Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Arhim. Iustin PârvuPărintele Arhim. Iustin Pârvu s-a născut în viaţa cea veşnică, mutându-se la cereştile lăcaşuri

Duminică - 16 iunie 2013, la ora 22:40, ora României, după o suferinţă de mai multe săptămâni şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Arhim Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile cete, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit şi după care atât de mult a râvnit. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului - Călugăreni (Petru Vodă), judeţul Neamţ, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion GlumencuS-ar duce pe genunchi până la Ciudei

Nu pentru a se curăţa de păcate, adunate prin nebănuitele hăţişuri ale vieţii, ar face acest drum al ispăşirii. Dorinţa-i porneşte de la motive mult mai pământeşti, de la dureri imposibil de a le îndepărta prin rugăciuni şi căinţă sufletească. Ion Gumencu, de la genunchi în jos, n-are picioare ca să poată merge unde-i pofteşte inima, aşa cum umbla cu câţiva ani în urmă, până a nimeri la Spitalul ajutorului de urgenţă din Cernăuţi. Acum viaţa sa este nu numai, ca pentru orice fiinţă omenească, un permanent voiaj spre acasă, ci şi o îndeletnicire de a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (+), art-emis-5„Locul lui Gheorghe Buzatu nu este decât la Academia Română!”  (Florin Constantiniu)

 Încă sub impresia incredibilei veşti a morţii premature, în plină putere creatoare a unuia dintre cei mai mari istorici ai României contemporane - profesorul Gheorghe Buzatu - aştern pe hârtie rândurile care, fără îndoială, nu vor putea cuprinde nici pe departe bogăţia exemplară a operei profesorului Buzatu, dăruirea istoricului care nu a precupeţit nicio clipă în opera de restituire a adevărului asupra unora din cele mai controversate, denaturate, falsificate perioade din istoria României.

...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Râmnicu Vâlcea - Cotul Donului,1 - art-emisNouă escale de suflet prin România dragă.

- Note de drum -

Orice călătorie, chiar şi una în interes de serviciu, urmăreşte şi neanunţatul scop al delectării, desfătării, relaxării... Puteţi pune la îndoială veridicitatea enunţului, dar vă rog să aveţi în vedere că vă spune/vă scrie aceasta un ins care a călătorit foarte mult - în raport cu alţi colegi de generaţie, într-o epocă de greutăţi şi interdicţii de deplasare, şi relativ mult, în comparaţie cu reprezentanţii actualei generaţii, „la ale căror picioare stă lumea întreagă”! Cu atât mai bizară va părea precizarea că în călătoriile mele...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. Constantin Corneanu, art-emis

Cel mai mare secret din viaţa (EX)regelui Mihai

Adrian Pătruşcă: Probabil că cea mai mare dintre taine este „Telegrama de la Stockholm”, prin care în dimineața lui 23 august 1944 Moscova anunța că e gata să încheie un armistițiu cu Mareșalul Antonescu. Cu toate acestea, Antonescu a fost arestat, iar sovieticii au intrat pe teritoriul României, fără nici un acord scris.

Constantin Corneanu: Ca urmare a evenimentelor de la Viena, din 30 august 1940, precum şi a mutaţiilor de ordin geopolitic şi geostrategic, în România la 4 septembrie 1940 s-a produs, o gravă criză de stat soldată, la 6...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Emilia Ţuţuianu, art-emisEmilia Ţuţuianu,
director al revistei Melidonium

În contextul actual, când se  intersectează atâtea  informaţii în domeniul cultural şi când  totul se află cu repeziciune, ar fi o pierdere dacă accentele culturale dintr-o zonă sau alta a ţării nu ar intra în atenţie, nu ar fi parte din imaginea întreagă a efervescentei culturale naţionale. Orice  act cultural este un adaos, un câştig adus spiritualității  unei regiuni. O emblemă care se  diversifică  mereu prin valorile create de persoanele interesate de acest palier al existenţei. O individualizare spirituală, cu marca fiecărei culturi regionale...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Sfinxul din Bucegi şi tabliţele de la SinaiaRăzboiul dintre daci și români

