Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Comandor(r), Prof. univ. dr. jipa Rotaru
Comandor (r), prof. univ. dr.
Jipa Rotaru
despre adevărul istoric cu privire la Mareşalul Ion Antonescu

Comandorul în rezervă, prof. univ. dr. Jipa Rotaru este mărturia vie a unui mod lucid de raportare la memoria Mareşalului, personalitate care a condus România
în cei mai grei ani de război, din veacul trecut.

Col.(r) Ion Petrescu:
Ce mai înseamnă, în România de azi, un recurs constant, obiectiv, la cunoaşterea istoriei naţionale, în general şi a celei militare în special?

Comandor (r), prof. univ. dr. Jipa Rotaru:
Întrebarea e extrem de dificilă. În condiţiile în care banul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ciulei Liviu
Lucian Pintilie, Liviu Ciulei şi Toma Caragiu
- pedepsiţi pentru piesa de teatru „Regizorul" -

Aflat sub influenţa „Primăverii de la Praga", un grup de studenţi polonezi a dorit să monteze în luna martie 1968 o piesă de teatru cu subiect patriotic - Ajunul străbunilor, de Adam Mickiewicz - în care se critica dur dominaţia exercitată în secolul al XIX-lea de Rusia ţaristă asupra Poloniei. Autorităţile de la Varşovia au interzis spectacolul respectiv, fapt ce a generat o mişcare studenţească de protest, urmată de numeroase arestări din rândurile tinerilor demonstranţi (8 martie 1968) şi de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Petru Soltan
Academician Petru Soltan - Republica Moldova, comuna Coşniţa, Transnistria
- Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,
- Membru de onoare al Academiei Române

Maria Diana Popescu: Care ar fi greşelile fecunde ale timpului pe care îl trăim, gândindu-ne la Jules Henri Poincare, matematicianul, care vrând să elimine o greşeală, a creat ştiinţa haosului.

Acad. Petru Soltan:
1) La această chestiune de loc uşoară, am multe de comentat. Pentru mine marele Henri Poincare e unul din cele mai cu geniu personalităţi ale umanităţii. Bunăoară, precum ar fi Shakespeare în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Marinela Belu CapsaMult timp mi-am dorit să vizitez Barcelona, oraşul lui Gaudi, în special pentru a admira catedrala Sagrada familia şi parcul Guel, amenajate tot după planurile lui. Anul acesta, în sfârşit, am reuşit să fac această călătorie într-o excursie organizată de o Agenţie turistică, prilej cu care am putut vizita mult mai mult decât mi-aş fi imaginat. Încă din prima seară de la sosirea în staţiunea Blanes, aşezată pe malul Mării Mediteraneene, ghida, o româncă frumoasă şi inteligentă, ne-a propus să mergem a doua zi să vizităm Figueras, oraşul lui Salvador Dali. Cum totdeauna am admirat picturile...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
teatrul-excelsiorApreciat de lumea artistică, dar şi de presă, drept unul din cei mai complecşi artişti români, „Pasy" Vasile Menzel, component al celebrului duet Fraţii Mentzel (solişti vocali şi dansatori) îşi lansează noul volum de versuri „Ruj pe buze". Evenimentul - spectacol va avea loc miercuri, 19 octombrie 2011, ora 18, la Teatrul „Excelsior" din Bucureşti, str. Academiei nr. 28, (lângă Ministerul Sănătăţii - Piaţa. Revoluţiei). Pentru multitudinea talentelor sale, prof. univ. dr. Alexandru Lazăr de la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică (U.N.A.T.C.) declară: „Fără discuţie, Vasile...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
revista rapsodia nr 80 2011- Interviu cu Ion Măldărescu -

Numele omului de condei Ion Măldărescu ne este cunoscut din paginile Revistei „Rapsodia" în care a publicat articole cu caracter istoric şi literar de un real interes. Nu cu mult timp în urmă, prin intermediul scriitorului vâlcean George Voica, am reuşit să trăiesc bucuria de a dialoga cu domnul Ion Măldărescu, care a acceptat cu multă amabilitate acordarea acestui interviu în exclusivitate pentru revista „Rapsodia". Ion Măldărescu este membru fondator al mai multor organizaţii şi asociaţii: „Fundaţia pentru Râmnic", „Societatea Culturală Anton Pann"...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Menzel Vasile
Nemuritorii teatrului - Actorul Vasile Menzel
- Teatrul Excelsior din Bucureşti -

Maria Diana Popescu: Maestre Vasile Menzel, bine aţi venit la revista ART-EMIS ! Răsfoim un pic biografia domniei voastre?

