Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan Marian, art-emisLegislativ cu iz european
 
Până la urmă, eu sunt tentat să cred că, cel puţin unii dintre noi, au pus umărul la dărâmarea comunismului numai pentru că nu-i mai satisfăceau lozincile din acea vreme şi ţineau morţiş să se lanseze ei într-o lozincariadă cu mult mai amplă decât cea comunistã. Zilnic apar „mostre” care-mi susţin această părere. De curând am mai descoperit una, prin presa noastrã. Iat-o, în ipostaze multiple:

„Reprezentantul ucrainienilor în Parlament susţine că legislativul ar căpăta un iz european dacă nu ar mai fi îngrădit. Ideea e foarte bună, o susţin. E mai bine fără...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Geo Saizescu, doliu Geo Saizescu, maestrul filmului de comedie românesc, a decedat la vârsta de 80 de ani, la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti.  Prin consecvenţa cu care s-a consacrat comediei, Geo Saizescu rămâne ca cineast singular în cinematografia română. Printre cele mai savuroase comedii regizate de Geo Saizescu se numără „Păcală” (1974), „Un surâs în plină vară” (1963), „Astă seară dansăm în familie” (1972) şi „Secretul lui Bachus” (1984). A regizat şi filmele „Doi vecini” (1959), „La Porţile Pământului” (1965), „Balul de sâmbătă seara” (1968), „Eu, tu şi Ovidiu” (1977)...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Avram Iancu, 2013Acum la împlinirea a 141 de ani de la moartea marelui erou naţional Avram Iancu putem afirma cu tărie că acest Crai al Munţilor ne-a lăsat moştenire cel mai frumos testament: „Unicul dor al vieţii mele fiind ca să-mi văd Naţiunea mea fericită”. Doar Mihai Eminescu a mai lăsat asemenea frumoase cuvinte care au devenit nepieritoare: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii, țara mea de dor,/ Brațele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!” Idealurile pentru care a trăit, a luptat şi s-a sacrificat Avram Iancu s-au împlinit după 46 de ani de la moartea sa la 1...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad.Ionel haiduc, Preşedintele Academiei Române şi sigla A.R.,art-emisVă prezentăm un interviu acordat de acad. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române, portalului Ziare.com, dar şi poziţia oficială a înaltei instituţii pe tema atât de delicată a proiectului minier de la Roşia Montană. Însăşi întrebarea retorică: „Ar fi oare ţările arabe atât de bogate dacă ar obţine doar redevenţe de numai 6%?”[1]  a ilustrului personaj intervievat spune pe nume adevărul, respectând realitatea pe care Guvernul şi Parlamentul României o sfidează, în detrimentul poporului român. De asemenea, una dintre soluţiile propuse de Academia Română este edificatoare: „Ar putea fi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, art-emisProiectul guvernului privind Roşia Montană ar trebui retras pentru ca este vădit ilegal şi neconstituţional, afirmă profesorul de drept constituţional, Gheorghe Iancu, fost avocat al poporului.

Cea mai grava încălcare a Constituţiei constă în transferul unei atribuţii a statului către o entitate privată în vederea exproprierii terenurilor necesare exploatării miniere. Totodată este încălcată şi legea de organizare a guvernului potrivit căreia executivul este cel care aprobă licenţele, a explicat profesorul Iancu într-un interviu acordat Ziare.com.

Prof. Iancu apreciază că noua comisie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Br. (r) Aurel RogojanTam-tamul „desecretizării” şi publicării celor 20 de documente privind marele tun, cu repetiţie, pe care „Gold Corporation” l-a tras românilor nu este decât o minciună neobrăzată a derbedeilor politici şi bandiţilor interrnaţionali care ne guvernează.

„Ministrul Marilor Ţepe”, Dan Şova, a fost demascat în plin flagrant al operaţiunii de dezinformare. Astfel, din evaluarea competentă realizată de un grup de specialişti  din Academia de Studii Economice aflăm că toate documentele pe care V.V. Ponta le anunţa ca „desecretizate” sunt acte publice de la Registrul Comerţului privind constituirea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
IDr. Benedict Popescu, art-emison Măldărescu: Bine v-am găsit domnule Benedict Popescu! Având în vedere activitatea dumneavoastră mai puţin obişnuită, sunt convins că aveţi noutăţi. Le putem afla?
 
