Vă supunem astăzi atenția asupra un articol generos documentat al jurnalistului James Corbett care - departe de noi intenția de a vă alimenta cu o doză suplimentară de îngrijorare - merită să-i acordăm atenție. Fiecare este liber și responsabil pentru înformare, înțelegere, co9nștientizare și luarea unei decizii privind condițiile de supraviețuire în actualele și previzibilele împrejurări ale viitorului apropiat. (Redacția)

Știți că „Evenimentul 201” a fost doar unul dintre cele mai cunoscute dintr-o serie de „simulări” și de „scenarii” (incluzând „Clade X”, „Crimson ContagionLock Step” și „SPARKS”) care doar s-a întâmplat să planteze în mod omniscient frica de o epidemie de coronavirus globală în mințile clasei politice și manageriale? Și știți cum aceste „exerciții” (asemenea multiplelor exerciții militare  care s-au întâmplat să coincidă cu evenimentele catastrofice și catalizatoare din septembrie 2001) nu numai că au anticipat situația noastră actuală, dar, și mai important, au pus bazele răspunsului guvernamental global la „fraudemie” - crearea pașapoartelor de vaccinare, construirea rețelei de biosecuritate, suprimarea „infodemiei” de „dezinformare” online, etc. ?

Acum, cum ar fi să vă spun că în ultimii ani au avut loc un număr de simulări care arată la fel de clar în alb și negru care este planul strategic al globaliștilor pentru lumea post-„fraudemică” ? Ei bine, țineți-vă bine! Artizanii globali au creat o serie de simulări și exerciții militare pentru a simula răspunsul nostru la crizele pe care intenționează să le creeze în următoarea decadă. Și, oricât de serioase au fost toate simulările menționate mai sus, cele despre care urmează să vă vorbesc prevăd o viziune și mai întunecată a umanității în anii ce vor urma…

Jucătorii pregătesc scena

În noiembrie 2015, așa cum puteți afla din comunicatul de presă oficial de pe website-ul „Cargill” - „65 de politicieni, academicieni, oameni de afaceri și lideri de opinie s-au adunat la sediul Fundației Mondiale a Naturii din Washington D.C. pentru a simula cum ar răspunde lumea la o viitoare criză alimentară”. Pe parcursul a două zile, participanții la această simulare a unei crize de tip „reacție alimentară în lanț” au jucat rolul respondenților la un număr de crize convergente și concomitente în decada 2020, inclusiv:

- „două crize alimentare majore, cu prețuri apropiindu-se de pragul de 400% din media pe termen lung a produselor alimentare; o serie de evenimente climaterice extreme legate de schimbările de mediu;

- prăbușiri de guvern în Pakistan și Ucraina; foamete și crize de refugiați în Bangladesh, Myanmar, Ciad și Sudan.

Printre platitudinile corporatiste și vorbăria despre „cum să fim cu un pas înainte” pentru a „face lucrurile bine”, elementele-cheie din acest exercițiu al „Fundației pentru Protecția Naturii” sună cam așa: „Numai prin oprirea expansiunii agricole, creșterea producției agricole, eficientizarea crescândă a folosirii resurselor și reducerea risipei alimentare, vom reuși să asigurăm hrana de care avem nevoie, și în același timp să conservăm natura pentru generațiile viitoare”.

Vă las să meditați asupra implicațiilor acestei declarații, dar jocul - care, suntem asigurați, „a fost conceput pe parcursul mai multor luni, cu un maximum de realism” - a generat o serie de scenarii foarte specifice care par a fi pe cale să devină cruda realitate, cum ar fi „o creștere vertiginoasă a prețurilor, urmată de o iminentă criză alimentară mondială în 2022”, ceea ce i-a determinat pe factorii de decizie ai U.E. să impună o taxă pe carne. Dar stați să auziți semnificația: acest „joc” s-a terminat cu impunerea unei taxe globale pe carbon.