Vasile Menzel: Cu plăcere. Deşi, îmi vine greu să vorbesc despre realizările mele preferând să vă ofer CV-ul meu, din care dumneavoastră să extrageţi datele care vă comvin. Ce aş putea adăuga, ar fi că multitudinea preocupărilor mele a venit din dorinţa de a depinde cât mai puţin de alţii şi apoi pasiunea tatălui şi a mea pentru artă, pentru toate genurile de artă. Teatrul este cel...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Coja Ion„Românii sunt un popor fără istorie, destinați să piară în furtuna revoluției mondiale. Ei sunt suporteri fanatici ai contrarevoluției și vor rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național, la fel cum propia lor existență, în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei mărețe revoluții istorice. Dispariția lor de pe fața pământului va fi un pas înainte." (Karl Marx și Friedrich Engels, OPERE COMPLETE, vol. 8, pag. 229)

Dialog cu Prof. univ. dr. Ion Coja

Petre Burlacu: Domnule profesor ION COJA, circulă pe Internet acest text, acest citat. Autorul se...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
SenatLa reuniunea de la Caserta, Italia, din data de 6 septembrie a Comisiei pentru Afaceri Politice din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, domnul senator Viorel Badea, a avut o intervenţie prin care a reiterat că toţi membrii Consiliului Europei trebuie să respecte angajamentul fundamental faţă de art. 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care garantează libertatea religioasă a cetăţenilor europeni. Cu acest prilej, senatorul Viorel Badea a prezentat membrilor comisiei două situaţii punctuale de îngrădire...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Mironov Alexandru
„În anul 3000, pe un stick vom duce biblioteca lumii în sistemul solar"

Maria Diana Popescu: Stimate domnule Alexandru Mironov, de unde, de cînd pasiunea pentru S.F.?

Alexandru Mironov: Am învăţat să citesc la vârsta de 4 ani şi jumătate, pe „20.000 de leghe sub mări”, a lui Jules Verne. Părinţii au început să mi-o citească, şi pentru că ei n-au înţeles că nu trebuie să se oprească deloc din citit – cartea era, este o capodoperă – am fost nevoit să învăţ să citesc „din mers”. Am terminat cartea singur. A fost fatal.

MDP: Ce se va citi în anul 3000? ...

Dialoguri privilegiate - Alexandru Mironov - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mircea Vulcanescu
Tezaurul românesc - portret în „oglindă"


Mircea-Aurel Vulcănescu s-a născut la 4 martie 1904 (pe stil nou) - 19 februarie (pe stil vechi); tatăl - Mihail Vulcănescu - era inspector financiar la Pieleşti (localitate din Dolj), mama - Marioara - născută Tomescu, era casnică. Îşi începe studiile universitare în toamna anului 1921, înscriindu-se, simultan, la Facultatea de Litere şi Filosofie şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti; are ca modele spirituale pe Dimitrie Gusti şi Nae Ionescu. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie şi al Facultăţii de Drept, în 1925...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Soltan PetruAcademician Petru Soltan, Republica Moldova (Transnistria)

- Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova

- Membru de onoare al Academiei Române

Maria Diana Popescu: Ca om de ştiinţă, care au fost domeniile principale ale cercetării, şi cu ce rezultate s-aul soldat? Ce v-a adus matematica?

Academician Petru Soltan: Onorată Doamnă Maria Diana, aţi formulat o chestiune la care un răspuns laconic bine perceput este extrem de dificil a-l expune. Motivele sunt multiple. Fac examinări doar în trei domenii mai importante, însă dacă unul ar fi mai lesne înţeles, e vorba de aplicări ale...