Prof. dr. Benedict Popescu: Toate-s vechi şi noi îs toate. Parcă cine a „spus” asta? Eminescu, nu? Se cam potriveşte şi în cazul meu. Întrebarea dumneavoastră mă duce cu gîndul la Domnul Constantin (Titi) Cristescu. Prin 1975, dînsul realiza emisiuni în Redacţia pentru copii şi tineret a Televiziunii Române. Într-o bună zi l-am întîlnit undeva pe Strada Academiei din Bucureşti (aproape de Institutul de Arhitectură). Era cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Despre trădare şi trădătoriTrădare este, o ştim şi noi
 
Ceea ce se întâmplă cu cazul Snowden seamănă izbitor cu cazul Pacepa. Mi-aduc aminte ce s-a întâmplat când Pacepa, creierul serviciilor secrete româneşti, a trădat, a fugit la duşmani, la americani: Ceauşescu era dat peste cap, turnătoriile lui Pacepa au dereglat tot sistemul securistic, l-au bulversat. E posibil să le fi dereglat de tot, una din cauzele căderii regimului să fie şi această trădare. Oricum, asta era opinia lui Sergiu Nicolaescu, care voia să facă un film despre Pacepa. L-ar fi numit „Trădarea”. El îmi zicea că în structura poporului român stă trădarea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Maia, 2013Mai se întâmplă minuni. Una dintre acestea fiind întâlnirea de suflet, organizată anual, de un grup de împătimiţi apărători ai istoriei nemăsluite a naţiunii noastre. O reuniune ţinută în aer liber, sub un cort de campanie, în apropierea bisericii ce adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale unui prim-ministru ucis în împrejurări parţial cunoscute. Acolo se adună cărturari marcaţi de vremuri, editori de periodice cerebrale, autori de studii inedite. Maia este comuna din judeţul Ialomiţa, unde s-a derulat a noua ediţie a fenomenului cultural numit Retrăiri istorice în veacul XXI. Un eveniment...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Tiganiada-Ciobiada regalăDacă Ioan Budai Deleanu mai trăia, ar fi spus: „Vai de capul nostru! ”

De la TVR la Antene, cuprinzând între cele două aproape toate posturile centrale de televiziune româneşti, nu au făcut nimic altceva decât să dezbată cu amănuntul şi cu ridicata momentul nefericit al morţii „Domnului” Cioabă şi circul încoronării celor doi urmaşi. fiii săi. V-aţi întrebat până acum cine este Cioabă şi familia lui? Ce au făcut ei pentru societatea românească? Care a fost contribuţia lor la imaginea României în Europa şi în lume? Mâna întinsă după cerşit? Traficul cu carne vie? Să-mi răspundă jurnaliştii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan-Paul al II-lea-TeoctistPentru unitatea lumii creştine
La cumpăna ultimelor două milenii, la Bucureşti s-a consumat, după aproape un mileniu, un eveniment considerat, în unanimitate, istoric: vizita primului papă într-o ţară majoritar ortodoxă. Este vorba despre Papa Ioan Paul al II-lea, care a efectuat o vizită în capitala României, între 7-9 mai 1999, la invitaţia Patriarhului de veşnică pomenire, Teoctist. Între 7-14 octombrie 2002, Patriarhul Teoctist i-a întors vizita la Vatican, iar relaţiile dintre cele două biserici au fost extrem de cordiale şi pilduitoare. Atunci, la Bucureşti s-a lansat ideea şi s-au pus...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Constantin IoniţescuMaria Diana Popescu: Bine aţi venit la revista ART-EMIS, stimate domnule doctor Constantin Ioniţescu! După ieşirea din sistemul medical de stat, preocupările dumneavoastră sînt tot ale slujitorului fidel al lui Hipocrate. La fel de activ, cum v-am cunoscut. Ce vă menţine în formă?

Dr. Constantin Ioniţescu: Mulţumesc de întrebare şi bucuros de întâlnire. Aceeaşi iubire faţă de profesie, unde zîmbetul „eului” meu este satisfăcut când realizez o faptă medicală bună.

