Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Florian Bichir, art-emisRetro  

„In premiera mondială”, Pacepa a făcut dezvăluiri. Din nefericire, la 77 de ani (articolul a fost publicat în anul 2005, sub titlul „Pacepa, un Harry Poter al spionajului” - n.r.), ori memoria pensionarului a început să-i joace feste ori serverul de documentare al C.I.A. a fost legat la „Cartoon Network”. Pacepa susţine că tatal său a fost condamnat de Garda de Fier pentru că a fost prins ascultând „Vocea Americii”, deşi la ora la care postul a început să emită - noiembrie 1942 - legionarii înfundau de mult puşcăriile sau luaseră calea exilului. Viaţa „celebrului spion” e spoită mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pacepa-tradator-senilIon Mihai Pacepa - dacă era vocea lui -, fiidcă oricum înfăţişarea era „protejată”, a oferit  un interviu la B1 TV, cu prilejul împlinirii  a 35 de ani de la „defectarea” sa din funcţia de şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe din cadrul Securităţii Statului şi, în plus, din cea de consilier pentru securitate şi dezvoltare tehnologică al preşedintelui României. În vârstă acum de 85 de ani (n. 28 octombrie 1928), Ion Mihai Pacepa lasă impresia că se adresează unor idioţi, care îl mai bagă în seamă, fiindcă numai dacă memoria îi joacă feste teribile putea să-şi amintească că în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Codexul Romanesc, art-emisCodexul românesc va fi o lucrare care necesită timp pentru elaborare, nu poate fi gata peste noapte. Consider că, sub egida Academiei Române, care va reuni specialişti din domeniile culturii, ştiinţei, istoriei, geografiei, patrimoniului, dreptului şi administraţiei, codexul poate fi realizat în câţiva ani. Nu văd o altă soluţie pentru a fundamenta valorile noastre de identitate de ţară şi neam şi pentru a aduce Statul acolo unde-i e locul, adică să serveascî interesele Ţării şi Naţiunii. Până atunci, Constituţia va include un preambul în care se va statua dreptul Ţării şi al Naţiunii asupra...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Bombardierul rusesc Tu-22Bombardiere strategice TU-22 violează spaţiul aerian al României (N.A.T.O.)

Similitudini: înainte de declanşarea ostilităţilor între România (Puterile Axei) şi Uniunea Sovietică, în secolul trecut, avioanele sovietice violau sistematic spaţiul aerian al României. după mai bine de şase decenii, istoria se repetă... cu mici diferenţe. Atunci, oficialii noştri explicau deschis românilor care este situaţia. Astăzi, cel îndrituit să dea explicaţii credibile populaţiei, Ministrul Apărării Naţionale este „discret” cu apartenenţa avioanelor care violează graniţa aeriană a Ţării, vorbindu-ne de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu Dispariţia istoricului Gheorghe Buzatu a întristat lumea de bună credinţă. Venită pe neaşteptate, cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 74 de ani, moartea Cărturarului reprezintă o imensă pierdere pentru ştiinţa istorică românească. „A fost un om nemaipomenit“, îmi zice la telefon, cu o tristeţe nereprimată, un alt mare istoric, Ion Bulei. „Doamne, ce păcat că a murit un asemenea Cărturar“, îşi manifestă tristeţea învăţătorul Corneliu Drescanu din Ibăneşti. De decenii bune, Gheorghe Buzatu reprezintă pentru noi un reper moral-ştiinţific autentic, fapt dovedit de imensa sa operă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ, art-emisProfesorul Constantin Schifirneţ  (67 de ani) povesteşte că îi plăcea, încă de copil, să lectureze în natură, la aer curat, în timp ce se ocupa de treburile gospodăreşti şi nu numai. Pe biroul lui Constantin Schifirneţ sunt aşezate două teze de doctorat. Au, după ochi, câte 300 de pagini, iar el le-a citit, le-a evaluat şi le-a însemnat cu roşu, aşa cum îi place, pentru adăugiri şi modificări. Constantin Schifirneţ lucrează cu doctoranzii, fiind coordonatorul Şcolii Doctorale „Ştiinţele Comunicării” din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti, dar şi cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ioan Marian, art-emisEu cred că noi am făcut o prostie că plecarăm din comunism. Zău dacă nu! Păi, atât de bine ne acomodasem cu el, că nici acuma, după atâta amar de vreme, nu ne desprindem de meteahna de a vorbi în lozinci. Că, de fapt, cam asta se făcea în România până-n ’90, se spuneau lozinci. De la to’arăşu şi până la ultimul om, toatã lumea recita „Documentele Congresului” şi orice era în afara documentelor era imperialist şi era câh.

