Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
calugar„Schizofrenizare socială indusă"
Nu cunoscuse în acei ani doar o răsturnare a valorilor, se petrecea ceva cu mult mai grav, mai profund. Lumea românească era atomizată, se insinuau falii, care se adânceau apoi, se crea încetul cu încetul, o lume alveolară. Fiecare era obligat să trăiască în găoacea lui, canalele de comunicare erau obturate ori distorsionate. Păstrând proporţiile, ceea ce devenea atunci sesizabil, semăna, la nivelul întregii societăţi româneşti, cu o dezagregare a personalităţii umane în cazul schizofreniei. Un fel de „schizofrenizare socială indusă". Vechea coeziune socială...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
mitropolit - Valeriu Anania„(...) Hai, suflete, pe calea ta întreagă,/ Ia-ţi pâine şi icoană în desagă,/ Şi-om rătăci aşa, pribegi,/ Ceasuri întregi şi ani întregi,/ Udaţi de ploi, uscaţi de vânt,/ Şi ne-om opri lângă-un mormânt/ Şi-om scormoni cu ghearele prin glod/ Să dezghiocăm o inimă de voievod/ Şi să vedem de-ntrânsa s-a ascuns/ Cel neajuns,/ Cel nepătruns..." (Miezonoptica, 1955, toamna)semnatura Anania

Scrie Valeriu Anania, în Rotonda plopilor aprinşi, publicată în 1983, la Cartea Românească, Bucureşti, în paginile dedicate lui Vasile Voiculescu: „În cele două volume de proză – apărute tot postum – lipsesc povestiri de o mare...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ungureanu ionSunt oameni care nu seamănă decât cu ei înşişi. Petru Soltan face parte din această tagmă.
- Bine, bine, îmi poate replica cineva, toţi oamenii sunt irepetabili, fiece individ. În fond, aşa e: ne naştem cu toţii diferiţi, dar pe urmă, cu anii, nu ştiu cum se face, că majoritatea dintre noi îşi pierde individualitatea şi devine o masă uniformă; în orice caz aşa era pe timpul dominaţiei comuniste de care au avut parte generaţiile mai în vârstă. Ei bine, Petru Soltan, în mod miraculos, nu şi-a pierdut individualitatea, aş spune chiar că a cultivat-o, deşi cred că n-a făcut-o special. Aşa l-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Valcu Luminita„În noi este harul de a crea binele, frumosul!"

Maria Diana Popescu: Doamnă Luminţa Vâlcu, sînteţi lirică în poezie, lirică în pictură... Cum a început pasiunea pentru aceste forme ale artei? Ştiu că sînteţi licenţiata Facultăţii de Teologie Sf. Filoteia, Piteşti, secţia Arta Sacră (Restaurare frescă).

Luminiţa Vâlcu: De când mă ştiu desenez, dar acea chemare specială pentru artele frumoase am avut-o încă din anii de liceu. Am absolvit Liceul de matematică-fizică Alexandru Vlahuţă, Râmnicu Sărat, Buzău. Pe atunci doream să devin cercetător într-un mare laborator de fizică atomică şi nucleară...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Spania - Semana santa„Feliz Semana Santa a Todos!"

În materie de sărbători religioase, nimic nu-i depăşeşte pe spanioli. Fastul neobişnuit al Sărbătorii Paştelui se datorează poate concurenţei latente a musulmanilor, cu care au convieţuit de-a lungul secolelor. Fenomenul Semana Santa fascinează atât de mult încât puhoaie de gură-cască de pe întreaga Planetă iau cu asalt marile oraşe spaniole, ca să contemple Minunea. Sărbătorirea Paştelui e însă o problemă extrem de delicată, aproape intimă. Fiecare popor o interpretează în manieră personală. Nu arareori, simţim o reacţie de respingere involuntară, un fel de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan PetruN. Dabija: Goethe vorbea de misterul Cunoaşterii care poate face ca timpul să se oprească în loc. Din cele mai vechi timpuri omul a încercat să deschidă drumuri noi cunoaşterii spaţiului şi timpului, să făurească o concepţie mecanică-matematică cât mai exactă asupra lumii. Au evoluat acele ţări unde ştiinţa a căpătat un câmp larg de cercetare. Sunteţi un întemeietor de şcoală matematică la Chişinău. Cercetările dumneavoastră sunt cunoscute departe în lume. Am vrea ca ele să fie ştiute la fel de bine şi la Chişinău. Dar probabil consideră câte cineva: la ce bun matematica, la aceste vremuri de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
F. Miterand- Petre Gigea Gorun