MDP: Cu puţin timp în urmă, la manifestarea profesională desfăşurată sub genericul „Zilele medicale vâlcene” aţi prezentat un...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Virgil Răzeşu, art-emisÎn urmă cu ceva vreme, la o emisiune TV, reportera (ce obiceiuri barbare!), întreba pe o distinsă doamnă, juristă sadea, cum de e posibil ca soţul domniei sale, care a ocupat o funcţie foarte înaltă în magistratură, dar a fost pensionat cam pe nepusă masă pentru că a fost con­damnat cu închisoare (cu perioadă de graţie de 7 ani !?) pentru fapte de corupţie, beneficia, totuşi, de o pensie de vreo 15-16.000 de lei? Şi doamna, juristă sadea, iritată de obrăznicia reporteriţei, în loc să-i spună… fugi, cucoană, că nu eu i-am calculat pensia, a rupt inima târgului, cu nonşalanţă vecină cu insolenţa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pacepa. Desinformation 1Operaţiunile României împotriva Vaticanului

Fac foarte rar recenzii de carte. Totuşi, pentru că Ion Mihai Pacepa s-a adresat direct lucrărilor mele în ultima lui strădanie de co-autor - „Dezinformarea: Un fost spion dezvăluie strategii secrete de subminare a libertăţii, atacare a religiilor şi promovare a terorismului” - voi face parţial o excepţie, limitată la acuzaţiile, comentariile şi insinuările domnului Pacepa, referitoare la o cooperare româno-sovietică în domeniul informaţiilor.

Acest text a fost scris în data de 25 iulie 2013, înainte de interviul pe care Ion Mihai Pacepa i l-a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Florian Bichir, art-emisRetro  

„In premiera mondială”, Pacepa a făcut dezvăluiri. Din nefericire, la 77 de ani (articolul a fost publicat în anul 2005, sub titlul „Pacepa, un Harry Poter al spionajului” - n.r.), ori memoria pensionarului a început să-i joace feste ori serverul de documentare al C.I.A. a fost legat la „Cartoon Network”. Pacepa susţine că tatal său a fost condamnat de Garda de Fier pentru că a fost prins ascultând „Vocea Americii”, deşi la ora la care postul a început să emită - noiembrie 1942 - legionarii înfundau de mult puşcăriile sau luaseră calea exilului. Viaţa „celebrului spion” e spoită mai...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Pacepa-tradator-senilIon Mihai Pacepa - dacă era vocea lui -, fiidcă oricum înfăţişarea era „protejată”, a oferit  un interviu la B1 TV, cu prilejul împlinirii  a 35 de ani de la „defectarea” sa din funcţia de şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe din cadrul Securităţii Statului şi, în plus, din cea de consilier pentru securitate şi dezvoltare tehnologică al preşedintelui României. În vârstă acum de 85 de ani (n. 28 octombrie 1928), Ion Mihai Pacepa lasă impresia că se adresează unor idioţi, care îl mai bagă în seamă, fiindcă numai dacă memoria îi joacă feste teribile putea să-şi amintească că în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Codexul Romanesc, art-emisCodexul românesc va fi o lucrare care necesită timp pentru elaborare, nu poate fi gata peste noapte. Consider că, sub egida Academiei Române, care va reuni specialişti din domeniile culturii, ştiinţei, istoriei, geografiei, patrimoniului, dreptului şi administraţiei, codexul poate fi realizat în câţiva ani. Nu văd o altă soluţie pentru a fundamenta valorile noastre de identitate de ţară şi neam şi pentru a aduce Statul acolo unde-i e locul, adică să serveascî interesele Ţării şi Naţiunii. Până atunci, Constituţia va include un preambul în care se va statua dreptul Ţării şi al Naţiunii asupra...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Bombardierul rusesc Tu-22Bombardiere strategice TU-22 violează spaţiul aerian al României (N.A.T.O.)