Și acuma, tot în lozinci vorbim. Doar că le-am întors pe dos. Acuma, când vreun şmecher vrea ceva, zice că cine nu e de acord cu ce vrea el este critpo-comunist. Sau, dacă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Virgil Răzeşu, art-emisFraţii mei, de ce dormiţi precum geamantanul în gară? Tot mapamondul britanic şi extrabritanic a privit cu răsuflarea tăiată de emoţie bebeluşul regal, la nici două zile de la prima respiraţie. Şi noi? Noi ce-am făcut ? Am holbat ochii pasivi şi atât, ratând momente epocale, care nu se mai întorc cu una cu două. Să fi ieşit şi noi cu două-trei bannere de protest că nu ne-au făcut dovada că bebeluşul este spiţă bărbătească. Dacă ne-au tras în piept ? Cu perfidul Albion (nu e vorbă de clacă) nu ştii niciodată la ce să te aştepţi. Cu protestul mai treacă-meargă dar, pe cinstite, n-avem şi noi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nicolae Marius AntonescuDespre marele erou naţional Ion Antonescu s-a scris mult (şi probabil se va mai scrie), mai mult sau mai puţin părtinitor, mai mult sau mai puţin răutăcios, mai mult sau mai puţin obiectiv. Indiferent de concluziile la care vor ajunge istoricii, în relativismul lor, cert este că majoritatea românilor îl iubeşte pe Mareşal şi-l cinsteşte ca pe un mare erou. În ceea ce mă priveşte, am considerat că cei mai în măsură să-l judece pe Mareşal nu sunt „fabricanţii” de istorie sau politicienii, ci cei care au făcut, la rândul lor, dovada ataşamentului necondiţionat şi a iubirii absolute pentru Neam...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Poliţia Federaţiei Ruse„Universul românesc" publica în ediţia din 2 septembrie 2011 un articol despre un nu ştiu ce general rus, ministru de interne la vremea aceea, pe numele său Raşid Gumarovici Nurgaliev care ar fi instituit un regim de verificări şi selecţie la sânge în cadrul ministerului de interne, care ar fi scos din „circulaţie” cam o treime din fostele cadre din poliţie. Au fost verificaţi astfel 1,4 milioane de poliţişti, din care 340 de generali şi nimeni nu a scăpat de rigorile controlului. Le-au fost verificate atât cunoştinţele profesionale, cât şi averile. Au fost trecuţi în rezervă ca necorespunzători...

Ruşii sunt înapoiaţi? - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Elie Wiesel - A7713 ?„Stimate domnule Ellie Wiesel,
La sfârşitul lunii iulie 2002 aţi revizitat oraşul dumneavoastră natal - Sighetul Marmaţiei, din România-şi aţi retrait atât amintirile frumoase din perioada copilăriei cât şi amintirile dureroase privind tragedia deportării în lagărul de exterminare nazist din Auschwitz (1944).
Afirmaţii jignitoare
Cu această ocazie aţi spus locuitorilor din Sighetul Marmaţiei următoarele: «Cei mai mulţi dintre dumneavoastră v-ati născut dupa aceea. Tot ce s-a întâmplat atunci nu este responsabilitatea dumneavoastră. Poate că părinţii şi bunicii dumneavoastră mai trăiesc...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Arhim. Iustin PârvuPărintele Arhim. Iustin Pârvu s-a născut în viaţa cea veşnică, mutându-se la cereştile lăcaşuri

Duminică - 16 iunie 2013, la ora 22:40, ora României, după o suferinţă de mai multe săptămâni şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Arhim Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile cete, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit şi după care atât de mult a râvnit. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului - Călugăreni (Petru Vodă), judeţul Neamţ, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion GlumencuS-ar duce pe genunchi până la Ciudei

