Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Fântâna Albă, art-emis„Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre!” (General Ion Antonescu - 22 iunie 1941).
A fost o zi de doliu pentru România. Nu pentru că s-a mai sinucis un om în urma controalelor A.N.A.F., nici pentru că s-a întâmplat o crimă la un poligon, urmată de o sinucidere. Dacă Ponta şi-a dat doctoratul în istorie spunând că Brâncoveanu a murit în puşcărie şi nu decapitat de turci împreună cu copiii, de la Preşedintele României mă aşteptam măcar la un comunicat sec, aşa cum ne-a obişnuit.
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petru RomoşanI-a chemat în Parlament pe adversari să-i numere ouăle

De când m-am întors „ca un prost” în România, de la Paris, sunt întrebat la intervale aproape regulate de ce nu deschid o galerie de artă sau un birou de expertiză dacă tot am cea mai mare biblioteca documentară de artă de pe plai şi experienţa necesară. La început am dat peste Adrian Năstase. El colecţiona tot. Era preşedintele P.S.D., fost ministru de Externe, viitor prim-ministru şi apoi candidat la preşedinţie, ginerică al lui Angelo Miculescu, după ce fusese ginerică Preoteasa. Puteam eu să concurez cu Adrian Năstase, care avea de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vasile Bolboja, art-emisNoiembrie, lună de toamnă târzie dar ploioasă şi pe alocuri călduroasă. Sunt vremuri noi în care, printre altele, a renăscut comerţul arhaic, dar cu „straie” noi, neocapitaliste. Cum ar fi unul nu prea ştiut de tineri şi uitat şi de noi cei nu prea tineri: vânzatorii ambulanţi. Alături de renaşterea altor profesiuni tradiţionale de altădată: dulgher, constructor de case, dogar, fierar, grădinar, potcovar (meserie oarecum suprinzătoare, dar normală în condiţiile cele noi de revigorare a transportului cabalin), dar şi noile profesii (unele chiar vechi) : lăcătuş-mecanic, sudor, electrician, dar...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Petru Romosan, art-emisNu te poţi aştepta de la domnii tovarăşi Florian Coldea, general S.R.I. cu stele grele, şi Laura Codruţa Kövesi, procuror-şef D.N.A., să înţeleagă cu adevărat esenţa democraţiei şi a capitalismului. Nu l-au studiat serios nici pe Aristotel, nici pe Max Weber sau pe Émile Durkheim - se aude de la o poştă -, iar profesorii lor au fost, în cel mai bun caz, nişte marxişti răspopiţi în mare viteză, sub presiunea evenimentelor istorice. În plus, marele lor „tătic”, naşul lor din suflet, adevăratul lor maestru „spiritual” a fost camionagiul de apă sărată al lui Nicolae Ceauşescu (plus Elena...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Marian Ilie, art-emis„Sunt o conștiință care, spre a nu exploda în sine, simte nevoia să se descarce întru alte conștiințe, în aspirația către conștiința planetară a Unului”

Marian Ilie scrie poezii, aşa cum le vorbeşte celor din jur, din dorinţa de a comunica. S-a născut pe 12 ianuarie 1950, în satul Gulianca din judeţul Brăila. A început să scrie versuri din primii ani de facultate - asta „după ce eminentul profesor de română Petridi de la Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” din Brăila a descoperit în fiul de ţăran care eram germenii unei anumite vocaţii către limbă şi literatură”. Iar de atunci nu s-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. arh. Alexandru Budişteanu, art-emisÎn ziua de 2 martie a.c. „Jurnalul Național” a publicat în varianta tipărită şi on-line, un articol revoltător sub semnătura domnului Ionuț Bălan, întitulat „Ne permitem limba română?” Acest articol pune sub semnul întrebării linia politică - și nu numai - a ziarului „Jurnalul Național”. Îmi pun întrebarea legitimă: cum poate această publicaţie românească să patroneze: punerea sub semnul întrebării și chiar renunțarea, la unul din elementele fundamentale definitorii ale Neamului Românesc - limba română? Cum poate fi admisă - chiar şi sub forma jurnalistică - înlocuirea limbii noastre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petru Romoşan, art-emisSă revenim la problema falsurilor pusă pe masă în articolul de săptămâna trecută. În licitaţiile publice, mai periculoase decât falsurile, înlăturate, evitate aproape total (cu o singură excepţie, cunoscută de toţi cei care vor s-o cunoască), sunt lucrările care nu au probe suficiente de autenticitate. Prea multe opere sunt prezentate fără pedigree, numai cu o „poezie”, o prezentare simpluţă despre artist - Tonitza, Luchian, Grigorescu, Mützner, Şirato, Iser, Paciurea, Medrea... -, fără referire la pictura sau sculptura concretă, care se vinde pe nişte sume excesiv de concrete. Fără...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Vasile Crăciun, art-emisVasile Crăciun a readus acasă, în Basarabia, instrumentele naţionale româneşti