Dialoguri privilegiate - Academician Petru Soltan (2) - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Capra cu trei ieziPe 11 august îmi sună telefonul. Este Maria, o femeie de vârstă medie care a fost cu noi pe 16 iulie 2011 într-unul din autocarele ce au mers la Sfințirea bisericii românești din Camâșovca. Ne vedem la o terasă la un pahar cu apă rece. În București căldura ne copleșește. Maria începe să povestească: „M-am întors aseară din Sudul Basarabiei. Inițial plecasem pentru câteva zile la Chișinău. Era ziua de naștere a mamei. Apoi ce mi-am zis: „Să trec la întoarcere prin localitatea natală din Raionul Reni". Mai am acolo o soră mai mică și o mătușă care e profesoară în localitatea natală. La...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Muresian Horia
Premieră medicală internaţională – Operaţie pe cord deschis cu anestezie locală - Doctor în medicină, Horia Mureşian

Dr. Horia Mureşian, doctor în medicină, Şef Secţie Chirurgie cardiacă, Spitalul Universitar, Bucureşti, este chirurgul care a realizat în premieră mondială operaţia pe arterele carotide cu anestezie loco-regională.

Maria Diana Popescu: Stimate domnule doctor Horia MUREŞIAN, unul dintre posturile naţionale de televiziune a informat cu privire la o recentă performanţă pe care aţi realizat-o în premieră internaţională, în domeniul chirurgiei cardiovasculare.
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Badiu NicolaeMaria Diana Popescu: Stimate domnule Nicolae Badiu, o primă declaraţie asupra persoanei?

Nicolae Badiu: N-am făcut mare lucru...Am aşezat ceva scrieri în trei volume de publicistică: Ziceri gazetăreşti, Consemnări la vama vremii şi O Românie în şah etern. Am fondat şi condus ziarele: Evenimentul Muscelean, Info Dacia, Pulsul Argeşului; am mai condus şi Ziarul de azi; am colaborat şi colaborez cu presa locală şi centrală. Dar, înainte de toate, am fost textier şi regizor de Grup satiric, cu care am avut performanţe naţionale, atât în studenţie cât şi, ca stagiar, la Miercurea Ciuc sau mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan Petru- Academician Petru Soltan. Republica Moldova, comuna Coşniţa, Transnistria
- Membru al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,
- Membru de onoare al Academiei Române

Prima parte
„Nişte jaloane ale pârâului meu de viaţă" (Academician Petru Soltan)

Maria Diana Popescu: Stimate Domnule Academician Petru Soltan, fiţi binevenit la revista ART-EMIS! Întotdeauna e greu să vorbim despre noi înşine, dar, vă rog, spuneţi-ne cum arăta universul Coşniţei în vremea în care aţi deschis ochii de-a binelea asupra ceaslovului? Cum a fost drumul de la şcoala primară pînă la prestigiosul statut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Coja IonInterviu cu prof. univ. dr. Ion Coja

Petre Burlacu: Domnule profesor ION COJA, cum comentați bacalaureatul din această vară, apreciat de toată lumea ca o veritabilă catastrofă?

Prof. univ. dr. Ion Coja: Mi-e teamă că o să-mi puneți această întrebare și la anul, după olimpiada de la Londra... Invățămîntul nu poate să facă excepție de la contextul social-economic național, context dezastruos! La fel și sportul! Nu face excepție! Toate merg legate!... Nu e mai puțin adevărat că prezența la cârma ministerului a unei persoane cât de cât mai potrivită ar fi putut ameliora situația, ar fi putut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Coja„Ce țară frumoasă a stricat Revoluția Franceză! Ce continent! Ce planetă! [...] Numirea lui Patapievici a fost ca un scuipat gros pe obrazul nostru". (Prof.univ. dr. Ion Coja)

Stimate domnule profesor, chiar dacă pare uşor neprotocolar, nu am recurs la o prezentare a Domniei Voastre destinată cititorilor. Cei care vă cunosc ştiu cine sunteţi, iar cei ce în mod voit vă ocolesc, nu au nevoie, pentru că şi ei ştiu suficient. Sunteţi un om de la care răspunsurile nu vin cu ezitare, cu ambiguităţi sinuoase ori exprimări „diplomatice". Consider deci - cu voia dumneavoastră - că abordarea directă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Coja IonUn milion de evrei urmează să devină con-cetățenii noștri. Au acest drept ? Nu! Nici vorbă!

Domnule profesor Ion Coja, în 2001 la o conferință ținută la sala Dalles și în câteva publicații ați pretins că în România au fost încetățeniți 500.000 (cinci sute de mii) de evrei, în mare taină, fără să se publice nimic despre această veritabilă invazie. Nici un oficial nu a intervenit să vă pună la punct, să dezmintă această informație și să liniștească opinia publică!