Fost ambasador al României în Republica Franceză, ambasador al României la U.N.E.S.C.O, scriitor, preşedinte al Cenaclului Epigramiştilor Olteni

 

Maria Diana Popescu: Stimate Petre Gigea Gorun, fiţi binevenit în paginile revistei noastre! Sîntem onoraţi să ne fiţi oaspete! Cum a fost drumul domniei voastre, începînd cu „Uliţa copilăriei…”  pînă pe bulevardul diplomatic al strălucitei cariere?

 Petre Gigea-Gorun: Vă mulţumesc pentru amabilele cuvinte pe care aţi binevoit  a mi le adresa. Cine iubeşte umorul este un om fericit, este mai optimist decât alţii şi vede lucrurile mai în „roz”...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Rotaru Nicolae„Am premeditat coincidenţa”

Maria Diana Popescu:
Stimate domnule Nicolae Rotaru, cîteva date biografice relevante din formarea şi evoluţia dumneavoastră profesională şi scriitoricească. Ce ar trebui să reţină cititorii revistei AG PE RIME despre domnia voastră?


Nicolae Rotaru: Argeşenii să reţină că-s unul de-al lor, chiar Fiu al Argeşului cu patalama, de la prima ediţie a manifestării, dar toţi pot lua act că m-am născut în comuna cu gară şi cântec, Leordeni, care, şi ea, m-a declarat cetăţean de onoare. Glumind până la capăt, ar cam trebui să se vadă că dacă Eminescu s-a născut în 1850...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Jipa RotaruInterviu cu comandorul (r), prof. univ. dr. Jipa Rotaru

Titlul interviului de faţă îl parafrazează pe cel al romanului lui Haralamb Zincă, în intenţia declarată a unui „remember" de tip Memento mori. Versurile lui Adrian Păunescu: „Şi din vreme-n vreme/ Practică barbară,/ Capul ţării noastre/ Cade pentru ţară!" ar trebui să ne dea de gândit. La diferenţă de 43 de ani, doi şefi de stat ai României au căzut sub gloanţele percutate de armele aceleiaşi structuri. Despre evenimentele derulate în dramatica lună decembrie a anului 1989 s-au scris şi se vor mai scrie multe pagini. Mascarada...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Coja Ion
Motto: „Cred că principalul vinovat de această situaţie este însuşi poporul român! El ilustrează perfect observaţia că „un popor de oi naşte un guvern de lupi". Spiritul de demisie, pasivitatea, resemnarea românilor au permis clasei politice să-şi bată joc, nepedepsită, de ţară. Lipsit de spirit civic, poporul român nu a fost capabil, în aceşti 20 de ani, să tragă la răspundere clasa politică sau să tempereze setea ei de înavuţire. Pe român nu-l interesează situaţia generală. Cum să îndrepţi o ţară când cetăţenii ei se gândesc fiecare la sine şi nu la binele comun?" (Internet)
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General CosgrovePentru cei care nu-l cunosc pe generalul maior Peter Cosgrove, este un Australian care-şi iubeşte ţara aşa cum orice militar o face, indiferent de ţara în care se află. El este apreciat drept o „comoară australiană", iar principalele sale însuşiri sunt: voinţă, discernământ, inteligenţă, compasiune şi umor. Generalul Peter Cosgrove AC Ioan, MC (născut la 28 iulie 1947) a fost comandant al unor formaţiuni de luptă în Malaezia, Vietnam, Marea Britanie, India, comandant al forţelor internaţionale în Timorul de Est, şef al Forţelor de Apărare între anii 2002-2005, când s-a retras din serviciul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Smarandache Florentin Alasca 2009„La început, paradoxismul a fost un protest împotriva totalitarismului"

MDP: Matematicienii sînt oameni „exacţi", „se uită la ceas şi atunci cînd fac dragoste"... (am reţinut sintagma de la un distins matematician român, academician Gh. Păun). Avem o cazuistică în speţă, „exempli gratia", ar fi mulţi matematicieni-poeţi, dar, în cazul dumneavoastră, între matematică şi paradoxalul „paradoxism", care dintre ele se profilează?