„De-l munceşte dorul pe român, de-l cuprinde veselia, de-l minunează vreo faptă măreaţă, el îşi cântă durerile şi mulţumirile, îşi cântă eroii, îşi cântă istoria, şi astfel sufletul său e un izvor nesfârşit de frumoasă poezie”, spunea Vasile Alecsandri. Românul, dacă ar fi să parafrazez acest gând, şi-a cântat durerile şi năzuinţele chiar şi atunci când i-a fost interzis să cânte sau să plângă, muzica fiind o rugăciune, un dialog permanent cu Dumnezeu în continuă luptă pentru supravieţuire. Pentru noi, basarabenii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. dr. Sylvia Jinga, art-emisUnii dintre oamenii de afaceri din România acționând pe ascuns, chinuiți de teama de oamenii legii, dar fascinați de puterea banilor, pe care și-i doresc adunați în grămezi, devin superstițioși. Ca niște veritabili îndrăgostiți, obsedați de obiectul pasiunii lor încep a umbla pe la ghicitoare pentru a aproxima necunoscutul.  Mai că te apucă duioșia, văzându-i așa de chinuiți de temeri și îngrijorări. Va pica oare la vreme de seară ploconul promițător sau se va întâmpla cine știe ce încurcătură din care el, îndrăgostitul, se va alege  doar cu buze fripte, și cine nu cunoaște durerea ascuțită a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ion Coja, art-emisDomnule Johannis, Vă scriu în calitatea mea de român care nu v-a votat în noiembrie 2014. Nu l-am votat nici pe adversarul dumneavoastră, Victor Ponta. Dar pe dumneavoastră în mod special am încercat și pe alții să-i conving să nu vă voteze, publicând pe site-ul meu mai multe texte privitoare la starea de incompatibilitate a numitului Klaus Johannis cu funcția de președinte al României, ba chiar și cu cea de primar. M-am împăcat însă cu rezultatul alegerilor și am încercat să văd partea cea bună a lucurilor, confom principiului românesc că „în tot răul este și un bine”! Iar partea bună a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petru Romoşan, art-emisNi se pare foarte util să revenim asupra devastatorului fenomen al contrafacerilor pe piaţa de artă de la noi. Există o casă de licitaţii la Bucureşti care vinde falsuri ritmic, masiv, la preţuri modice (mai mici, foarte „competitive” faţă de cota la zi general acceptată a artiştilor). Se vând picturi contrafăcute, sculpturi fără justificare de tiraj şi de turnătorie, cu semnături adăugate, din toate categoriile de preţuri. E vorba de artişti de mâna a doua şi a treia, dar şi de pictori şi de sculptori din prima linie valorică. Pereţii multor colecţionari din România sunt frecvent tapetaţi cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emisVlad Dumitraş:Domnule general, unul dintre cititorii Dumneavoastră vă reproşează că ocoliţi adevărul. În unul dintre comentariile postate, la prima parte a interviului, cititorul vi se aresează direct: „D-le Rogojan nu ocoliţi adevărul ! Serviciile sînt o forţă necontrolată în România - au devenit « garda pretoriană ». Parlamentul a pierdut total controlul şi se pare că « alte forţe » îl subminează suplimentar în mod constant. Parlamentul a ajuns să fie dependent de două organisme esenţiale - banca naţională şi servicii […]”.