Cu ceva ani în urmă prezentam şi eu, asemenea altor nebuni cu iubire de neam, unele cazuri legate de istoria acestui popor care după din ce în ce mai multe surse - culmea - dinafară, pare să fie albia de formare a popoarelor Europei. Ştiu că vor sări în sus toţi cei sătui de „propaganda comunistă” de „îndoctrinarea exagerată”, unii poate sinceri în scepticismul lor, alţii însă pur şi simplu ignoranţi sau şi mai grav, rău intenţionaţi. Pe cei din urmă nu ai cum să îi convingi pentru că ei nu vor să fie convinşi. Când însă astfel de specimene se află în fruntea ţării...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dan Norea, art-emis„În capitalism, cultura este tratată la fel ca o fabrică de mezeluri.” (Dan Norea)

MDP: Stimate Dan Norea, putem cuprinde în cîteva rînduri identitatea dumneavoastră existenţială şi scriitoricească?

Dan Norea: Mai întâi trebuie să-mi manifest uimirea că Doamna Maria Diana Popescu, ziaristă cunoscută, Redactor șef-adjunct la revista „Agero”, Stuttgart, Director al revistei de cultură „ART EMIS” și, nu în ultimul rând, Redactor-șef la „AG pe Rime”, și-a îndreptat privirile către mine când, e știut, există în spațiul cultural românesc umoriști cu o carte de vizită mult mai bogată. Revin la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

 Octavian goga, art-emisOctavian Goga s-a născut în ziua de 1 aprilie 1881, la Răşinari, judeţul Sibiu. În ascendenţa poetului se înscrie un lung şir de preoţi ortodocşi, cărturari vrednici, pasionaţi în a demonstra latinitatea limbii şi a poporului nostru. Astfel îl ştim pe protopopul Coman Bârsan Popovici (1768-1808), care a avut doi copii, ambii preoţi, Sava şi Dan Popovici, Dan Bratu, preotul Ion Bratu (1819-1878), bunicul dinspre mamă al lui O. Goga. Acesta l-a găzduit în casa lui din Răşinari pe pribeagul Eminescu „zdrenţuit de la mâneci până la coate şi cu nişte simpli pantaloni în sus şi în jos”. Mama...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Cetăţean de Onoare Valeriu Gafencu - 2009, anulat 2013Nici unul dintre ei nu a fost judecat şi/sau condamnat, măcar „post-mortem”!

România nu este doar colonie a capitalismului corporatist occidental, a fost transformată într-un lagăr de sclavi în care românilor nu le este permis să spună decât: „Yes!” La curtea guvernului s-au pripăşit fel de fel de instituţii-fantomă, impuse nu de trebuinţele Ţării, ci de interesele altora. În cazul de faţă o instituţie ce poartă numele unui personaj dubios, cu care supuşii lui Israel nu au motive să se fudulească. Asemenea unei staţii de emisie radio, un fel de Mecca locală, Institutul Naţional pentru Studierea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, art-emisSpălarea creierelor se realizează acum prin mijloace „blânde”

Marcel Bărbătei: „Au fost tăind un brad bătrân, , fiindcă făcea prea multă umbră...” spunea Nicolae Iorga într-un poem premonitoriu de excepţie. Asistăm domnule profesor, din nou , la un act de „epurare” a intelectualilor români neînregimentaţi , urmându-se tipicul anilor ’50 ?

Prof. univ. dr. Ilie Bădescu: Mi-e teamă că da. Noul ciclu politic al României, cel postdecembrist,, a început printr-o operație de marginalizare teribilă a așa numitei generații Labiș, iar unii dintre aceștia au fost chiar supuși unui tip aparte de epurare...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Constantin BarbuLa 18 ani, Constantin Barbu era considerat „copilul teribil” al Craiovei sau, poftim, unul dintre ei. Elev fiind la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, deja stâradmiraţie. Ca student în anul II al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Craiova, a reprezentat Doljul în competiţia interjudeţeană „Drum de glorii”, dedicată Centenarului Independenţei, pe teme de cultură generală, transmisă în direct de postul naţional de televiziune. Îmi amintesc de competiţie, fiindcă avea dinamism, dar şi substanţă. Genera pasiuni. Constantin Barbu era rebel. Avea plete, la care nu voia să renunţe, şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nu! În Romania!Un gest banal al I.P.S. Ioan Selejan, care, în urmă cu mai multe zile, a decis să împartă enoriașilor mai multe steaguri tricolore ale României la o mănăstire din Covasna, a provocat o reacție fascistoidă din partea unui lider al partidului condus de Laszlo Tokes, Partidului Popular Maghiar din Transilvania (P.P.M.T.), care consideră că gestul I.P.S. Ioan Selejan este „provocator” la adresa maghiarilor din Covasna și Harghita. Reprezentanţii P.P.M.T. din Sfântu Gheorghe consideră faptul că Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a împărţit gratuit 350 de steaguri naţionale româneşti...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Mihail Manoilescu, art-emislExistă personalităţi de referinţă din ştiinţa şi cultura română ale căror idei au influenţă puternică în afara ţării, dar sunt ignorate sau subestimate în spaţiul autohton. Un caz tipic, în acest sens, îl reprezintă savantul Mihail Manoilescu.