Dragul meu, noi nu mai avem opinie publică, așa că nu era nimic de liniștit... În mod normal trebuia să reacționeze ziarele! Să-mi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nesfantu IftimieNumai „omul de ştiinţă român" mai lipsea.

Măgari, boşorogi, oameni harnici şi salarii enorme În timpul săpăturilor făcute în perimetrul oraşului Pompei din Italia, arheologii au descoperit sub cenuşa vulcanului care a distrus aşezarea nume-roase cochilii de melc în vecinătatea unor monumente funerare. Erau urmele vechilor ospeţe fastuoase din cimitire, organizate în memoria celor decedaţi. „Pregătiţi" în cuptoare bine încinse, culbecii erau serviţi participanţilor la fastuoasele înmormântări, în arome de tămâie şi „Dumnezeu să-i odihnească!". Documentele istorice arată că şi romanii preţuiau...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nesfantu IftimieVremurile în care melcii alcătuiau hrana săracilor şi principala mâncare de post a călugărilor s-au dus. Astăzi, în marile metropole ale lumii civilizate, carnea de melc are aceeaşi căutare ca şi caviarul, preţurile fiind pe măsură. Un invidios, intervievat în legătură cu afacerile cu melci, pusese mâna pe calculator pentru a-mi dovedi că achiziţia şi comercializarea proverbialului melc românesc aduce întreprinzătorului câte un dolar la fiecare exemplar prelucrat. Cum într-un kilogram intră, în medie, 60 de bucăţi, asta înseamnă, pentru cele 2200 tone avizate pentru export, un profit estimat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
calugar„Schizofrenizare socială indusă"
Nu cunoscuse în acei ani doar o răsturnare a valorilor, se petrecea ceva cu mult mai grav, mai profund. Lumea românească era atomizată, se insinuau falii, care se adânceau apoi, se crea încetul cu încetul, o lume alveolară. Fiecare era obligat să trăiască în găoacea lui, canalele de comunicare erau obturate ori distorsionate. Păstrând proporţiile, ceea ce devenea atunci sesizabil, semăna, la nivelul întregii societăţi româneşti, cu o dezagregare a personalităţii umane în cazul schizofreniei. Un fel de „schizofrenizare socială indusă". Vechea coeziune socială...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
mitropolit - Valeriu Anania„(...) Hai, suflete, pe calea ta întreagă,/ Ia-ţi pâine şi icoană în desagă,/ Şi-om rătăci aşa, pribegi,/ Ceasuri întregi şi ani întregi,/ Udaţi de ploi, uscaţi de vânt,/ Şi ne-om opri lângă-un mormânt/ Şi-om scormoni cu ghearele prin glod/ Să dezghiocăm o inimă de voievod/ Şi să vedem de-ntrânsa s-a ascuns/ Cel neajuns,/ Cel nepătruns..." (Miezonoptica, 1955, toamna)semnatura Anania

Scrie Valeriu Anania, în Rotonda plopilor aprinşi, publicată în 1983, la Cartea Românească, Bucureşti, în paginile dedicate lui Vasile Voiculescu: „În cele două volume de proză – apărute tot postum – lipsesc povestiri de o mare...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ungureanu ionSunt oameni care nu seamănă decât cu ei înşişi. Petru Soltan face parte din această tagmă.
- Bine, bine, îmi poate replica cineva, toţi oamenii sunt irepetabili, fiece individ. În fond, aşa e: ne naştem cu toţii diferiţi, dar pe urmă, cu anii, nu ştiu cum se face, că majoritatea dintre noi îşi pierde individualitatea şi devine o masă uniformă; în orice caz aşa era pe timpul dominaţiei comuniste de care au avut parte generaţiile mai în vârstă. Ei bine, Petru Soltan, în mod miraculos, nu şi-a pierdut individualitatea, aş spune chiar că a cultivat-o, deşi cred că n-a făcut-o special. Aşa l-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Valcu Luminita„În noi este harul de a crea binele, frumosul!"