General Br. (r) Aurel I. Rogojan: Nu pentru că...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Alecu Reniţă, art-emisZiua în amiaza mare suntem furaţi de votul nostru pro-european din 30 noiembrie 2014 şi ne facem a nu vedea că ni se răpeşte una din ultimele speranţe. Să fie clar pentru toţi: tăcerea cetăţenilor naşte monştri. Despre ce este vorba? Cunoaştem cu toţii că alegătorii şi-au spus cuvântul la urne şi au oferit 55 de mandate, din 101, pentru cursul european al R.Moldova şi implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Foarte mulţi alegători, amintindu-şi de perioada de guvernare, s-au ţinut cu mâna de nas când au intrat în cabina de votare, dar conştientizând că votul se...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Romeo Hanganu, art-emisMi-am amintit zilele acestea de multele discuţii despre politică pe care le-am avut cu cel mai bun amic al meu, profesor la Universitatea Tehnică din Iaşi, coleg de şcoală şi prieten de-o viaţă. Am căzut de acord că în orice societate normală, rolul politicii este unul determinant pentru existenţa şi viaţa mai bună sau mai rea a oricărei comunităţi. Diferenţele au apărut atunci când am încercat să-l conving (ca şi pe alţii) de nevoia apropierii de politică a oamenilor de calitate, a profesioniştilor, a tot ce are mai bun societatea. M-a privit tot timpul neîncrezător, amintindu-mi cât de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General Br. (r) Aurel I. Rogojan, art-emiVlad Dumitraş: Am fost martorii câtorva momente de suspans în care Serviciul Român de Informaţii a fost scos la rampă de evenimente care l-au plasat în centrul atenţiei:
- reacţiile negative faţă de interviul directorului S.R.I. George Cristian Maior, demisia ori demiterea intempestivă a acestuia;
- acuzele publice grave aduse de deputata Elena Udrea generalului Florian Coldea, prim adjunct al directorului S.R.I.;
- un exerciţiu, în opinia noastră, nereuşit al Comisiei parlamentare de control de a salva aparenţele.
Să înţelegem că S.R.I. are probleme?

General Br. (r) Aurel I...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Eugen Mihaescu, art-emisMihai Răzvan Ungureanu, de la Marc Rich la Klaus Iohannis
 
Portretul pe care intenționez să-l scrijelesc în cuvinte nu este o caricatură. Personajul pe care îl portretizez nu îmi provoacă râsul, este de-a dreptul grotesc. Numai când mă gândesc la el și mi se face pielea de găină. L-am cunoscut pe vremea când era ministru la Externe și Cristian Tudor Popescu îl poreclise „puțoi opărit”. Nu se putea o descriere succintă mai inspirată a tânărului Mihai Răzvan Ungureanu. Astăzi nu mai este tânăr, s-a îngrășat, a făcut o ceafă groasă și un posterior de vădană ca orice politician român ce se...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Col. (r) Marin Neac;u, art-emisFără îndoială, fostul preşedinte a condus prin comunicate la oră fixă. Legătura sa cu românii s-a realizat prin hăhăieli şi comunicate între votka de la ora 17 şi whisky-ul de la ora 19.

Roşia Montana, dragostea mea!

Noul preşedinte a demonstrat că este un preşedinte progresist şi păstrează relaţia cu românii, aşa cum a obţinut scaunul - prin Facebook. Pagina oficială a preşedinţiei este păstrată pentru declaraţii şi activităţi stric diplomatice, în rest, toate gândurile, plimbările, sentimentele domnului Iohannis sunt expuse generos pe pagina de Facebook. ...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, art-emisÎncepem noul an sub auspicii incerte, când „aripile” identităţii naţionale ne sunt frânte din interior, deşi ar trebui să ne servească drept argument de forţă în vremuri de restrişte. Ca ţară membră a U.E., avem nevoie de o voce puternică, de o afirmare clară, fără umbre, a ceea ce suntem în concertul european. Din marginile gri ale politicii comunitare, unde ne situăm azi, să facem pasul către... nucleul acţiunii şi deciziei Bruxelles-ului; de la integrarea „lejeră”, să trecem la integrarea „completă” în Uniune, aşa cum pleda, la Bruxelles, zilele trecute, însuşi preşedintele României. Cum...