Inginer, economist, sociolog, politolog şi istoric, profesor la Institutul politehnic din Bucureşti, catedra „Economie politică - Organizare şi Raţionalizare”, Manoilescu este o personalitate de excepţie. A lăsat o operă impresionantă cu titluri din variate domenii, şi, din acest punct de vedere, l-am comparat cu N. Iorga....

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Frumoasa valahă din TransnistriaExerciţiu, după o filă de jurnal de călător conjunctural

În toamna anului trecut, de hramul Chişinăului, a fost să-mi fie dat a trăi o experienţă originală, inedită pentru sedentarul dascăl de şcoală rurală ce sunt. Un fapt care mă deosebeşte de o importantă categorie de persoane aparţinătoare modernităţii e că, exceptând cei şapte ani (şi câteva luni) de şcolaritate, inclusiv stagiul militar, petrecuţi dincolo de hotarul satului, am trăit mereu acasă, acolo unde m-am născut şi unde am conştientizat încet-încet condiţia de muritor cu o anume identitate, adică aparţinător unei naţiuni (dintre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Orbitor - aripa dreaptăMircea Cărtărescu se plânge că a fost eliminat din viaţa publică

Apărătorii nenobeliatului s-au revoltat atunci când favoritul lor a fost caterisit de la tainul I.C.R.. Mai mult chiar, unii abonaţi-papionaţi duc dorul acelei „dolce vita" - când se plimbau prin lume pe banii contribuabilului român şi le erau traduse, inepţiile ,- dar până astăzi, nu am auzit ca cineva să fi dat seama pentru matrapazlâcurile administraţiei HoRoPa-iene şi pentru prejudiciile aduse intereselor României. Fostului Führer de la ICR tare i-ar prii hotelul statului, nu de alta, dar poate va învăţa să dialogheze...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Inaugurare bust Eminescu, Hliboca, UcrainaCu mai mult dor şi tristeţe în suflete am venit şi de această dată la comemorarea celor 124 de ani de la trecerea în eternitate a Luceafărului poeziei româneşti, bucuriile fiindu-ne umbrite şi de vestea decapitării bustului Poetului, instalat cu două zile în urmă la Hliboca (Adâncata), şi de informaţia comunicată de dna Elena Vântu-Tărâţeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu", existenţa căruia e evidentă doar prin fantoma deteriorată a casei ilustrului om de cultură şi mentor al Poetului, că a mai apărut un „exponat" nou , un document cu următorul conţinut: din lipsă de mijloace...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Acad. Dimitrie Vatamaniuc, art-emisUn interviu tulburător despre viaţa şi moartea lui Eminescu, despre soarta operei sale, despre publicistica lui Mihai Eminescu - la fel de actuală şi incomodă, atât în regimurile dinainte de 1989, cât şi în cele postdecembriste. Interviul a fost realizat de către Maria Stanciu cu cel mai mare eminescolog în viaţă, academicianul Dimitrie Vatamaniuc. Interviul a fost publicat în ianuarie- februarie 2012 în cotidianul „Viața liberă" - Galați, preluat cu sprijinul U.Z.P.R. de portalul Ziariştii Online la 15 iunie 2013, şi, cu aprobarea Preşedintelui U.Z.P.R., Doru Dinu Glăvan, de Revista...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
G-ral (r) Aurel Rogojan - Fereastra serviciilor secreteAsociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din S.R.I. a organizat prezentarea volumului „Fereastra serviciilor secrete" semnată de generalul de brigadă S.R.I. (r) Aurel I. Rogojan. Evenimentul a avut loc în prezenţa fostului şef al Departamentului Securităţii Statului, Iulian Vlad, fostul şef al Securităţii Mureş, colonelul (r) Gheorghe Mărieş. Printre civili s-au numărat preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, subprefectul Cristian Sasu, directorul Bibliotecii Judeţene Maramureş, Petre Ardelean, directorul Arhivelor Naţionala - Filiala Satu Mare, Lucian Cucuiet, consilierul...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Eminescu-Doina„Din Boian la Vatra Dornei...". Aceste cuvine, atât de cunoscute din „Doina" lui Eminescu, sunt cartea de vizită a satului Boian. Deseori revin la această „Evanghelie a neamului românesc", şi doresc să-mi împart emoţiile şi cu cititorii „Zorilor Bucovinei", începând de la părerile şi aprecierile unor eminescologi despre cea mai scumpă „Doină" a sufletului românilor. Toţi istoricii literari notează că Eminescu trebuia să citească „Doina" la festivitatea dezvelirii statuii lui Ştefan cel Mare din Iaşi, în ziua de 17 iunie 1883. Astfel, anul acesta se împlinesc exact 130 de ani de la acel...