Similitudini: înainte de declanşarea ostilităţilor între România (Puterile Axei) şi Uniunea Sovietică, în secolul trecut, avioanele sovietice violau sistematic spaţiul aerian al României. după mai bine de şase decenii, istoria se repetă... cu mici diferenţe. Atunci, oficialii noştri explicau deschis românilor care este situaţia. Astăzi, cel îndrituit să dea explicaţii credibile populaţiei, Ministrul Apărării Naţionale este „discret” cu apartenenţa avioanelor care violează graniţa aeriană a Ţării, vorbindu-ne de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu Dispariţia istoricului Gheorghe Buzatu a întristat lumea de bună credinţă. Venită pe neaşteptate, cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 74 de ani, moartea Cărturarului reprezintă o imensă pierdere pentru ştiinţa istorică românească. „A fost un om nemaipomenit“, îmi zice la telefon, cu o tristeţe nereprimată, un alt mare istoric, Ion Bulei. „Doamne, ce păcat că a murit un asemenea Cărturar“, îşi manifestă tristeţea învăţătorul Corneliu Drescanu din Ibăneşti. De decenii bune, Gheorghe Buzatu reprezintă pentru noi un reper moral-ştiinţific autentic, fapt dovedit de imensa sa operă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ, art-emisProfesorul Constantin Schifirneţ  (67 de ani) povesteşte că îi plăcea, încă de copil, să lectureze în natură, la aer curat, în timp ce se ocupa de treburile gospodăreşti şi nu numai. Pe biroul lui Constantin Schifirneţ sunt aşezate două teze de doctorat. Au, după ochi, câte 300 de pagini, iar el le-a citit, le-a evaluat şi le-a însemnat cu roşu, aşa cum îi place, pentru adăugiri şi modificări. Constantin Schifirneţ lucrează cu doctoranzii, fiind coordonatorul Şcolii Doctorale „Ştiinţele Comunicării” din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti, dar şi cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ioan Marian, art-emisEu cred că noi am făcut o prostie că plecarăm din comunism. Zău dacă nu! Păi, atât de bine ne acomodasem cu el, că nici acuma, după atâta amar de vreme, nu ne desprindem de meteahna de a vorbi în lozinci. Că, de fapt, cam asta se făcea în România până-n ’90, se spuneau lozinci. De la to’arăşu şi până la ultimul om, toatã lumea recita „Documentele Congresului” şi orice era în afara documentelor era imperialist şi era câh.

Și acuma, tot în lozinci vorbim. Doar că le-am întors pe dos. Acuma, când vreun şmecher vrea ceva, zice că cine nu e de acord cu ce vrea el este critpo-comunist. Sau, dacă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Virgil Răzeşu, art-emisFraţii mei, de ce dormiţi precum geamantanul în gară? Tot mapamondul britanic şi extrabritanic a privit cu răsuflarea tăiată de emoţie bebeluşul regal, la nici două zile de la prima respiraţie. Şi noi? Noi ce-am făcut ? Am holbat ochii pasivi şi atât, ratând momente epocale, care nu se mai întorc cu una cu două. Să fi ieşit şi noi cu două-trei bannere de protest că nu ne-au făcut dovada că bebeluşul este spiţă bărbătească. Dacă ne-au tras în piept ? Cu perfidul Albion (nu e vorbă de clacă) nu ştii niciodată la ce să te aştepţi. Cu protestul mai treacă-meargă dar, pe cinstite, n-avem şi noi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nicolae Marius AntonescuDespre marele erou naţional Ion Antonescu s-a scris mult (şi probabil se va mai scrie), mai mult sau mai puţin părtinitor, mai mult sau mai puţin răutăcios, mai mult sau mai puţin obiectiv. Indiferent de concluziile la care vor ajunge istoricii, în relativismul lor, cert este că majoritatea românilor îl iubeşte pe Mareşal şi-l cinsteşte ca pe un mare erou. În ceea ce mă priveşte, am considerat că cei mai în măsură să-l judece pe Mareşal nu sunt „fabricanţii” de istorie sau politicienii, ci cei care au făcut, la rândul lor, dovada ataşamentului necondiţionat şi a iubirii absolute pentru Neam...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Poliţia Federaţiei Ruse„Universul românesc" publica în ediţia din 2 septembrie 2011 un articol despre un nu ştiu ce general rus, ministru de interne la vremea aceea, pe numele său Raşid Gumarovici Nurgaliev care ar fi instituit un regim de verificări şi selecţie la sânge în cadrul ministerului de interne, care ar fi scos din „circulaţie” cam o treime din fostele cadre din poliţie. Au fost verificaţi astfel 1,4 milioane de poliţişti, din care 340 de generali şi nimeni nu a scăpat de rigorile controlului. Le-au fost verificate atât cunoştinţele profesionale, cât şi averile. Au fost trecuţi în rezervă ca necorespunzători...