Asistăm la programul de ştergere a identităţii naţionale a poporului român - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Silvia Jinga, art-emisDe câteva zile asistăm la Televiziunea Română la scene mai palpitante decât cele din romanele cu suspans.  După alegerile prezidențiale, care ne-au consumat emoțional și intelectual, infuzându-ne energie pozitivă prin triumful candidatului care sperăm că va ajuta decisiv la normalizarea societății românești, iată acum actul al doilea, al dramei în plină desfășurare, care se cheamă cercetarea, dovedirea și condamnarea celebrilor corupți din Codrii Vlăsiei. Este lamentabil să vezi ce fel de oameni au fost investiți să gestioneze banii țării în folosul ei și cum și-au cheltuit ei zilnic energia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Br. (r) Aurel I. Rogojan, art-emisGheorghe Ştefan alias „Pinalti" - produs de succes al Casei de consultanţă politică şi PR „Săftoiu&Săftoiu"

Potrivit propriilor afirmaţii auto-laudative ale consultantului politic şi de comunicare Claudiu-Elwis Săftoiu, numitul Gheorghe Ştefan, alias „Pinalti”, a apărut pe scena vieţii politice din România ca rezultat al primului experiment electoral de succes al companiei Capital Promotion („Săftoiu & Săftoiu”). La alegerile locale din anul 2004, compania„Săftoiu & Săftoiu” s-a ocupat de campania electorală a liberalului Gheorghe Ştefan, care a câştigat alegerile pentru funcţia de primar al...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cetăţeanul MihaiMesajul lui Pamfil Şeicaru destinat în 1947 generalului N. Rădescu avea să fie nu numaidecât confirmat, ci aprofundat şi extins după decenii în scrisoarea încredinţată de Doamna Ioana Aioanei ziarului „Libertatea” din New York City (anul V, nr. 49/august 1986). Necunoscând-o pe autoare şi neavând nici accesul la publicaţia menţionată, am beneficiat de faptul că Domnul Mihai Mircea Totpal a valorificat documentul în revista online Totpal Daily News (Buşteni-Sinaia, la 21 august 2012); mulţumindu-i editorului din ţară pentru amabilitate, precizăm că intervenţia Doamnei Ioana Aioanei reprezintă din...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Conf. univ. dr. Dona Tudor, art-emisCe mai putem să facem pentru statul român?

Există influențe politice rele care ar trebui să nu existe. Politică rea a intrat că praful furtunii de nisip. Peste tot. În tot. Sub tot. A intrat și rămâne. Dospește. Manual de fereală față de politică rea nu există.   Există ghidul de comportament al omului bun care are inclus în el și „cei șapte ani de acasă”. Mintea limpede. Rațională. Modelele din jurul nostru. Cele bune. Motivante. Onorante. Rostul și rânduială satului românesc. Nimic părtinitor. Binele personal regăsit în binele general. Înțelepciunea existenței milenare. Moștenirea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petru RomoşanSăptămâna trecută, la numai câteva ore distanţă, ca din întâmplare, s-au rezolvat două dosare grele, „prezidenţiale”: „Dosarul de incompatibilitate” al preşedintelui actual, Klaus Iohannis, şi „DosarulFlota”, cocoaşa principală a lui Traian Băsescu de-a lungul celor două mandate ale sale. Donnant-donnant!, spun francezii. Adică „îmi dai, îţi dau”, „mă ajuţi, te ajut”. O mână spală pe alta. E de presupus că atât D.N.A., cât şi D.I.I.C.O.T. (fără Alina Bica, arestată) i-au prezentat noului preşedinte dosarele mai importante, cu impact politic, la care lucrează, aşteptând nişte indicaţii preţioase...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Col. (r) Marin Neacşu, art-emisSunt conştient că se vor găsi destui care să spună că sunt susţinător al arabilor, anti-american, sau anti-european, aşa cum s-a spus că sunt pro-rus, antibăsist, anti-Ponta, anti-Johannis, sau mai ştiu eu anti-ce după fiecare articol în care spuneam ceva ce nu convenea unei anumite „majorităţi” sau unor indivizi cu idei preconcepute. Nu mă afecteză. Ceea ce vreau este ca lumea să vadă şi să judece faptele având în vedere toate laturile sau cât mai multe laturi şi unghiuri ale unui fenomen. Privind realitatea numai dintr-un colţ de stradă, rişti să vezi, să cunoşti realitatea parţial, deci să...