Doina lui Eminescu - Plânsă şi scrisă în inima noastră - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Dimitrie Vatamaniuc, art-emis
Un interviu tulburător despre viaţa şi moartea lui Eminescu, despre soarta operei şi despre publicistica lui Mihai Eminescu - la fel de incomodă, atât în regimurile dinainte de 1989, cât şi în cele postdecembriste.

Eminescologul trudeşte încă din anul 1972 la publicarea Operei Integrale Eminescu. Anul 2011 i-a adus cititorului român „Opera Integrală Eminescu", demers susţinut în timpul vieţii de Titu Maiorescu, preluat de George Călinescu, apoi aşezat pe baze ştiinţifice de criticul literar Perpessicius, care între anii 1939-1963 a adunat poezia şi literatura populară eminesciană...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bustul lui Eminescu, decapitat
„La Hliboca, în Ucraina, Eminescu a fost decapitat"

„Ce n-au reuşit Pleşu şi Manolescu (şi Patapievici - n.r.) la Bucureşti au îndeplinit ucrainenii: Eminescu decapitat la Hliboca, Raionul Adâncata-Cernăuţi, din Bucovina ocupată" (Ziaristii online)[1]  Să fie o simplă coincidenţă că tot prin acele locuri s-a comis, în 1940, masacrul de la Fântâna Albă? Pe atunci asasinii erau grănicerii sovietici. Acum?... (Redacţia ART-EMIS)

14.06.2013. În orăşelul Hliboca din regiunea Cernăuţi, Ucraina, a fost vandalizat bustul Poetului, care urma să fie dezvelit din iniţiativa şi cu sprijinul Societăţii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Gheorghe BuzatuVestea morţii istoricului Gheorghe Buzatu a întristat pe toată lumea de bună credinţă. Venită pe neaşteptate, cu câteva zile înainte de a împlini vârsta de 74 de ani, moartea Cărturarului reprezintă o imensă pierdere pentru ştiinţa istorică românească.

„A fost un om nemaipomenit", îmi zice la telefon, cu o tristeţe nereprimată, un alt mare istoric, Ion Bulei. „Doamne, ce păcat că a murit un asemenea Cărturar", îşi manifestă tristeţea învăţătorul Corneliu Drescanu din Ibăneşti. De decenii bune, Gheorghe Buzatu reprezintă pentru noi un reper moral-ştiinţific autentic, fapt dovedit de imensa sa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Poroşkovo, Ucraina
Prizonieri ai unei lumi străine