Ruşii sunt înapoiaţi? - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Elie Wiesel - A7713 ?„Stimate domnule Ellie Wiesel,
La sfârşitul lunii iulie 2002 aţi revizitat oraşul dumneavoastră natal - Sighetul Marmaţiei, din România-şi aţi retrait atât amintirile frumoase din perioada copilăriei cât şi amintirile dureroase privind tragedia deportării în lagărul de exterminare nazist din Auschwitz (1944).
Afirmaţii jignitoare
Cu această ocazie aţi spus locuitorilor din Sighetul Marmaţiei următoarele: «Cei mai mulţi dintre dumneavoastră v-ati născut dupa aceea. Tot ce s-a întâmplat atunci nu este responsabilitatea dumneavoastră. Poate că părinţii şi bunicii dumneavoastră mai trăiesc...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Arhim. Iustin PârvuPărintele Arhim. Iustin Pârvu s-a născut în viaţa cea veşnică, mutându-se la cereştile lăcaşuri

Duminică - 16 iunie 2013, la ora 22:40, ora României, după o suferinţă de mai multe săptămâni şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Arhim Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile cete, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit şi după care atât de mult a râvnit. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului - Călugăreni (Petru Vodă), judeţul Neamţ, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion GlumencuS-ar duce pe genunchi până la Ciudei

Nu pentru a se curăţa de păcate, adunate prin nebănuitele hăţişuri ale vieţii, ar face acest drum al ispăşirii. Dorinţa-i porneşte de la motive mult mai pământeşti, de la dureri imposibil de a le îndepărta prin rugăciuni şi căinţă sufletească. Ion Gumencu, de la genunchi în jos, n-are picioare ca să poată merge unde-i pofteşte inima, aşa cum umbla cu câţiva ani în urmă, până a nimeri la Spitalul ajutorului de urgenţă din Cernăuţi. Acum viaţa sa este nu numai, ca pentru orice fiinţă omenească, un permanent voiaj spre acasă, ci şi o îndeletnicire de a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+), art-emis-5„Locul lui Gheorghe Buzatu nu este decât la Academia Română!”  (Florin Constantiniu)

 Încă sub impresia incredibilei veşti a morţii premature, în plină putere creatoare a unuia dintre cei mai mari istorici ai României contemporane - profesorul Gheorghe Buzatu - aştern pe hârtie rândurile care, fără îndoială, nu vor putea cuprinde nici pe departe bogăţia exemplară a operei profesorului Buzatu, dăruirea istoricului care nu a precupeţit nicio clipă în opera de restituire a adevărului asupra unora din cele mai controversate, denaturate, falsificate perioade din istoria României.

...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Râmnicu Vâlcea - Cotul Donului,1 - art-emisNouă escale de suflet prin România dragă.

- Note de drum -

Orice călătorie, chiar şi una în interes de serviciu, urmăreşte şi neanunţatul scop al delectării, desfătării, relaxării... Puteţi pune la îndoială veridicitatea enunţului, dar vă rog să aveţi în vedere că vă spune/vă scrie aceasta un ins care a călătorit foarte mult - în raport cu alţi colegi de generaţie, într-o epocă de greutăţi şi interdicţii de deplasare, şi relativ mult, în comparaţie cu reprezentanţii actualei generaţii, „la ale căror picioare stă lumea întreagă”! Cu atât mai bizară va părea precizarea că în călătoriile mele...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Constantin Corneanu, art-emis

Cel mai mare secret din viaţa (EX)regelui Mihai

Adrian Pătruşcă: Probabil că cea mai mare dintre taine este „Telegrama de la Stockholm”, prin care în dimineața lui 23 august 1944 Moscova anunța că e gata să încheie un armistițiu cu Mareșalul Antonescu. Cu toate acestea, Antonescu a fost arestat, iar sovieticii au intrat pe teritoriul României, fără nici un acord scris.

Constantin Corneanu: Ca urmare a evenimentelor de la Viena, din 30 august 1940, precum şi a mutaţiilor de ordin geopolitic şi geostrategic, în România la 4 septembrie 1940 s-a produs, o gravă criză de stat soldată, la 6...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.