Nu pentru a se curăţa de păcate, adunate prin nebănuitele hăţişuri ale vieţii, ar face acest drum al ispăşirii. Dorinţa-i porneşte de la motive mult mai pământeşti, de la dureri imposibil de a le îndepărta prin rugăciuni şi căinţă sufletească. Ion Gumencu, de la genunchi în jos, n-are picioare ca să poată merge unde-i pofteşte inima, aşa cum umbla cu câţiva ani în urmă, până a nimeri la Spitalul ajutorului de urgenţă din Cernăuţi. Acum viaţa sa este nu numai, ca pentru orice fiinţă omenească, un permanent voiaj spre acasă, ci şi o îndeletnicire de a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+), art-emis-5„Locul lui Gheorghe Buzatu nu este decât la Academia Română!”  (Florin Constantiniu)

 Încă sub impresia incredibilei veşti a morţii premature, în plină putere creatoare a unuia dintre cei mai mari istorici ai României contemporane - profesorul Gheorghe Buzatu - aştern pe hârtie rândurile care, fără îndoială, nu vor putea cuprinde nici pe departe bogăţia exemplară a operei profesorului Buzatu, dăruirea istoricului care nu a precupeţit nicio clipă în opera de restituire a adevărului asupra unora din cele mai controversate, denaturate, falsificate perioade din istoria României.

...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Râmnicu Vâlcea - Cotul Donului,1 - art-emisNouă escale de suflet prin România dragă.

- Note de drum -

Orice călătorie, chiar şi una în interes de serviciu, urmăreşte şi neanunţatul scop al delectării, desfătării, relaxării... Puteţi pune la îndoială veridicitatea enunţului, dar vă rog să aveţi în vedere că vă spune/vă scrie aceasta un ins care a călătorit foarte mult - în raport cu alţi colegi de generaţie, într-o epocă de greutăţi şi interdicţii de deplasare, şi relativ mult, în comparaţie cu reprezentanţii actualei generaţii, „la ale căror picioare stă lumea întreagă”! Cu atât mai bizară va părea precizarea că în călătoriile mele...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Constantin Corneanu, art-emis

Cel mai mare secret din viaţa (EX)regelui Mihai

Adrian Pătruşcă: Probabil că cea mai mare dintre taine este „Telegrama de la Stockholm”, prin care în dimineața lui 23 august 1944 Moscova anunța că e gata să încheie un armistițiu cu Mareșalul Antonescu. Cu toate acestea, Antonescu a fost arestat, iar sovieticii au intrat pe teritoriul României, fără nici un acord scris.

Constantin Corneanu: Ca urmare a evenimentelor de la Viena, din 30 august 1940, precum şi a mutaţiilor de ordin geopolitic şi geostrategic, în România la 4 septembrie 1940 s-a produs, o gravă criză de stat soldată, la 6...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Emilia Ţuţuianu, art-emisEmilia Ţuţuianu,
director al revistei Melidonium

În contextul actual, când se  intersectează atâtea  informaţii în domeniul cultural şi când  totul se află cu repeziciune, ar fi o pierdere dacă accentele culturale dintr-o zonă sau alta a ţării nu ar intra în atenţie, nu ar fi parte din imaginea întreagă a efervescentei culturale naţionale. Orice  act cultural este un adaos, un câştig adus spiritualității  unei regiuni. O emblemă care se  diversifică  mereu prin valorile create de persoanele interesate de acest palier al existenţei. O individualizare spirituală, cu marca fiecărei culturi regionale...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfinxul din Bucegi şi tabliţele de la SinaiaRăzboiul dintre daci și români

Cu ceva ani în urmă prezentam şi eu, asemenea altor nebuni cu iubire de neam, unele cazuri legate de istoria acestui popor care după din ce în ce mai multe surse - culmea - dinafară, pare să fie albia de formare a popoarelor Europei. Ştiu că vor sări în sus toţi cei sătui de „propaganda comunistă” de „îndoctrinarea exagerată”, unii poate sinceri în scepticismul lor, alţii însă pur şi simplu ignoranţi sau şi mai grav, rău intenţionaţi. Pe cei din urmă nu ai cum să îi convingi pentru că ei nu vor să fie convinşi. Când însă astfel de specimene se află în fruntea ţării...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dan Norea, art-emis„În capitalism, cultura este tratată la fel ca o fabrică de mezeluri.” (Dan Norea)

MDP: Stimate Dan Norea, putem cuprinde în cîteva rînduri identitatea dumneavoastră existenţială şi scriitoricească?