La 200 km de Sighet, la graniţa vechiului Maramureş, trăiesc, la limita sărăciei, 1.600 de români, numiţi „volohi", fără legătura cu ţara sau alte comunităţi de români din Ucraina, comunitate de români care nu apare în niciun document oficial, nici din România, nici din Ucraina, şi despre care nu ştie nimeni nimic. Cei 1.600 de români complet izolaţi din Poroşkovo (raionul Perecin) şi-au păstrat limba, deşi în sat n-a existat niciodată şcoală sau biserică românească. In mod bizar, se spune că satul a fost descoperit abia prin anii '90 şi că, tot în acea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Zorile Bucovinei ziarTrăim într-o perioadă foarte politizată. Fiecare caută să comenteze şi să modeleze cele auzite după chipul şi asemănarea sa. Or, putem face o deducere: aşteaptă, câine, să piară calul şi vei mânca carne. În ultima vreme, la cele discutate s-a mai adăugat şi problema limbii române - să fie sau să nu fie? Legea spune clar: „Da!", iar protivnicii o ţin una şi bună - „Nu!".
Se ştie că orice etnie a apărut odată cu limba ei şi dispare odată cu pierderea ei. Orice neam îşi cinsteşte şi-şi apără graiul strămoşesc. Această lege e recunoscută chiar de Biblie (Geneza 11: 1-9; Estera cap.1; Faptele...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Mareşal Ion Antonescu - Prof. Gh-Buzatu, art-emisPe data de 1 Iunie 1946 a fost asasinat Mareşalul Ion Antonescu; pe data de 2 iunie 1889 după unele surse, se născuse.
Pe data de 20 mai 2013 a murit istoricul Gheorghe Buzatu, unul dintre puţinii istorici care a avut curajul să scrie despre Mareşal şi să vadă în el ceea ce a fost, adică un mare patriot.

Întâmplător sau nu, despre nici unul din ei presa nu a scris, televiziunile nu au prezentat nici măcar câteva cuvinte, de parcă nici nu ar fi existat. Dacă despre Antonescu este de înţeles teama presei vândute de a scrie, nu înţeleg ce au avut cu marele istoric Gheorghe Buzatu. De ce nu a pomenit...

Arătaţi-mi o altă ţară... - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Gheorghe Buzatu, doliuLa mijlocul lunii august a anului 2004, am avut fericita ocazie de a participa la cursurile Universităţii populare de la Vălenii de Munte, desfăşurate sub titlul generic Cultură şi civilizaţie românească, abordându-se cu precădere preocuparea pentru situaţia minorităţilor naţionale, rolul lor în istoria modernă şi contemporană a românilor, cadrul oferit pentru a-şi păstra şi cultiva tradiţiile, limba, cultura şi fiinţa naţională.

La intensele trăiri legate de participarea cu o comunicare la acel prestigios for ştiinţific, precum şi la prilejul de a veni în contact cu un oraş plin de istorie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Petre Ţurlea, art-emisMarcel Bărbătei: De unde atâta grabă în povestea cu regionalizarea? De unde atâta siguranţă şi nicio umbră de îndoială?

Prof. univ. dr, Petre Ţurlea: Treaba este forţată după câte ştiu eu pentru că există o înţelegere între guvernul Ponta şi U.D.M.R.. În orice condiţii s-ar face regionalizarea - ştiţi că se discută; 8-10-20 de regiuni - ea înseamnă începutul disoluţiei statului naţional-unitar român. Deci, după regionalizare sunt posibile o sumedenie de lucruri, se poate face mult mai uşor federalizarea. După federalizare se poate realiza foarte uşor o secesiune a unei regiuni, deci chestia cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Inventica românească
Mulţi dintre făuritorii de lume nouă sunt români
 

În urmã cu şapte decenii, când Emil Cioran deplângea sterilitatea inteligenţei româneşti, marele savant Henry Coandã certifica dimensiunea realã a geniului românilor, afirmând: „Fericitã acea naţiecare sã fi dat atâţia inventatori câţi a dat România în ultima sutã de ani”! Dezvoltarea uluitoare a ştiinţei şi tehnologiei din zilele noastre (anticipatã în Biblie de profetul Daniel, cap.12,4 cu cuvintele: „… la vremea sfârşitului… cunoştinţa va creşte”) a schimbat societatea, viaţa şi munca oamenilor. La originea uriaşelor schimbãri din lumea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Profesorul Gheorgh Buzatu - Foto. Cristina Nichituş Roncea

Profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu - OM în adevăratul sens al cuvântului
- Doctor în Ştiinţe Medicale, Kathy Bruckner-Boieriu, S.U.A


Lacrimile încă nu mi s-au uscat, citind articolul Mariei Diana Popescu despre trecerea hotarului, dincolo, în lumea celor drepţi, a marelui şi valorosului istoric român, Profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu, pe care l-am cunoscut personal, discutând împreuna multe teme ale istoriei neamului nostru. L-am iubit cu mult respect pe acest OM în adevăratul sens al cuvântului. Să aibă pacea şi liniştea, care pe pământ nu le-a avut, si Dumnezeu să-l aşeze acolo unde...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.