Anti-islamism & anti-semitism - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mihai Dascălu, art-emisCetăţenii Republicii Moldova se numesc moldoveni. Cine-ar contesta? O întrebare din sfera aiurelilor: cine populează malul vestic al Prutului? Răspuns - tiranozaurii. Argumentare. Caz nemaipomenit în întreg Universul: Uniunea Sovietică, ex-imperiul răului, „descoperă” autoritar că pe malul stâng al Prutului, râul intern al Moldovei, habitează poporul moldovean, malul opus considerat a fi biotopul rumunilor. Revelaţiunea se produce odată cu oplosirea în Basarabia (re-)cotropită a celor cu statalitatea soţialistî molidovineascî pe vârful degetului (dar au o dat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Ion Coja, art-emisNu-i huliți pe românii pro-ruși! Lor le revine o misiune istorică deosebită!

Zilele trecute am publicat un text care a apărut prima oară în publicația „Flux” de la Chișinău. La mine a ajuns indirect, la mâna a treia sau a patra. Dar bine că a ajuns. Text  interesant, semnat de dl Octavian Racu, sub titlul incitant Ucraina - „butoiul cu pulbere” al americanilor. Oportunitățile ratate ale României. În mod evident un text pro-sovietic - pardon, pro rusesc!… Se pare că aceasta este și orientarea ziarului „Flux”. Să le fie de bine! Suntem cu toții frați, „de-o făptură și de-o seamă”, precum...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Petru RomoşanVom răspunde imediat la întrebarea din titlu: după cum se arata lucrurile aici şi acum, niciodată. De comunism am scăpat cel mai uşor, pentru că, de fapt, n-am fost cu adevărat comunişti niciodată. Printr-un act de mare simplitate şi deplină prostie, am scos în afara legii partidul comunist, şi gata, am rezolvat problema. Aşa au preluat puterea cei care o deţineau în fapt deja : Securitatea şi liniile a doua şi a treia ale activiştilor de partid. De experţi şi de tehnocraţi nu a fost vorba nicicând. Pentru că ăştia mai mult te încurcă. Vor legi, vor reguli, trebuie să te pricepi realmente la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nicolae Rusu, Chişinău, art-emisCel care s-a născut om printre românii din preajma Botoşanilor, ulterior s-a dovedit a fi, după expresia inspirată a lui Marin Sorescu, sufletul neamului său. Mihai Eminescu însă a fost şi a rămas nu doar un suflet obişnuit, ci şi unul profet. Darul previziunii i s-a manifestat din fragedă tinereţe, atunci când îşi dă seama şi precizează în articolul său „Echilibrul” (aprilie 1870), că „legile unui popor, drepturile sale nu pot purcede decât din el însuşi”, apoi mai nuanţează că „măsurariul civilizaţiunei unui popor [...] e: o limbă sonoră şi aptă de a exprima prin sunete - noţiuni, prin şir şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Eminescu la Putna 15.01.2015La Putna, de ziua naşterii sale, Eminescu a plâns
 
Dimineaţa, la Putna, Eminescu a plâns. Eu am plâns mai târziu, seara. Să curgă lacrimile fiecăruia pe rând...
Dorul de Eminescu nu s-a stins încă, cum s-a vrut sau cum se doreşte de detractori (salahorii îmbibaţi în păcura calomniei), de epigoni, de sfertodocţi, de infractorii culturii, de delicvenţii moralei creştine ori erudiţii bălmăjelilor academice. Dimpotrivă, Dorul de Luceafăr deşi nu mai curge ca o revărsare de cascadă el curge tainic, susură melodios într-un izvor sacru de dragoste, de iubire divină, ce urcă din inimile cele mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Col. (r) Marin Neacşu, art-emisUn şchiop se întâlneşte cu un prieten care era cocoşat şi constată că acesta nu mai are cocoaşă. Mirat îl întreabă ce s-a întâmplat, dacă s-a operat iar acesta îi spune că nu, că a fost la palatul Cotroceni şi a cerut ajutor preşedintelui, iar acesta, când l-a văzut l-a întrebat ce are în spate. El a spus că o cocoaşă şi atunci preşedintele milostiv şi plin de har prezidenţial a dat cu mâna şi i-a luat cocoaşa. Când aude şchiopul, merge şi el la Cotroceni stă câteva zile la poartă şi, la un moment dat, lângă el se opreşte preşedintele. Îl vede şi îl întreabă:
- Ce ai în...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.