Dan Norea: Mai întâi trebuie să-mi manifest uimirea că Doamna Maria Diana Popescu, ziaristă cunoscută, Redactor șef-adjunct la revista „Agero”, Stuttgart, Director al revistei de cultură „ART EMIS” și, nu în ultimul rând, Redactor-șef la „AG pe Rime”, și-a îndreptat privirile către mine când, e știut, există în spațiul cultural românesc umoriști cu o carte de vizită mult mai bogată. Revin la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 Octavian goga, art-emisOctavian Goga s-a născut în ziua de 1 aprilie 1881, la Răşinari, judeţul Sibiu. În ascendenţa poetului se înscrie un lung şir de preoţi ortodocşi, cărturari vrednici, pasionaţi în a demonstra latinitatea limbii şi a poporului nostru. Astfel îl ştim pe protopopul Coman Bârsan Popovici (1768-1808), care a avut doi copii, ambii preoţi, Sava şi Dan Popovici, Dan Bratu, preotul Ion Bratu (1819-1878), bunicul dinspre mamă al lui O. Goga. Acesta l-a găzduit în casa lui din Răşinari pe pribeagul Eminescu „zdrenţuit de la mâneci până la coate şi cu nişte simpli pantaloni în sus şi în jos”. Mama...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cetăţean de Onoare Valeriu Gafencu - 2009, anulat 2013Nici unul dintre ei nu a fost judecat şi/sau condamnat, măcar „post-mortem”!

România nu este doar colonie a capitalismului corporatist occidental, a fost transformată într-un lagăr de sclavi în care românilor nu le este permis să spună decât: „Yes!” La curtea guvernului s-au pripăşit fel de fel de instituţii-fantomă, impuse nu de trebuinţele Ţării, ci de interesele altora. În cazul de faţă o instituţie ce poartă numele unui personaj dubios, cu care supuşii lui Israel nu au motive să se fudulească. Asemenea unei staţii de emisie radio, un fel de Mecca locală, Institutul Naţional pentru Studierea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, art-emisSpălarea creierelor se realizează acum prin mijloace „blânde”

Marcel Bărbătei: „Au fost tăind un brad bătrân, , fiindcă făcea prea multă umbră...” spunea Nicolae Iorga într-un poem premonitoriu de excepţie. Asistăm domnule profesor, din nou , la un act de „epurare” a intelectualilor români neînregimentaţi , urmându-se tipicul anilor ’50 ?

Prof. univ. dr. Ilie Bădescu: Mi-e teamă că da. Noul ciclu politic al României, cel postdecembrist,, a început printr-o operație de marginalizare teribilă a așa numitei generații Labiș, iar unii dintre aceștia au fost chiar supuși unui tip aparte de epurare...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Constantin BarbuLa 18 ani, Constantin Barbu era considerat „copilul teribil” al Craiovei sau, poftim, unul dintre ei. Elev fiind la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, deja stâradmiraţie. Ca student în anul II al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Craiova, a reprezentat Doljul în competiţia interjudeţeană „Drum de glorii”, dedicată Centenarului Independenţei, pe teme de cultură generală, transmisă în direct de postul naţional de televiziune. Îmi amintesc de competiţie, fiindcă avea dinamism, dar şi substanţă. Genera pasiuni. Constantin Barbu era rebel. Avea plete, la care nu voia să renunţe, şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nu! În Romania!Un gest banal al I.P.S. Ioan Selejan, care, în urmă cu mai multe zile, a decis să împartă enoriașilor mai multe steaguri tricolore ale României la o mănăstire din Covasna, a provocat o reacție fascistoidă din partea unui lider al partidului condus de Laszlo Tokes, Partidului Popular Maghiar din Transilvania (P.P.M.T.), care consideră că gestul I.P.S. Ioan Selejan este „provocator” la adresa maghiarilor din Covasna și Harghita. Reprezentanţii P.P.M.T. din Sfântu Gheorghe consideră faptul că Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a împărţit gratuit 350 de steaguri naţionale româneşti...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mihail Manoilescu, art-emislExistă personalităţi de referinţă din ştiinţa şi cultura română ale căror idei au influenţă puternică în afara ţării, dar sunt ignorate sau subestimate în spaţiul autohton. Un caz tipic, în acest sens, îl reprezintă savantul Mihail Manoilescu.

