fost descrierile date luna trecută de majoritatea presei despre această organizație alcătuită. a cetățenilor, victimelor și experților (judecători, avocați, forțele de ordine). Un câmp lexical stigmatizator care pune întrebări. „Le Monde, TF1, BFMTV… Le-am explicat că nu suntem supuși niciunui partid, dar nu au spus acest lucru în articolele lor”, deplânge domnul Sève pe platoul nostru. Potrivit acestuia, obiectivul jurnaliştilor aflaţi în mare parte în stânga a fost să „sperii” şi să înăbuşe discuţiile de fond.
Pe acuzația de recuperare politică a uciderii Lolei
Organizată și finanțată de IPJ, această adunare civică și apolitică pentru victimele insecurității, în cadrul căreia nicio personalitate politică nu a luat cuvântul - doar victimele și experții erau autorizați să facă acest lucru - era planificată de la sfârșitul lunii septembrie: nu a fost așadar. organizată special ca răspuns la asasinarea elevei de 12 ani, a reamintit organizația într-un comunicat de presă. „Nu a putut fi recuperat politic, din moment ce niciun politician nu a vorbit și am vorbit doar despre subiecte obiectiv serioase, emoționante și emoționante: suferința victimelor care ar dori să fie auzite”, adaugă directorul acesteia la microfon. Ocazie pentru el de a zădărnici alegerea presei de a-și concentra mai mult reflectarea mitingului pe cele câteva derapaje care au avut loc după demonstrație: „Niște imagini pe care le-am văzut pe canalele de știri, nici măcar nu le-am avut vizualizări. Era o mulțime de departe, la celălalt capăt al pieței. Deci, da, am văzut oameni cântând, dar a fost după miting și erau vreo treizeci dintre cei trei până la patru mii de oameni din acea seară”, spune domnul Sève. „Acest miting a speriat o mulțime de oameni, așa că acești oameni au sărit pe el, chiar dacă a însemnat răsucirea realității, ascunderea anumitor fapte și evidențierea, prin răsucirea lor, a faptelor existente pentru a o discredita și a se asigura că această [adunare] nu va fi un succes ”, analizează el. Și să regret: „Cu zgomotul pe care îl facem în anumite media, [vocile] victimelor au fo
Pe acuzația de apropiere de Eric Zemmour
Purtătorul de cuvânt al IPJ mai dorește să nege oficial ideea că asociația este „apropiată de Eric Zemmour”, acuzație făcută de mai multe ziare. „Eric Zemmour și partidul său au abordat Institutul pentru Justiție în timpul campaniei, într-o manieră profesionistă, iar noi i-am răspuns, așa cum am fi făcut pentru orice altă parte”, a spus avocatul în comunicatul său de presă, care continuă: „Ultimul anul, l-am primit în biroul meu pe Olivier Marleix, acum șef al grupului LR în Adunarea Națională, pentru că scria programul LR. […] Am cunoscut cabinetul lui Marlène Schiappa (En Marche), când era ministru, căreia i-am explicat toate recomandările noastre. În 2012, Institutul pentru Justiție a lucrat direct la scrierea programului lui Nicolas Sarkozy. În 2017, Institutul pentru Justiție a organizat marea dezbatere Justiție a primarelor LR. „Dar nimeni nu ne-a acuzat că suntem „apropiați” de aceste partide”, a spus el. Ce zici de „mentiunea specială pe primul loc în clasament” acordată la sfârșitul lunii martie de IPJ programului politic al Recuceririi! în tabelul său comparativ al programelor candidaţilor la preşedinţie? În clasament, Eric Zemmour este pe primul loc pentru că programul său a cuprins 13 dintre măsurile recomandate de institut, apoi a venit Marine le Pen, care a integrat 11, apoi Nicolas Dupont-Aignan, care a avut nouă, și în final Valérie Pécresse (opt). „Am făcut ca acest obiectiv să conteze. Am fost învinovățiți pentru asta. Ascultă: dacă adevărul poate fi un reproș, suntem mândri de el și suntem gata să luăm alte reproșuri dacă este să luptăm pentru lucruri la fel de demne și nobile precum apărarea victimelor ”, îi asigură domnul Sap lui Laurence Beneux.
Justiție laxistă?