O da, globaliștii nu pot sta trei minute fără să-l invoce pe „bau-baul„ lor preferat – „Panica climaterică” -, pentru a impune un control mai strâns asupra umanității, și acest „exercițiu militar” nu a făcut altceva decât să demonstreze acest lucru. In acest caz John „Pizzagate” Podesta, în calitate de „Jucător principal și membru al echipei de control a jocului”, a ajutat la ghidarea haitei de popândăi globaliști - inclusiv reprezentanți ai unor instituții multilaterale precum Banca Mondială, Corporația Finaciară Internațională și Programul de mediu al Națiunilor Unite, dar și directori ai unor corporații industriale precum „Louis Dreyfus Commodities”, „MARS, Inc.” și „Thomson Reuters” - către concluzia prestabilită că singura modalitate de a-i împăca pe zeii climatici  este să se instituie o taxă globală.

Dacă toate acestea vă sună familiar, așa și este. De fapt, tot acest scenariu sordid cu „reacția alimentară în lanț” nu face decât să imite alte „simulări” și „scenarii” ale jet set-ului globalist, inclusiv raportul „Resetați masa” al „Fundației Rockefeller”, care cere consolidarea controlului globalist asupra distribuției alimentelor și „Campania « Golește-ți farfuria »”, care urmărește să aducă managementul tehnocrat al economiei în sufrageria fiecărui cetățean prin monitorizarea și pedepsirea „risipei alimentare”, și prin controlul mai strâns al proceselor de producție alimentară.

Toate aceste inițiative (și multe altele asemănătoare) merg în aceeași direcție: utilizarea crizelor percepute (fie reale, fie false, adevărate sau generate) pentru a „transforma” lanțul de aprovizionare global de la fermă la furculiță, eliminându-i pe micii fermieri în favoarea agrobusiness-urilor globale și tranziția către o lume în care singurele variante culinare vor fi OMG, insectele, „carnea” de laborator și alte mâncăruri Frankenstein-iene. Partea cea mai rea este că aceste „crize alimentare” imaginate prin „simulări” devin rapid realitate.

Simularea devine realitate

Așa cum dezvăluie „fermierul creștin din era glaciară” Westbrook în cel mai recent podcast al său[1], „simularea” „reacția alimentară în lanț” nu a reprezentat doar o viziune îndepărtată a unei posibile distopii viitoare. De fapt, dacă ați urmărit titlurile din ziare, pare din ce în ce mai mult a fi unul dintre acele „exerciții” globaliste se întâmplă și devin realitate. La vremea la care scriu acest articol, creșterea prețului la gazele naturale generează o penurie a îngrășămintelor cu azot[2], ceea ce antrenează la rândul său inflația prețurilor la produsele alimentare[3]   

Acest lucru a determinat Rusia să impună cote de export la îngrășăminte cu azot[4], ceea ce exacerbează problemele din sectorul agricol, deja zdruncinat de decizia Chinei din septembrie de a opri toate exporturile la fosfați[5],  un alt ingredient-cheie din categoria fertilizatorilor comerciali. Lovitura este resimțită deja de fermierii din toată lumea, iar Comisia de Agricultură și Reformă Agrară braziliană a semnalat această problemă[6] ca fiind o amenințare majoră la adresa securității alimentare, în vreme ce „Indian Air Force” ajută la livrarea transporturilor de fertilizatori[7]  în Sri Lanka.

Dar asta nu este totul. Poveștile de groază vin de la fermierii de pe tot globul, pe măsură ce lumea plonjează într-o serie de crize alimentare fără precedent. Secete istorice i-au lovit dur pe cultivatorii din California [8], în vreme ce întârzierea transporturilor de containere maritime[9] îi face pe fermieri să ajungă să se lupte să exporte chiar și puținul pe care au reușit să-l recolteze. În Canada, o restructurare a unuia dintre cei mai mari transportori feroviari i-a lăsat pe fermieri întrebându-se dacă vor mai avea cum să-și transporte cerealele anul acesta. Două cazuri de boala vacii nebune în Brazilia au determinat China să oprească importurile de carne braziliană, iar ca urmare, Brazilia a oprit parțial producția de carne de vită [10].