Inginer, economist, sociolog, politolog şi istoric, profesor la Institutul politehnic din Bucureşti, catedra „Economie politică - Organizare şi Raţionalizare”, Manoilescu este o personalitate de excepţie. A lăsat o operă impresionantă cu titluri din variate domenii, şi, din acest punct de vedere, l-am comparat cu N. Iorga....

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Frumoasa valahă din TransnistriaExerciţiu, după o filă de jurnal de călător conjunctural

În toamna anului trecut, de hramul Chişinăului, a fost să-mi fie dat a trăi o experienţă originală, inedită pentru sedentarul dascăl de şcoală rurală ce sunt. Un fapt care mă deosebeşte de o importantă categorie de persoane aparţinătoare modernităţii e că, exceptând cei şapte ani (şi câteva luni) de şcolaritate, inclusiv stagiul militar, petrecuţi dincolo de hotarul satului, am trăit mereu acasă, acolo unde m-am născut şi unde am conştientizat încet-încet condiţia de muritor cu o anume identitate, adică aparţinător unei naţiuni (dintre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Orbitor - aripa dreaptăMircea Cărtărescu se plânge că a fost eliminat din viaţa publică

Apărătorii nenobeliatului s-au revoltat atunci când favoritul lor a fost caterisit de la tainul I.C.R.. Mai mult chiar, unii abonaţi-papionaţi duc dorul acelei „dolce vita" - când se plimbau prin lume pe banii contribuabilului român şi le erau traduse, inepţiile ,- dar până astăzi, nu am auzit ca cineva să fi dat seama pentru matrapazlâcurile administraţiei HoRoPa-iene şi pentru prejudiciile aduse intereselor României. Fostului Führer de la ICR tare i-ar prii hotelul statului, nu de alta, dar poate va învăţa să dialogheze...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Inaugurare bust Eminescu, Hliboca, UcrainaCu mai mult dor şi tristeţe în suflete am venit şi de această dată la comemorarea celor 124 de ani de la trecerea în eternitate a Luceafărului poeziei româneşti, bucuriile fiindu-ne umbrite şi de vestea decapitării bustului Poetului, instalat cu două zile în urmă la Hliboca (Adâncata), şi de informaţia comunicată de dna Elena Vântu-Tărâţeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu", existenţa căruia e evidentă doar prin fantoma deteriorată a casei ilustrului om de cultură şi mentor al Poetului, că a mai apărut un „exponat" nou , un document cu următorul conţinut: din lipsă de mijloace...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Acad. Dimitrie Vatamaniuc, art-emisUn interviu tulburător despre viaţa şi moartea lui Eminescu, despre soarta operei sale, despre publicistica lui Mihai Eminescu - la fel de actuală şi incomodă, atât în regimurile dinainte de 1989, cât şi în cele postdecembriste. Interviul a fost realizat de către Maria Stanciu cu cel mai mare eminescolog în viaţă, academicianul Dimitrie Vatamaniuc. Interviul a fost publicat în ianuarie- februarie 2012 în cotidianul „Viața liberă" - Galați, preluat cu sprijinul U.Z.P.R. de portalul Ziariştii Online la 15 iunie 2013, şi, cu aprobarea Preşedintelui U.Z.P.R., Doru Dinu Glăvan, de Revista...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
G-ral (r) Aurel Rogojan - Fereastra serviciilor secreteAsociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din S.R.I. a organizat prezentarea volumului „Fereastra serviciilor secrete" semnată de generalul de brigadă S.R.I. (r) Aurel I. Rogojan. Evenimentul a avut loc în prezenţa fostului şef al Departamentului Securităţii Statului, Iulian Vlad, fostul şef al Securităţii Mureş, colonelul (r) Gheorghe Mărieş. Printre civili s-au numărat preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, subprefectul Cristian Sasu, directorul Bibliotecii Judeţene Maramureş, Petre Ardelean, directorul Arhivelor Naţionala - Filiala Satu Mare, Lucian Cucuiet, consilierul...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.