81% dintre francezi cred că justiția franceză este prea laxă: aceasta este observația amară împărtășită în stânga și în dreapta, relevată de un studiu al Institutului CSA pentru Institutul pentru Justiție, publicat la începutul lunii octombrie și citat de Pierre-Marie Sap în acest interviu. Potrivit acestuia, trei probleme principale, care se suprapun, explică eșecurile actuale ale sistemului judiciar. În primul rând, o lipsă de resurse care are ca rezultat în special lipsa locurilor de închisoare și, în consecință, imposibilitatea materială a judecătorilor de a pronunța anumite sentințe. „Este clar că niciun guvern nu a abordat această problemă a locurilor de închisoare […] Macron a promis 15.000 de locuri de închisoare în primul său termen de cinci ani. Până la urmă au fost 2.000”, își amintește purtătorul de cuvânt al IPJ. A doua problemă: creșterea criminalității în Franța, observată statistic, care crește presiunea asupra lanțului infracțional francez. Din 1988, subliniază think tank-ul, numărul atacurilor a fost înmulțit cu 7: conform cifrelor Ministerului de Interne, din 40.000 de acte de violență fizică comise în 1988, în 2021, sunt 291.760. În al treilea rând, „o problemă de ideologie”: „Încă din anii ’70, sindicatul magistraților, centrul extremei stângi judiciare franceze, a decis să lupte pentru mai puține închisori și mai multe reintegriri”, explică juristul: o „ideologie decalată. cu realitatea” rezultată din curentul noii apărări sociale, o doctrină penală franceză care a fost emulată în Occident, precum „teoria franceză” (teoriile deconstrucționiste care vor preceda curentul wokist). „Această ideologie are o vechime în urmă: a câștigat multă putere în anii 1980 sub François Mitterrand”, relatează domnul Sève.
I.P.J. depune plângere împotriva statului
Dreptul la securitate fiind un drept fundamental garantat de articolul 2 din Declarația Drepturilor Omului și al Cetățeanului din 1789, Institutul pentru Justiție, printre diversele sale acțiuni, a formulat și un recurs la tribunalul administrativ din Paris împotriva francezilor. Stat pentru „inacțiune de securitate”. O acțiune în justiție susținută de o petiție postată pe site-ul său web. Potrivit asociației, „lipsa locurilor de închisoare, slăbiciunea mijloacelor Justiției, încurajarea unei Justiții ideologizate sunt toate rădăcinile insecurității, care rămân totuși abandonate de Stat”. De asemenea, susține Pierre-Marie Sève, „dacă statul este condamnat pentru inacțiune în materie de securitate, ar fi simbolic foarte puternic și ar împinge guvernul și parlamentarii să se ocupe cu adevărat de problema insecurității, ceea ce fac. foarte puțin timp de câteva decenii[1].
Versiunea originală în limba franceză
« Notre but essentiel est de réformer la justice française dans un sens bien précis : la défense des victimes passées et futures ». Think tank et association apolitique d’aide aux victimes de l’insécurité, l’Institut pour la justice s’est retrouvé sous le feu des projecteurs et des critiques médiatiques en organisant le 20 octobre un rassemblement en hommage aux victimes de ce fléau, dont la petite Lola, sauvagement assassinée le 14 du même mois par une femme de nationalité algérienne sous le coup d'une OQTF. Dans cet “Entretien essentiel“, Pierre-Marie Sève, son directeur et porte-parole, revient au micro de Laurence Beneux sur les « manœuvres politiciennes » contre l’IPJ et le traitement médiatique du rassemblement organisé par l’organisme. Outre une exploration de la genèse de l’état actuel de la justice française, le juriste aborde également la plainte de l’IPJ contre l'État pour « inaction sécuritaire » et préconise quelques mesures qui préviendraient de futures victimes des effets secondaires du « laxisme judiciaire ».
Un « symbole de l’extrême droite sécuritaire », « une association proche de l’extrême droite », « une association mobilisée contre un supposé laxisme de la justice »…, telles étaient les descriptions données le mois dernier par la plupart des médias sur cette organisation composée de citoyens, de victimes et d’experts (magistrats, avocats, forces de l’ordre). Un champ lexical stigmatisant qui interroge. « Le Monde, TF1, BFMTV… Je leur ai expliqué que nous n’étions pas inféodés à un quelconque parti, mais ils ne l’ont pas dit dans leurs articles », déplore sur notre plateau M. Sève. Selon lui, l’objectif des journalistes largement situés à gauche était de « faire peur » et d’étouffer une discussion de fond.
Sur l’accusation de récupération politique du meurtre de Lola
Organisé et financé par l’IPJ, ce rassemblement citoyen et apolitique pour les victimes de l’insécurité, au cours duquel aucune personnalité politique n’a pris la parole – seuls victimes et experts y étaient autorisés - était prévu depuis la fin du mois de septembre : il n’était donc pas spécifiquement organisé en réaction à l’assassinat de la collégienne de 12 ans, a rappelé l’organisation dans un communiqué. « Ça ne pouvait pas être récupéré politiquement, puisqu’aucun politique ne s’est exprimé et que nous n’avons parlé que de sujets objectivement graves, touchants et émouvants : la détresse des victimes qui aimeraient être entendues », renchérit son directeur à notre micro.