FS: Referitor la matematica carteziană, bineînţeles Acad. Gh. Păun are dreptate: matematicienii sunt exacţi. Însă, odată cu dezvoltarea matematicilor contemporane -...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Curta BogdanMaria Diana Popescu (MDP): Domnule Bogdan Curta, am aflat că sînteţi cantautor de muzică folk şi muzică uşoară, compozitor, orchestrator, poet şi prozator. Cum şi cînd a debutat pasiunea pentru aceste arte?

Bogdan Curta: În primul rând, vreau să vă mulţumesc pentru acest interviu şi pentru privilegiul de a mă adresa cititorilor dumneavoastră. Sincer, nu âmi amintesc de la ce vârsta am început să cânt. M-am născut cu dorinţa de a descoperi orice instrument muzical. Nu mi-am petrecut copilăria cu alţi copii de vârsta mea; preferam să mă joc cu fraza muzicală la pianul meu de jucărie, şi apoi la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeCă trăim în timpul lui dudă-împărat, că prostia e la rang de stat, că zilnic asistăm, neputincioşi, cum ne terfelesc autorităţile, este evident. E, tocmai de aici, din ea, din evidenţă, putem vedea că, ce nu a reuşit comunismul „odios" (ca să-i cităm pe înţelepţii lumii), decât pe ici pe colo, şi mai tot timpul, pe sub mână, reuşeşte democraţia trâmbiţată de te miri unde, şi to'arăşul re-ales la al... şpe- lea congres. Că vorba lui Gârlici, apropitar de bodegă: „cu partidul nostru în frunte, vom avea «succesuri multe»!". De, domnule, câtă vreme, carte nu se cere, prost să fii, că puterea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Geo Saizescu„Râdem unul de altul şi dracu râde de noi toţi”

Maria Diana Popescu (MDP)
: Scenarist, actor, profesor universitar doctor. Cît la sută din fiecare sînteţi Domnule Geo Saizescu, sînteţi un regizor celebru, o marcă a cinematografiei româneşti?

Geo Saizescu (GS): Am admirat dintotdeauna... enciclopediştii, chiar atunci când nu ştiam destul de multe despre ei (oare acum, ştiu?!), i-am venerat pe cei numiţi ca atare, i-am dat ca pildă pentru imensa şi profunda lor deschidere spre cunoaştere a tot şi a toate. Îmi place să cred - mulţi au îndrăznit chiar să spună despre mine c-aş fi un anume... spirit...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Voica GeorgeBogdan Tăcutu (BT): Pentru cei care nu va cunosc va rog sa ne faceţi o caracterizare a scriitorului şi omului George Voica.

George Voica (GV): Prieten cu fluturii, cu pasarile cerului, cu stelele si cu Dumnezeu. Sensibilitatea mea nu este altceva decat har divin, o veşnică legănare între lumea de sus şi cea de jos, cea atât de repede trecătoare. Mi-au plăcut poveștile, năzbâtiile, poeziile lui Eminescu, Esenin şi Rimbaud. Iubesc deasemeni, călătoriile. O, ce aproape mă simt de lumea Veneţiei! Ce mult o iubesc, încât aș vrea ca restul anilor mei să mi-i petrec acolo, printre leandrii în...