Maria Diana Popescu: Doamnă Luminţa Vâlcu, sînteţi lirică în poezie, lirică în pictură... Cum a început pasiunea pentru aceste forme ale artei? Ştiu că sînteţi licenţiata Facultăţii de Teologie Sf. Filoteia, Piteşti, secţia Arta Sacră (Restaurare frescă).

Luminiţa Vâlcu: De când mă ştiu desenez, dar acea chemare specială pentru artele frumoase am avut-o încă din anii de liceu. Am absolvit Liceul de matematică-fizică Alexandru Vlahuţă, Râmnicu Sărat, Buzău. Pe atunci doream să devin cercetător într-un mare laborator de fizică atomică şi nucleară...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Spania - Semana santa„Feliz Semana Santa a Todos!"

În materie de sărbători religioase, nimic nu-i depăşeşte pe spanioli. Fastul neobişnuit al Sărbătorii Paştelui se datorează poate concurenţei latente a musulmanilor, cu care au convieţuit de-a lungul secolelor. Fenomenul Semana Santa fascinează atât de mult încât puhoaie de gură-cască de pe întreaga Planetă iau cu asalt marile oraşe spaniole, ca să contemple Minunea. Sărbătorirea Paştelui e însă o problemă extrem de delicată, aproape intimă. Fiecare popor o interpretează în manieră personală. Nu arareori, simţim o reacţie de respingere involuntară, un fel de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan PetruN. Dabija: Goethe vorbea de misterul Cunoaşterii care poate face ca timpul să se oprească în loc. Din cele mai vechi timpuri omul a încercat să deschidă drumuri noi cunoaşterii spaţiului şi timpului, să făurească o concepţie mecanică-matematică cât mai exactă asupra lumii. Au evoluat acele ţări unde ştiinţa a căpătat un câmp larg de cercetare. Sunteţi un întemeietor de şcoală matematică la Chişinău. Cercetările dumneavoastră sunt cunoscute departe în lume. Am vrea ca ele să fie ştiute la fel de bine şi la Chişinău. Dar probabil consideră câte cineva: la ce bun matematica, la aceste vremuri de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
F. Miterand- Petre Gigea Gorun

Fost ambasador al României în Republica Franceză, ambasador al României la U.N.E.S.C.O, scriitor, preşedinte al Cenaclului Epigramiştilor Olteni

 

Maria Diana Popescu: Stimate Petre Gigea Gorun, fiţi binevenit în paginile revistei noastre! Sîntem onoraţi să ne fiţi oaspete! Cum a fost drumul domniei voastre, începînd cu „Uliţa copilăriei…”  pînă pe bulevardul diplomatic al strălucitei cariere?

 Petre Gigea-Gorun: Vă mulţumesc pentru amabilele cuvinte pe care aţi binevoit  a mi le adresa. Cine iubeşte umorul este un om fericit, este mai optimist decât alţii şi vede lucrurile mai în „roz”...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Rotaru Nicolae„Am premeditat coincidenţa”

Maria Diana Popescu:
Stimate domnule Nicolae Rotaru, cîteva date biografice relevante din formarea şi evoluţia dumneavoastră profesională şi scriitoricească. Ce ar trebui să reţină cititorii revistei AG PE RIME despre domnia voastră?


Nicolae Rotaru: Argeşenii să reţină că-s unul de-al lor, chiar Fiu al Argeşului cu patalama, de la prima ediţie a manifestării, dar toţi pot lua act că m-am născut în comuna cu gară şi cântec, Leordeni, care, şi ea, m-a declarat cetăţean de onoare. Glumind până la capăt, ar cam trebui să se vadă că dacă Eminescu s-a născut în 1850...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Jipa RotaruInterviu cu comandorul (r), prof. univ. dr. Jipa Rotaru

Titlul interviului de faţă îl parafrazează pe cel al romanului lui Haralamb Zincă, în intenţia declarată a unui „remember" de tip Memento mori. Versurile lui Adrian Păunescu: „Şi din vreme-n vreme/ Practică barbară,/ Capul ţării noastre/ Cade pentru ţară!" ar trebui să ne dea de gândit. La diferenţă de 43 de ani, doi şefi de stat ai României au căzut sub gloanţele percutate de armele aceleiaşi structuri. Despre evenimentele derulate în dramatica lună decembrie a anului 1989 s-au scris şi se vor mai scrie multe pagini. Mascarada...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.