O nouă serie de amenințări virtuale de tip „steag fals” [11] asupra agrobusiness-ului american i-au lăsat pe senatorii americani în cumpănă cu privire la posibilele implicații asupra siguranței naționale [12] a acestor atacuri cibernetice. Da, odată ce piesele acestui puzzle sunt puse laolaltă, nu mai poate subzista nici un dubiu că intrăm într-o criză alimentară generată exact de tipul „reacție în lanț alimentară” „prezise” pentru perioada 2020-2030. Și situația e pe cale să se înrăutățească și mai mult.

Exact la timp (și exact atunci când jocul „reacției alimentare în lanț” anunțată, acum fermierilor li se cere să reducă emisiile de carbon[13] pentru a îndeplini obiectivul de „zero net” al globaliștilor (sau o fi oare vorba de un „zero absolut”[14]?) pentru Agenda 2030. Povara financiară suplimentară pe sectorul agricol, care vine cu implementarea acestor măsuri (fără sens), nu putea să pice într-un moment mai rău pentru un sector aflat deja în mijlocul unei crize profunde… decât dacă globaliștii voiau să exacerbeze criza, desigur.

Nu e nici un dubiu că ne aflăm în pragul unei crize alimentare. Oamenii au început deja să simtă presiunea acestei crize la casa de marcat, pe măsură ce lovește inflația prețurilor alimentelor, dar dacă lucrurile continuă pe această cale, lucrurile se vor înrăutăți și mai mult. Deci ce e de făcut ?

Ce trebuie să facem

Nu e o știință exactă. Planul escrocilor cu „reacția alimentară în lanț” și tagma lor este să ne facă dependenți de sistemul lor global de distribuție alimentară și de supermarketurile care distribuie aceste alimente, deci orice puteți face pentru a vă crește independența de acest sistem este un punct în favoarea voastră. Acest lucru începe cu pregătirea fiecărei familii pentru o perioadă de penurie alimentară susținută și de prețuri în creștere la alimente. Vechiul ghid de supraviețuire[15] prevede:

- fă un inventar la ceea ce ai în cămară;
- fă-ți o „rezervă de mâncare” realistă pentru a stabili care sunt necesitățile familiei tale pe săptămână/lună;
- interesează-te ce găsești direct de la cultivatorii din zona ta și încearcă să stabilești acum o relație cu ei;
- pregătește-ți o sursă de apă potabilă și cumpără un sistem de purificare a apei;
- fă-ți o rezervă de alimente cu valabilitate prelungită pe termen scurt;
- fă-ți o rezervă de făină, mălai, orez, fasole, paste și alte alimente de bază care pot fi conservate în siguranță pe perioade mai lungi de timp.

Aceste sfaturi sunt un început bun, dar soluția reală la această criză nu se poate opri aici. Deși putem să ne mărim independența față de lanțul alimentar globalist prin aceste metode, nu putem să ajungem la o independență reală până nu vom construi o economie alimentară alternativă. Am arătat multe variante de a realiza acest lucru de-a lungul anilor. Am vorbit cu experți în grădinăritul urban și în selectarea găinilor. Am explorat arta grădinăritului tip guerillă [16]. Am discutat despre grădinile de supraviețuire[17]. Am vorbit despre opțiunile pentru a identifica cultivatorii locali și alimentele gratuite [18] și v-am făcut cunoștință cu circuitele REKO, acțiunile la fermă și ferma-bazar[19] .  

Toate aceste resurse sunt utile pentru a vă orienta, și ar mai fi multe de spus pe aceste subiecte, așa că voi continua să le acopăr și pe viitor cu „#SolutionsWach”[20]. Dar soluții ca acestea funcționează doar atâta timp cât suntem noi angajați în ele, și angajamentul nostru către aceste soluții depinde de faptul ca noi să le conștientizăm importanța. Cei care se vor conducătorii lumii ți-au comunicat deja planurile lor. Știm că vine criza alimentelor și mai știm că fără suveranitate alimentară nu există adevărată suveranitate.

S-a terminat timpul de stat degeaba. Este timpul să vă suflecați mânecile și să treceți la treabă pentru a vă asigura că familia voastră nu este dependentă de stocurile de pe rafturile supermarketurilor[21].

------------------------------------
[2] Idem.
[19] The Corbett Report -  https://www.corbettreport.com/solutionswatch-reko/ - 12 octombrie 2021.