Prof. George Voica - Ţăranii adevăratele capodopere ale neamului românesc - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Iosipescu PetruVechile hanuri

Înfiinţate încă din perioada medievală a Iaşilor, folosite ca locuri unde drumeţii îşi aveau asigurate cazarea şi masa, hanurile din vechiul tîrg au devenit cu timpul centre comerciale importante. Clădirile de un cat sau două se deosebeau puţin de casele boiereşti de la ţară, fiind prevăzute cu pivniţe încăpătoare în care erau depozitate alimentele şi butoaiele cu vin şi cu ţuică. Şurile, pline cu fîn pentru caii care trăgeau căruţele cu care soseau muşterii, făceau şi ele parte din peisajul hanurilor. Vremea a înghiţit multe din vechile hanuri ale Iaşului de altădată. Să...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Barbu IoanCei care îşi pierd limba maternă îşi pierd, de fapt, şi sufletul, înlocuindu-l cu altul de împrumut"
Dialoguri privilegiate

Maria Diana Popescu: Ro­mâ­nia a fost sau nu a fost pregătită pentru in­trarea în Uniunea Europeană? Pe ce elemente vă întemeiați opinia?

Ioan Barbu: A fost şi n-a fost coaptă. A spus-o, recent, într-o variantă asemănătoare, și Guvernatorul Mugur Isărescu. Încă ni se reproşează - și pe bună dreptate - o corupţie scandaloasă, existentă nu atât în masa populaţiei, cât mai cu seamă la vârf. Este, se pare, la ora de faţă, cel mai grav impedi­ment în drumul României spre a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Iliescu RodicaMaria Diana Popescu: Stimată Rodica Iliescu, în 1970 v-aţi stabilit la Paris, aţi studiat la „Academia de Arte Frumoase" şi aţi obţinut în 1974 licenţa acestei instituţii de renume. Cum aţi reuşit să plecaţi din România acelor vremi?

Rodica Iliescu: În România acelor vremuri nu existau, după cum ştiţii, prea multe posibilităţi:
- fuga, evadarea pur şi simplu, cu riscul vieţii şi cel de a pune în primejdie pe toţi cei apropiaţi: familie, prieteni, colegi...
- să te pui în serviciul monstruoasei maşinării a securităţii;
- căsătoria legală cu un străin, din dragoste sau nu. Eu am avut şansa imensă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Buzatu Gheorghe- Revista Agero din Stuttgart este interesată de personalităţile care au marcat cultura şi istoria poporului român, în speţă şi domnia voastră, domnule Gheorghe Buzatu. Fiţi bine venit! Dar de unde veniţi cu fruntea plină de lauri? Care sînt treptele pe care le-a străluminat trecerea personalităţii dumneavoastră prin timp?

- În primul rând, stimată Doamnă Maria Diana Popescu, vă mulţumesc pentru iniţiativa de a-mi lua acest interviu, vă solicit scuze pentru prea îndelunga întârziere ... dar au fost, vă asigur, obligaţiile rezultate din angajamentele luate în privinţa proiectelor mele...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dem RadulescuL-a sărutat Calboreanu pe frunte, urându-i: „Să ai o carieră frumoasă!" şi aşa a fost. Într-una din zilele geroase ale începutului de an 1999, aflându-mă cu treburi prin Bucureşti, l-am întâlnit la magazinul „Muzica" din Bucureşti, pe Dem Rădulescu. După o scurtă discuţie (se grăbea să participe la lansarea unei casete sau a unui C.D., nu-mi mai amintesc cu exctitate) la insistenţele mele, a acceptat să-mi acorde un scurt interviu. Cine îşi închipuia atunci că, nu peste multă vreme, marele actor va trece în nefiinţă? Astăzi, când poate şi-a găsit liniştea într-o lume mai bună, schimbul de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dican GheorgheMaria Diana Popescu: Stimate domnule Gheorghe Dican, fiţi binevenit în paginile revistei Agero! Am presentimentul unui dialog de zile mari, pentru că am în faţă un interlocutor redutabil. Mi-ar fi plăcut să intru pe furiş în atelier, să cercetez comorile din lăzile dumneavoastră de zestre. Cum mi-e cu neputinţă să fiu hoţ, dumneavoastră veţi fi bun să-mi vorbiţi despre ele. Mai întîi, vă rog, haideţi să răsfoim un pic biografia pînă la borna prezentului.
Gheorghe Dican: Atelierul unui artist este lumea în care acesta trăieşte, este chiar viaţa lui. De acolo îi vin toate energiile, reacţii în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Hetco Lucian„Am fost o naţiune asupra căreia s-a hotărât ideologic, din umbră!"