L’occasion pour lui d'étriller le choix des médias de davantage focaliser leur couverture du rassemblement sur les quelques dérapages survenus après la manifestation : « Certaines images qu’on a vues sur les chaines d’info, même nous on ne les a pas vues. Il y a eu un attroupement de loin, à l’autre bout de la place. Donc, oui, on a vu des gens chanter, mais c’était après le rassemblement et ils étaient une trentaine sur les trois à quatre mille personnes qu’il y avait ce soir-là », tient à faire savoir M. Sève. « Ce rassemblement a fait peur à beaucoup de gens, donc ces gens se sont jetés dessus, quitte à tordre la réalité, à cacher certains faits et à mettre en avant, en les tordant, des faits existants pour le décrédibiliser et faire en sorte que ce [rassemblement] ne soit pas un succès », analyse-t-il. Et de regretter : « Avec le tapage qu’on fait certains médias, [les voix des] victimes ont encore une fois été tues et réduites au silence. »
Sur l’accusation de proximité avec Eric Zemmour
Le porte-parole de l'IPJ souhaite aussi démentir formellement l’idée selon laquelle l’association serait « proche d’Eric Zemmour », une accusation formulée par plusieurs journaux. « Éric Zemmour et son parti ont sollicité l'Institut pour la justice pendant la campagne, de manière professionnelle, et nous y avons répondu, comme nous l'aurions fait pour tout autre parti », affirme dans son communiqué le juriste, qui poursuit : « L'année dernière, j'ai reçu dans mon bureau Olivier Marleix, aujourd'hui chef du groupe LR à l'Assemblée nationale, car il rédigeait le programme LR. […] J'ai rencontré le cabinet de Marlène Schiappa (En Marche), lorsqu'elle était ministre, à qui j'ai exposé toutes nos préconisations. En 2012, l'Institut pour la justice travaillait directement à l'écriture du programme de Nicolas Sarkozy. En 2017, l'Institut pour la justice organisait le grand débat Justice des primaires des LR ». « Mais personne ne nous a accusés d'être « proches » de ces partis », souligne-t-il.
Quid de la « mention spéciale de premier du classement » décernée fin mars par l’IPJ au programme politique de Reconquête! dans son tableau comparatif des programmes des candidats à la présidentielle ? Au classement, Eric Zemmour arrive en tête car son programme reprenait 13 des mesures préconisées par l’institut, puis venait Marine le Pen, qui en a intégré 11, ensuite Nicolas Dupont-Aignan, qui en comptait neuf, et enfin Valérie Pécresse (huit). « On a fait ce décompte objectif. Ça nous a été reprochés. Écoutez : si la vérité peut être un reproche, nous, on s’en enorgueillit et on est prêt à prendre d’autres reproches si c’est pour lutter pour des choses aussi dignes et nobles que la défense de victimes », assure M. Sève à Laurence Beneux.
Une justice laxiste ?
81% des Français estiment que la justice française est trop laxiste : c’est le constat amer partagé à gauche comme à droite révélé par une étude de l’Institut CSA pour l’Institut pour la justice parue début octobre et citée par Pierre-Marie Sève dans cette interview. Selon lui, trois problèmes principaux, qui se superposent, expliquent les défaillances actuelles du système judiciaire.
En premier lieu, un déficit de moyens qui se traduit notamment par un manque de places de prison et, par voie de conséquence, d’une impossibilité matérielle des juges à prononcer certaines condamnations. « Force est de constater qu’aucun gouvernement ne s’est emparé de ce problème des places de prison […] Macron avait promis 15 000 places de prison sur son premier quinquennat. Finalement, il y en a eu 2 000 », rappelle le porte-parole de l’IPJ.
Deuxième problème : la hausse de la criminalité en France, constatée statistiquement, qui augmente la pression sur la chaine pénale française. Depuis 1988, souligne le think tank, le nombre d’agressions a été multiplié par 7 : selon les chiffres du ministère de l’Intérieur, de 40 000 actes de violence physique commis en 1988, en 2021, on en recense 291 760.
Troisièmement, « un problème d’idéologie » : « Depuis les années 1970, le syndicat de la magistrature, haut lieu de l’extrême gauche judiciaire française, a décidé de se battre pour avoir moins de prisons et plus de réinsertions », explique le juriste : une « idéologie en décalage avec la réalité » issue du courant de la défense sociale nouvelle, une doctrine pénale française qui a fait des émules en Occident, à l’instar de la « French theory » (théories déconstructionnistes qui précéderont le courant wokiste). « Cette idéologie remonte à très loin : elle a gagné beaucoup en force dans les années 1980 sous François Mitterrand », rapporte M. Sève.
L’IPJ porte plainte contre l’État
Le droit à la sûreté étant un droit fondamental garanti par l'article 2 de la Déclaration des droits de l'Homme et du citoyen de 1789, l’Institut pour la justice, parmi ses différentes actions, a également déposé un recours au tribunal administratif de Paris contre l'État français pour « inaction sécuritaire ». Une action en justice appuyée par une petition mise en ligne sur son site Internet. Selon l'association, « le manque de places de prison, la faiblesse des moyens de la Justice, l'encouragement d'une Justice idéologisée sont autant de racines à l'insécurité, qui restent pourtant abandonnées par l'État ». Aussi, fait valoir Pierre-Marie Sève, « si l’État est condamné pour inaction sécuritaire, ce serait symboliquement très fort et cela pousserait le gouvernement et les parlementaires à vraiment se saisir de la question de l’insécurité, ce dont ils se saisissent assez peu depuis quelques décennies ».