Maria Diana Popescu: Aşadar, un român inteligent a creat în Germania o revistă cu o vastă încărcătură spirituală, pentru românii de pretutindeni. Domnule Lucian Hetco, trebuie să ne cunoaştem, să cunoască şi cititorii noştri cheia succesului dumneavoastră?

Lucian Hetco: Am răspuns deseori la această întrebare şi parcă de fiecare dată aş mai adăuga câte ceva. Sigur este că, dacă am defini o „cheie a succesului", ar trebui să o facem în aşa fel încât să nu uităm pe nimeni. Fiindcă succesul nostru nu este legat de o persoană în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dimitrie VatamaniucDimitrie Vatamaniuc - Eminescolog, Membru al Academiei Române

MDP:: Stimate domnule academician Dimitrie Vatamaniuc, sînteţi cel mai important eminescolog în viaţă, unul dintre bine-cunoscătorii operei „Luceafărului”. Încă din timpul vieţii poetului şi pînă în zilele noastre, destinul şi opera lui Eminescu s-au găsit, în mod permanent, între atitudinile iconoclaste şi cele iconodule. Unde vă regăsiţi Domnia Voastră?

Acad. Dimitrie Vatamaniuc: Există două poziţii în raport cu opera lui Mihai Eminescu, a editorilor, care o privesc dinlăuntrul ei şi a exegeţilor care o privesc dinafară, pe baza...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Iosif Constantin Drăgan, art-emisProfesorul univ. dr. Josif Constantin Drăgan s-a născut la Lugoj, la 20 iunie 1917. A studiat dreptul la Universitatea din Bucureşti, iar în anul 1941 a obţinut o bursă de studii în Italia, la Universitatea din Roma, unde a cercetat şi a aprofundat domeniul ştiinţelor politice şi al economiei. În acelaşi an a pus bazele unei companii exportatoare de petrol românesc în Italia, iar în 1948, a înfiinţat compania Butan Gas, cu profil de distribuţie a gazului metan. Grupul fondat în 1948 de Iosif Constantin Drăgan a stabilit şi desfăşoară activităţi în Albania, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Dorobantu AndreiAndrei Dorobanţu - redactor Radio România Bucureşti, directorul revistei „Ştiinţă şi tehnică”

Maria Diana Popescu: Cititorii trebuie să vă cunoască. Cine sînteţi?

Andrei Dorobanţu: Sunt fizician. Nu este o declaraţie profesională, este o declaraţie de dragoste. Nu pot spune că aş fi fost pasionat de fizică în timpul şcolii, preferinţele mele mergând în mod aproape egal spre Matematică şi spre Literatură şi Muzică. Cel care mi-a deschis viitorul a fost tatăl meu. Când a venit vremea examenului de admitere la facultate, mi-a spus, văzând nehotărârea mea, un lucru foarte simplu. Dacă aleg...

Zonele locuibile din viitor vor cunoaşte reformulări dramatice - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Emilian Lovisteanul portretMaria Diana Popescu: Prea Sfinţia Voastră, aţi văzut lumina zilei în perioada în care Biserica Ortodoxă Română şi slujitorii ei nu se numărau printre privilegiaţii sistemului. Cum aţi ales şi ce v-a determinat să vă consacraţi propovăduirii Cuvântului Domnului?

P.S. Emilian Lovişteanul: M-am născut în localitatea Berezeni, judeţul Vaslui, într-o familie de părinţi drepmăritori creştini, care mi-au inspirat dragostea de Dumnezeu şi de Biserica Sa. Sunt ultimul născut, din cei cinci copii ai familiei Costache şi Tasia Nică, primele patru fiind fete. Naşul meu de botez a fost preotul paroh din...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.